ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 889/2021

Ședința publică din data de 20 aprilie 2021

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la data de 12.02.2015, reclamanta Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația Pentru Drepturi de Autor (U.C.M.R. -A.D.A.), în contradictoriu cu pârâtele A. Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, a solicitat: obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 5.291.883,52 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remunerație restantă (inclusiv TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concertele din cadrul Untold Festival, desfășurate în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca; a sumei de 64.014,72 RON reprezentând penalități de întârziere datorate până la data de 01.10.2015, pentru întârzierea plații remunerațiilor menționate în primul capăt de cerere, a penalităților de 0,1%/zi de întârziere datorate până la data plății remunerațiilor în sumă de 5.291.883,52 RON, începând cu data de 02.10.2015 și până la data plații efective a acestor remunerații; obligarea pârâtelor să comunice UCMR-ADA un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul festivalului Untold Festival, desfășurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, raport care sa cuprindă denumirea concertului, denumirea formației/solistului, data și locația desfășurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

I.2. Hotărârea pronunțată în primă instanță

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 1378/10.10.2017 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul Cluj Napoca, prin primar și Primăria Municipiului Cluj Napoca și a respins acțiunea formulată împotriva acestor pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis în parte acțiunea în contradictoriu cu pârâta A. Cluj Napoca pe care a obligat-o la plata către reclamantă a sumelor de 1.025.185 RON remunerație restantă (fără TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul concertului Untold desfășurat în perioada 30.07.2015 - 2.08.2015, la Cluj Napoca, și 662.269 RON penalități de întârziere calculate până la data de 23.06.2017; a obligat pârâta la plata în continuare a penalităților de 0,1% pe zi de întârziere calculate începând cu 24.06.2017 și până la plata integrală a debitului; a fost obligată pârâta să comunica UCMR -ADA raportul complet cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul spectacolului Untold, desfășurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj Napoca, raport care să cuprindă denumirea concertului, denumirea formației, solistului, data și locația desfășurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata utilizării în concert a fiecărei opere muzicale; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.825 RON, cheltuieli de judecată - taxă timbru, onorariu expertiză și onorariu avocat.

I.3. Hotărârea pronunțată în apel

Prin decizia nr. 108IA din 26 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamanta UCMR-ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în contradictoriu cu pârâții A. Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, prin primar și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea, a obligat pârâții, în solidar, la plata sumelor de 1.025.185 RON remunerație restantă (fără TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul festivalului UNTOLD, desfășurat în perioada 30.07.2015-02.08.2015 la Cluj-Napoca și 662.269 RON penalități de întârziere calculate începând cu data scadentă și până la data de 23.06.2017.

A obligat pe pârâți, în solidar, la plata în continuare a penalităților de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data de 24.06.2017 și până la plata integrală a debitului și să comunice reclamantei raportul complet cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul spectacolului UNTOLD, desfășurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, raport care să cuprindă denumirea concertului, denumirea formației, solistului, data și locațiile desfășurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata utilizării în concert a fiecărei opere muzicale.

Prin aceeași decizie, pârâții au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.825 RON stabilite de prima instanță și la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 3.025 RON.

II. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, pârâții Municipiul Cluj Napoca, prin primar, și Primăria Municipiului Cluj-Napoca au declarat recurs.

II.1. Motivele de recurs

Prin cererea de recurs, recurenții pârâți au invocat incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenții pârâți, în esență, au susținut următoarele:

- hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 36 C. proc. civ., iar în ceea ce o privește pe pârâta Primăria municipiului Cluj-Napoca au fost nesocotite și normele legale referitoare la capacitatea procesuală, prevăzută de art. 56 C. proc. civ.

- pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, nu a avut calitatea de coorganizator al concertelor din cadrul Untold desfășurate în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, neputând fi reținută, pe cale de consecință, nici calitatea de utilizator în înțelesul deciziei ORDA invocate de reclamantă;

- instanța de apel nu a analizat în niciun fel calitatea și nici capacitatea pârâtei Primăriei Cluj-Napoca, decizia recurată fiind, sub acest aspect, nu doar nelegală, ci și nemotivată, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Prin decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011 s-a adoptat Metodologia privind remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, iar potrivit art. 2 alin. (1) și (2) este utilizator, în sensul metodologiei, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează concerte, spectacole ori manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale; în cazul în care activitățile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de metodologie;

- instanța de apel a reținut în mod greșit calitatea Municipiului Cluj-Napoca de coorganizator și, pe cale de consecință, pe cea de utilizator în sensul deciziilor menționate;

- în cadrul programului Cluj-Napoca - Capitala Europeană a Tineretului 2015, municipalitatea a cooperat cu numeroase instituții, asociații, entități, acest obiectiv fiind nu doar de interes local, ci și de interes național, iar la realizarea acestui obiectiv de importanță națională au colaborat și Ministerul Tineretului și Sportului, Instituția Prefectului, Direcția Județeană de Tineret și Sport, Casa de Cultura a Studenților, reprezentanți ai celor treizeci si șapte de organizații membre ale A., aspect care, după cum rezultă din motivarea instanței de apel, nu duce la angajarea răspunderii patrimoniale a acestor entități față de UCMR - ADA;

- A. a avut calitatea de beneficiar a unor fonduri nerambursabile pentru organizarea festivalului UNTOLD 2015, acordate de către Municipiul Cluj-Napoca, în calitatea sa exclusivă de finanțator (nu de organizator al evenimentului);

- Curtea de apel nu a analizat clauzele contractului de finanțare nerambursabilă încheiat între recurentul Municipiul Cluj-Napoca și A., în special art. 16, 19 și 23 din care reiese ceea ce părțile au convenit cu privire la obținerea autorizațiilor legale pentru îndeplinirea contractului, inclusiv cele referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; recurenții susțin că instanța de apel a încălcat prevederile art. 1280 din C. civ.

- A. are personalitate juridică, fiind o entitate distinctă care și-a asumat drepturi și obligații față de UCMR - ADA prin încheierea unui contract de autorizație pentru licență neexclusivă;

- în calitate de unic organizator al evenimentului în litigiu, A. și-a asumat obligații prin contractul de licență încheiat cu UCMR -ADA, contract față de care, recurenții sunt terți;

II.2. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, în termen legal, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă nu a depus răspuns la întâmpinare.

II.3. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 23 martie 2021, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de pârâții Municipiul Cluj Napoca, prin primar și Primăria municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 1081A din data de 26 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă și a fixat termen de judecată la data de 20 aprilie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, prin raportare la actele și lucrările dosarului, precum și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat pentru considerentele ce urmează.

Prealabil, se impune precizarea că, deși recurenții-pârâți se prevalează de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., unele dintre criticile formulate se circumscriu motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., anume cele prin care se critică modalitatea de aplicare a normelor de drept procesual referitoare la capacitatea procesuală de folosință, dar și cele ce privesc calitatea procesuală pasivă.

Astfel, recurenții susțin că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 36 din C. proc. civ. reținând în cauză calitatea procesuală pasivă și în privința Municipiului Cluj-Napoca (în solidar cu A.), iar în ceea ce o privește pe pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca, s-a invocat nesocotirea de către curtea de apel a prevederilor art. 56 din C. proc. civ.

Având în vedere că prin decizia recurată s-a reținut calitatea procesuală pasivă a recurentului Municipiul Cluj-Napoca și a intimatei-pârâte A., stabilindu-se răspunderea solidară a acestora, criticile privind încălcarea prevederilor art. 36 din C. proc. civ. vor fi analizate numai în ceea ce îl privește pe recurentul-pârât Municipiul Cluj.

Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 56 din C. proc. civ., prin care recurenții susțin lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Cluj, Înalta Curte constată că această excepție a fost invocată în fața primei instanțe, fiind respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de ședință din 22 martie 2016, prin aplicarea prevederilor art. 56 alin. (2) din C. proc. civ.

Soluția pronunțată de tribunal a fost apelată doar de către reclamanta UCMR -ADA, iar pârâții cauzei (cu referire la Municipiul Cluj-Napoca și Primăria Municipiului Cluj-Napoca) nu au făcut uz de niciuna dintre formele de procedură puse la dispoziție de normele procedurale (apel principal sau apel incident) pentru a deduce controlului judiciar soluționarea acestei excepții de către prima instanță.

Contrar susținerilor recurenților-pârâți din cuprinsul răspunsului la întâmpinare depus în recurs, dacă o excepție procesuală a fost invocată în fața primei instanțe, chiar o excepție absolută fiind, aceasta nu poate fi repusă în discuție în fața instanțelor de control judiciar decât prin promovarea căii de atac, după finalizarea judecării în primă instanță, împotriva actului de procedură prin care instanța s-a pronunțat asupra acesteia (încheiere sau sentință).

O atare regulă reprezintă aplicarea particulară a dispozițiilor art. 430 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., având în vedere că soluționarea unei excepții dobândește autoritatea de lucru judecat provizorie încă de la data pronunțării instanței care a soluționat-o.

Partea interesată poate împiedica dobândirea autorității de lucru judecat în mod definitiv asupra soluției date unei excepții procesuale (în cauză, excepția lipsei capacității procesuale de folosință) prin promovarea căii de atac, astfel încât, pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca era ținută de promovarea apelului împotriva încheierii din 22 martie 2016, fie apel principal, fie apel incident, aceasta neputând invoca această pretinsă neregularitate direct în calea de atac a recursului.

O atare soluție rezultă din dispozițiile art. 459 alin. (1) din C. proc. civ. care stabilesc că atât timp cât este deschisă calea apelului, nu pot fi exercitate căile extraordinare de atac, precum este și recursul.

O aplicare particulară a regulii anterior enunțate, aplicabilă ca normă generală în privința tuturor căilor de atac, o reprezintă și prevederile art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor."

Cum respingerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a fost pronunțată de prima instanță, iar nu de instanța de apel, recurenta-pârâtă nu poate invoca această neregularitate procedurală direct prin motivele de recurs, așadar omisso medio.

Înalta Curte apreciază că recurenta-pârâtă Primăria municipiului Cluj-Napoca susține în mod eronat prin răspunsul la întâmpinare că regimul excepțiilor absolute este de natură a-i permite reiterarea excepției și în această etapă procesuală, întrucât dispozițiile art. 246-248 din C. proc. civ. sunt străine de o astfel de concluzie.

Excepțiile procesuale absolute pot fi invocate în orice etapă a procesului, chiar și în fața instanței de recurs, ceea ce nu însemnă că pot fi reiterate de titularul ei în fiecare etapă procesuală, întrucât odată invocată și soluționată de instanța în fața căreia a fost invocată, reformarea soluției date asupra acesteia, nu poate opera decât prin formularea căii de atac împotriva actului de procedură prin care instanța s-a pronunțat asupra excepției, astfel cum s-a arătat.

Cum excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului Cluj-Napoca nu a fost invocată în fața curții de apel, iar instanța de apel nici nu a fost învestită cu vreo critică privind modalitatea de soluționare a acestei excepții de prima instanță printr-un apel principal sau incident al pârâtelor interesate, curtea de apel nu avea obligația inserării unor considerente în decizia recurată legate de acest aspect pentru a fi posibilă reținerea vreunei încălcări a dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Prin urmare, criticile privind încălcarea dispozițiilor art. 56 din C. proc. civ. nu pot fi primite, iar motivele de recurs susținute în baza art. 488 alin. (1) pct. 6, dar și pe temeiul motivului de casare de la pct. 5 din C. proc. civ. (potrivit calificării date de instanță), se vor înlătura ca nefondate.

Referitor la criticile formulate cu privire la nesocotirea prevederilor art. 36 din C. proc. civ. pentru reținerea calității procesuale pasive solidare și a pârâtului Municipiul Cluj-Napoca, alături de pârâta A., Înalta Curte apreciază că instanța de apel a încălcat normele de procedură privind reglementarea calității procesuale pasive.

Având în vedere că, potrivit normei evocate, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, Înalta Curte constată că această critică se impune a fi analizată nu numai pe temeiul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci și în baza art. 488 alin. (1) pct. (8), întrucât este necesară verificarea premisei, și anume, stabilirea raportului juridic litigios și identificarea corectă a subiectelor acestuia.

Intimata-reclamantă UCMR-ADA a chemat în judecată pe cei trei pârâți, solicitând, prin capătul de cerere principal, obligarea acestora, în solidar, la plata remunerației restante datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concertele din cadrul festivalului Untold, desfășurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, precum și la plata penalităților de întârziere; cererea are și alte capete de cerere accesorii.

Deși prima instanță a reținut în cauză doar calitatea procesuală pasivă a intimatei-pârâte A. Cluj-Napoca, curtea de apel, din analiza probelor cauzei și în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010, a reținut calitatea Municipiului Cluj-Napoca de coorganizator al evenimentului, alături de A. Cluj-Napoca, prin urmare, calitatea de utilizator de opere muzicale, dispunând obligarea acestora, în solidar, la plata remunerațiilor restante și a penalităților de întârziere către intimata-reclamantă, organismul de gestiune colectivă ce are calitatea de colector al acestor remunerații în temeiul gestiunii colective obligatorii.

Înalta Curte apreciază că această dezlegare se fundamentează pe o greșită determinare a subiectelor raportului juridic de drept material dedus judecății.

Astfel, intimata-reclamantă a solicitat obligarea pârâtelor în solidar la plata obligațiilor restante, constând în remunerațiile datorate pentru comunicarea publică de opere muzicale în concertele derulate în cadrul festivalului UNTOLD, în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, remunerații determinate potrivit criteriilor stabilite prin Decizia ORDA nr. 189/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 314 din 13.05.2010, astfel cum a fost modificată, în parte, prin Decizia ORDA nr. 203/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 420 din 16.06.2011.

Prin decizia menționată, a fost publicată forma finală a Metodologiei privind remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, aceasta fiind adoptată în baza dispozițiilor legale, pentru organizarea colectării de la utilizatori de către organismul de gestiune colectivă, în baza gestiunii colective obligatorii, a drepturilor patrimoniale ale autorilor de opere muzicale.

Dispozițiile art. 2 și 3 din această Metodologie prevăd astfel:

Art. 2: "(1) Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează concerte, spectacole sau manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale.

(2) În cazul în care activitățile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta metodologie."

Art. 3: "Utilizatorii au obligația să solicite organismului de gestiune colectivă încheierea autorizației licență neexclusivă cu cel puțin 10 zile înainte de data la care urmează a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistică."

Înalta Curte constată că, potrivit situației de fapt reținute de instanțele de fond, intimata-reclamantă, în motivele cererii de chemare în judecată, s-a întemeiat pe răspunderea contractuală, întrucât pentru organizarea festivalului UNTOLD, derulat în intervalul 30.07.2015 - 02.08.2015, a eliberat intimatei-pârâte A. Cluj-Napoca autorizația licență neexclusivă pentru comunicarea publică a operelor în concerte, spectacole ori manifestări artistice nr. x/24.07.2015, corespunzător acestui eveniment muzical.

Drept urmare, reclamanta nu a chemat în judecată pe pârâte în temeiul răspunderii civile delictuale, prin invocarea dispozițiilor art. 139 din Legea nr. 8/1996, imputându-le nerespectarea dispozițiilor legale de a comunica public opere muzicale numai în baza în baza unei autorizații licență neexclusivă, astfel cum prevede art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 și art. 1 din Metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010, modificată prin Decizia nr. 203/2011.

Or, în prezența răspunderii contractuale (excepția) nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală (regula).

În acest sens sunt și prevederile art. 1350 alin. (3) din C. civ.: "Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile."

Or, Legea nr. 8/1996 nu conține posibilitatea unei astfel de opțiuni pentru părțile contractante, actul normativ special în materie neînțelegând să deroge de la regimul juridic de drept comun al raportului dintre răspunderea civilă contractuală și răspunderea civilă delictuală.

Mai mult decât atât, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a demonstrat mecanismul legal prin care se poate antrena răspunderea solidară a unor pârâți, în condițiile în care unul dintre ei este parte contractantă (A. Cluj-Napoca), iar celălalt nu, sau în condițiile în care cauza raportului juridic obligațional dedus judecății nu este reprezentată de răspunderea civilă delictuală, tip de răspundere în care regula aplicabilă pentru repararea prejudiciului este solidaritatea, potrivit art. 1382 din C. civ.

De asemenea, Înalta Curte apreciază, astfel cum corect susține recurentul-pârât Municipiul Cluj-Napoca, că instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 1280 C. civ. referitoare la relativitatea efectelor contractului, în ceea ce privește autorizația licență neexclusivă, în condițiile în care pretinde îndeplinirea obligațiilor de plată a remunerațiilor datorate cu titlu de drepturi partimoniale de autor nu numai de la partea cocontractantă (A.), ci și de la terți față de acest contract, respectiv recurenții din cauză.

Pe de altă parte, se constată că recurentul-pârât a invocat prevederile art. 16, 19 și 23 din Capitolul VIII al contractului de finanțare nerambursabilă nr. x/424/8.12.2014, încheiat între A. și Municipiul Cluj-Napoca pentru a învedera curții de apel modalitatea în care a convenit cu intimata-pârâtă-A. îndeplinirea unor obligații legale, inclusiv partea contractantă care și-a asumat derularea demersurilor pentru obținerea aprobărilor, avizelor sau a licențelor necesare realizării contractului.

Or, din acest punct de vedere, se constată că instanța de apel a înlăturat apărările pârâtului Municipiul Cluj ținând de invocarea clauzelor contractuale, concluzionând că, indiferent care este conținutul respectivelor clauze, acestea privesc obligațiile stabilite între părțile respectivului contract și nu pot fi opuse apelantei UCMR-ADA, care are dreptul de a se îndrepta împotriva oricărui sau a tuturor organizatorilor spectacolului.

În acest context, Înalta Curte reține că instanța de apel în mod nelegal a făcut referire la principiul relativității efectelor contractului, apărarea pârâtului fiind circumscrisă însă noțiunii de opozabilitate a efectelor contractului.

Dispozițiilor art. 1281 din C. civ. stabilesc astfel:

"Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Terții se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepția cazurilor prevăzute de lege."

Ca atare, potrivit art. 1280 și 1281 din C. civ., contractul de finanțare nerambursabilă nr. x/424/8.12.2014 pentru părțile contractante reprezintă un act juridic (a dat naștere la drepturi și obligații pentru acestea), iar pentru terți, precum intimata-reclamantă UCMR - ADA, apare drept o realitate socială, un fapt juridic, față de care aceștia se raportează în conformitate cu rigorile principiului relativității efectelor contractului.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte reține că în cauză sunt întrunite cerințele cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

Drept urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., va fi admis recursul declarat de pârâții Municipiul Cluj-Napoca și Primăria Municipiului Cluj - Napoca, decizia recurată va fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții Municipiul Cluj Napoca, prin primar și Primăria Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 1081A din data de 26 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2021.