ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 578/2021

Ședința publică din data de 10 iunie 2021

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 27 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2021, în baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A. aflat în Arestul I.P.J Vâlcea, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 27.05.2021 și până la 25.06.2021, inclusiv.

În baza art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea 302/2004, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale în vederea stabilirii stării de sănătate a persoanei solicitate, urmând să se precizeze dacă starea de sănătate face imposibilă predarea imediată către autoritățile judiciare din Finlanda.

S-a acordat termen la data de 10.06.2021, pentru când s-a dispus a se emite adresă la Serviciul Județean de Medicină Legală Vâlcea, în vederea efectuării expertizei.

În baza art. 106 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus a se informa autoritatea emitentă a mandatului european de arestare că persoana solicitată înțelege să-și exercite dreptul prevăzut de art. 106 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.

Prezenta hotărâre s-a notificat persoanei solicitate, autorității judiciare din Finlanda, Centrului de Cooperare Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Biroul Sirene, Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală, Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea - Biroul Urmăriri și Centrului de Reținere și Arestare Preventivă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 12.05.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a înaintat Curții de Apel Pitești, prin adresa nr. x/2021, semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen, emisă de către autoritățile judiciare competente din Finlanda, transmisă, prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene România, cu adresa nr. x din data de 11.05.2021, solicitând arestarea provizorie a persoanei solicitate A., în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Tribunalul Districtual din Helsinki, în dosarul nr. x 21/3719, pentru săvârșirea, pe teritoriul Finlandei, a infracțiunii de trafic ilicit de droguri și substanțe psihotrope, prevăzută de C. pen. finlandez în Cap. 50:2§, constând în acea că, în perioada 22-30.03.2021, împreună cu alte persoane, a importat ilegal un total de 75.000 pastile din produsul medical Ksalol 1 mg, reprezentând o mare cantitate de substanțe narcotice.

La data de 20.05.2021 a fost înaintat mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare competente din Finlanda pe numele persoanei solicitate A..

S-a reținut că, în conformitate cu art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispozițiile art. 58 alin. (1)-(5) și 7 se aplică în mod corespunzător.

Instanța de fond a constatat că, din examinarea dispozițiilor art. 104 privind procedura de executare a mandatului european de arestare, rezultă că se impune pronunțarea unei singure sentințe referitoare la predarea persoanei solicitate și amânarea predării în cazurile prevăzute de art. 58, motiv pentru care se impune efectuarea expertizei medico-legale anterior momentului pronunțării hotărârii prevăzute de art. 109 din Legea nr. 302/2004.

A fost avut în vedere că, în conformitate cu art. 58 alin. (2) lit. a) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, predarea poate fi amânată atunci când:

a) se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată. În acest caz, predarea se amână până când starea de sănătate a persoanei extrădate se va ameliora.

Față de actele medicale depuse la dosar, instanța a apreciat că se impune efectuarea unei expertize medico-legale, urmând a se stabili dacă persoana solicitată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată.

De asemenea, s-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în cazurile prevăzute la alin. (5) și (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Alineatul 2 al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.

Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaționale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacționa prompt la stimulii infracționali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.

Astfel, instanța de fond a reținut, din actele depuse la dosar, că mandatul european de arestare a fost emis pe numele persoanei solicitate în vederea reținerii, arestării și predării sale, către autoritățile judiciare din Finlanda, pentru comiterea infracțiunii de trafic ilicit de droguri și substanțe psihotrope.

S-a mai reținut că, așa cum rezultă din prevederile art. 223 alin. (2) C. proc. pen., față de inculpatul pus sub acuzare, suspectat pentru săvârșirea infracțiunilor de gravitate ridicată, între care și acelea pedepsite cu închisoarea de 5 ani ori mai mare, în cursul urmăririi penale se poate lua măsura arestării preventive pentru buna desfășurare a procesului penal, inclusiv împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală.

S-a constatat că infracțiunea de trafic de droguri, în raport cu situația de fapt expusă, conferă dreptul la predare între statele membre ale Uniunii Europene care au semnat Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 modificată, conform art. 97 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004.

Pentru considerentele expuse, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 223 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (4) lit. e) C. proc. pen., pentru asigurarea unei eficiente cooperări judiciare internaționale în materie penală, respectiv evitarea riscului ca persoana solicitată să se sustragă procedurii de predare prevăzute de art. 104 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, pentru o perioadă de 30 de zile.

În ceea ce privește apărările persoanei solicitate referitoare la motivul de refuz al predării, s-a reținut că acestea nu pot fi analizate în actuala etapă, urmând a fi examinate la momentul pronunțării hotărârii prevăzute de art. 109 din Legea nr. 302/2004.

Împotriva încheierii din data de 27 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2021, a formulat contestație persoana solicitată A., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 4 iunie 2021.

Prin motivele scrise ce fundamentează calea de atac și cu prilejul concluziilor formulate oral în fața Înaltei Curți de către apărătorul desemnat din oficiu contestatorului, s-a susținut că în cauză nu este necesară luarea măsurii arestării în vederea predării, solicitându-se admiterea contestației, desființarea încheierii atacate, iar în rejudecare, dispunerea unei măsuri preventive mai blânde față de contestator, având în vedere starea sa precară de sănătate, precum și împrejurarea că instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că autoritățile judiciare din Finlanda (Tribunalul Districtual din Helsinki) au emis, la data de 5 mai 2021, în dosarul nr. x 21/3719, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., pentru săvârșirea, pe teritoriul Finlandei, a infracțiunii de trafic ilicit de droguri și substanțe psihotrope, prevăzută de C. pen. finlandez în Cap. 50:2§, constând în acea că, în perioada 22-30.03.2021, împreună cu alte persoane, a importat ilegal un total de 75.000 pastile din produsul medical Ksalol 1 mg, reprezentând o mare cantitate de substanțe narcotice.

În cauză, infracțiunea pentru a cărei comitere a fost emis mandatul european de arestare este prevăzută în art. 97 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind vorba despre o faptă care dă loc la predare între statele membre ale Uniunii Europene care au semnat Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002.

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

În conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

De asemenea, dispozițiile art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004 statuează că predarea poate fi amânată atunci când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată. În acest caz, predarea se amână până când starea de sănătate a persoanei extrădate se va ameliora.

Conform alin. (3) al aceluiași articol, în cazul amânării predării persoanei extrădate, instanța emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării.

Art. 114 din Legea nr. 302/2004 (cu denumirea marginală Predarea amânată sau temporară) prevede în alin. (1) că dispozițiile art. 58 alin. (1)-(5) și 7 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător.

În speță, instanța de fond, în raport cu actele medicale depuse la dosar, apreciind că, pentru a se stabili dacă persoana solicitată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată, este necesară o expertiză medico-legală, în baza art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a dispus, prin încheierea atacată pe calea prezentei contestații, efectuarea acesteia și, corelativ, amânarea cauzei.

Totodată, în temeiul art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate, pe o perioadă de 30 zile, de la data de 27.05.2021 și până la 25.06.2021, inclusiv.

Înalta Curte constată că soluția dispusă de instanța de fond cu privire la arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, este legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că se impune luarea măsurii arestării, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens și fiind avute în vedere, totodată, circumstanțele particulare ale cauzei, măsura fiind necesară în scopul predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Finlanda, respectiv pentru buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare.

Pe de altă parte, se reține că luarea măsurii arestării în vederea predării corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale ce reglementează această procedură specială, raportat la natura infracțiunii menționate în mandatul european de arestare emis pe numele contestatorului persoană solicitată, având în vedere și durata pedepsei privative de libertate ce se poate aplica pentru infracțiunea în discuție.

Cât privește aspectele legate de starea de sănătate a contestatorului, invocate în susținerea căii de atac, avute în vedere, de altfel, și de către instanța de fond, care a dispus efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens, Înalta Curte constată că acestea rezultă din actele dosarului, însă, în contextul particular al cauzei, nu sunt de natură a justifica aplicarea față de contestator a unei alte măsuri preventive prevăzute de C. proc. pen., mai ușoară, cum este cea a controlului judiciar, măsura arestării fiind singura aptă să asigure buna desfășurare în continuare a procedurii judiciare.

Pentru considerentele expuse, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din data de 27 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din data de 27 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2021.