ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3197/2020

Ședința publică din data de 7 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, reclamantul A. a solicitat anularea Deciziei privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule nr. 2517/16.05.2014 și restituirea sumei de 5684 RON, reprezentând timbrul de mediu prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Prin sentința nr. 265/CA din 19.06.2019 Tribunalul Satu Mare a respins excepțiile inadmisibilității și tardivității, invocate de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Administrației Fondului pentru Mediu, a inadmisibilității, a lipsei de interes și a lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, invocate de pârâta Administrației Fondului pentru Mediu. A admis acțiunea în contencios administrativ, înaintată de reclamantul A. împotriva pârâtelor Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare și Administrația Fondului pentru Mediu București și, în consecință, a obligat pârâta Administrația Fondului pentru Mediu să restituie reclamantului suma de 5684 RON, reprezentând timbrul de mediu prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, cu dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală de la data plății până la data restituirii sumei.

Prin încheierea din data de 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal pronunțată in dosarului nr. x/2019 s-a dispus suspendarea judecării cauzei și trimiterea dosarului la arhiva instanței spre păstrare până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra cererii de sesizare adresată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare criticând-o pentru nelegalitate.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea încheierii atacate în sensul respingerii suspendării judecății.

În esență, s-a apreciat de către recurentă că soluționarea cauzei nu depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți, respectiv de pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra cererii de sesizare adresată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2019, întrucât prin O.U.G. nr. 52/2017 legiuitorul a recunoscut dreptul contribuabilului la restituirea taxelor auto având in vedere inclusiv jurisprudența CJUE, precum și modalitatea concretă in care trebuie să se facă restituirea.

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 414 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse Înalta Curte reține că recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1

1

C. proc. civ. instanța poate suspenda judecata când, într-o cauză similară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară;

Reține Înalta Curte că in dosarul nr. x/2019 s-a dispus sesizarea CJUE cu următoarea întrebare preliminară: Art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care, pentru restituirea unei taxe a cărei contrarietate cu prevederile dreptului comunitar a fost stabilită, stabilește un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripție din dreptul național în privința creanțelor fiscale?

Constată instanța că una dintre problemele de drept invocate in cauza pendinte vizează decăderea reclamantului din dreptul de a mai solicita restituirea in baza O.U.G. nr. 52/2017 a sumei achitate cu titlu de timbru de mediu, in condițiile împlinirii termenului de prescripție.

Trebuie avute în vedere dispozițiile art. 4 din C. proc. civ. potrivit cărora normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părților, dispozițiile art. 5 din C. proc. civ. și art. 148 din Constituție care consacră principiul supremației dreptului Uniunii Europene și dă efect principiului aplicării directe a dreptului Uniunii Europene, reglementat de art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de recurs a făcut o corectă analiză a oportunității măsurii suspendării din perspectiva identității chestiunii de drept existente între dosarul pendinte și sesizarea aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Pe de altă parte prin măsura de suspendare dispusă, Curtea de Apel Oradea a evitat pronunțarea unei hotărâri definitive care să fie în contradicție cu dreptul Uniunii Europene.

Astfel fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de recurs a aplicat în mod legal dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1

1

din C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate

Constatând că încheierea recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II - a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iulie 2020.