ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2628/2021

Circumstanțele cauzei. Hotărârea pronunțată de instanța de fond 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 31.07.2017, pe rolul Curții de București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității. 1.

Prin sentința civilă nr. 925 din 2 martie 2018, Curtea a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât, ca neîntemeiată. A admis acțiunea și a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității. 2. Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs pârâtul A., solicitând admiterea recursului, cu consecința casării hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, întrucât instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului dreptului dedus judecății. A susținut recurentul-pârât, în esență, că instanța a soluționat cauza fără a administra probe pertinente. Pricina a fost soluționată la primul termen de judecată, dată la care, în conformitate cu dispozițiile art. 222 a solicitat amânarea judecății pentru lipsă apărare, în vederea angajării unui apărător. Instanța a soluționat cauza fără a se pronunța asupra cererii sale și nici nu a amânat pronunțarea pentru a putea depune concluzii scrise, potrivit art. 222 alin. (2) C. proc. civ. A mai arătat recurentul că, prin întâmpinarea depusă la fond, a solicitat a se pune în vedere reclamantului să depună la dosarul cauzei înscrisurile în original pentru a putea fi consultate, precum și acordul de colaborare sau alt înscris care să facă dovada celor susținute prin acțiune, respectiv de a dovedi în mod nemijlocit că a fost informator sau colaborator al fostei Securități. A învederat instanței că solicită aceste acte și documente în probațiune pentru a se putea clarifica dacă aceste acte au fost scrise de el, dictate sau semnate pentru a se putea solicită și o expertiză grafologică asupra acestor documente. Tot în probațiune a solicitat și audierea martorilor B. și C.. Astfel, cu toate că a solicitat încuviințarea unui probatoriu adecvat, instanța de fond nu s-a pronunțat în vreun fel asupra acestor probe, iar nepronunțarea asupra unei cereri echivalează cu soluționarea cauzei fără a se intra în cercetarea fondului, încălcând în mod flagrant și indirect dreptul la apărare. În continuarea recursului, recurentul-pârât a expus argumente vizând fondul acțiunii, concluzionând că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 referitoare la noțiunea de colaborator al Securității.

Apărările intimatului-reclamant Intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a lucrărilor și actelor dosarului, constată că recursul este fondat. Reține instanța de control judiciar că, deși recurentul-pârât nu a indicat în mod expres, criticile sale se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin prisma faptului că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probelor solicitate de acesta prin întâmpinare. 4.1. Referitor la susținerea recurentului în sensul că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra cererii sale de amânare a judecății formulate în condițiile art. 222 C. proc. civ., se constată că sunt nefondate alegațiile sale. La dosarul de fond nu se regăsește nicio cerere de amânare formulată de acesta pentru imposibilitate de prezentare la primul termen de judecată, din 02.03.2018, când pricina a fost reținută în pronunțare, asupra căreia instanța să nu se fi pronunțat. 4.2. Însă, Înalta Curte reține că prima instanță nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra cererii de probatorii formulate de pârât prin întâmpinare. Astfel, în cuprinsul întâmpinării, pârâtul A. a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și, în acest sens, obligarea reclamantului să depună toate documentele pe care le deține (acordul de colaborare sau alte înscrisuri în dovedirea acțiunii). A mai solicitat și încuviințarea probei testimoniale, cu doi martori. Instanța de fond, la primul termen de judecată, când a reținut și cauza spre soluționare în prezența reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu a pus în discuție și probele solicitate prin întâmpinarea formulată de pârât și nu s-a pronunțat asupra admisibilității acestora, în condițiile art. 255 C. proc. civ. Astfel, în lipsa dispoziției instanței de respingere/încuviințare a probelor cerute de pârât, nu se poate stabili dacă a fost respectat principiul contradictorialității și dreptul pârâtului la apărare și la administrare de dovezi, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabilă, desfășurat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și a principiilor care guvernează procesul civil. 4.3. Înalta Curte constată, din cuprinsul sentinței recurate, că instanța de fond a făcut referire la proba testimonială solicitată de pârât în cuprinsul considerentelor hotărârii, nu, însă, în condițiile procedurale de soluționare a acesteia, prin punerea în discuția părților a probelor solicitate. 4.4. Prin urmare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe care urmează a analiza cererile de probatorii și toate argumentele prezentate de părți.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.