ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 55/2021

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2021

Analizând actele de la dosar și hotărârea atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, secția a II-a civilă la 08.02.2016, reclamanta S.C. A. S.A. - în insolvență, prin administrator judiciar S.C. B.., a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune, autentificat sub nr. x/25.08.2011 de B.N.P. "D.", precum și a actului adițional nr. x autentificat sub nr. x/27.12.2011, de același birou notarial, respectiv a actului adițional nr. x autentificat sub nr. x/06.05.2014, de E. și obligarea pârâtei la restituirea tuturor prestațiilor de care pârâta a beneficiat, inclusiv plata integrală a contravalorii apei termale folosite pe perioada cuprinsă între data perfectării contractului în cauză (25.08.2011) și până la data încetării efectelor acestuia, inclusiv a despăgubirilor de 1% pe zi din valoarea apei termominerale folosite și neachitate, sau a dobânzii legale penalizatoare capitalizate, calculate conform O.G. nr. 13/2011, pe perioada cuprinsă între data îndatorării și data achitării efective a sumelor datorate, sume cuantificate provizoriu la 1.300.000 RON; în subsidiar, a solicitat rezilierea contractului de asociere în participațiune autentificat sub nr. x/25.08.2011 de B.N.P. "D.", precum și a actelor adiționale nr. x și nr. 2 din culpa exclusivă a pârâtei, precum și obligarea acesteia la plata de daune-interese, estimate provizoriu la 1.700.000 RON.

În drept, a invocat art. 966 C. civ.

Pârâta S.C. C. S.R.L., prin cererea reconvențională depusă la 11.03.2016 și precizată la 01.06.2016 a solicitat instanței ca, în cazul în care se admite capătul de cerere principală privind nulitatea contractului de asociere în participațiune, să se dispună pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de asociere în participațiune și, în subsidiar, în ipoteza respingerii de către instanță de judecată a cererii de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de contract, să fie obligată reclamanta la restituirea sumelor achitate de către pârâta S.C. C. S.R.L., în cuantum total de 510.000 RON, iar, în cazul în care se admite capătul de cerere al reclamantei privind rezilierea contractului de asociere în participațiune, să se dispună obligarea reclamantei la restituirea integrală a sumelor achitate de către pârâtă, în cuantum total estimat la 510.000 RON.

În drept, a invocat art. 967 C. civ., art. 102 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, art. 1.226 alin. (2), art. 1.233 C. civ., art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 325/2006.

La 10.06.2016, S.C. F. S.A. - în insolvență a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei S.C. A. S.A. - în insolvență, în temeiul art. 63 C. proc. civ., arătând că susține acțiunea formulată de către reclamantă, în calitatea sa de acționar majoritar al S.C. A. S.A. - în insolvență.

La 10.11.2016, au formulat cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantei S.C. A. S.A. - în insolvență, S.C. G. S.R.L. și H., în calitate de creditori majoritari și, respectiv, președinte al Comitetului creditorilor debitori reclamanți, a cărui insolvență a fost deschisă de către Tribunalul Caraș-Severin, prin sentința civilă nr. 564/JS/14.12.2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

În drept, art. 61 alin. (1) și (3), art. 63 C. proc. civ.

Pârâta S.C. C. S.R.L. a depus la 11.03.2016 cerere de chemare în garanție în contradictoriu cu I., în raport de calitatea acestuia de președinte al Consiliului de administrație al S.C. A. S.A.

În drept, a invocat art. 72 și urm. C. proc. civ., art. 998 și urm. C. civ.

La 13.06.2016, J.. și C.I.I. K., în calitate de administrator judiciar al S.C. A. S.A. - în insolvență, a depus cerere de renunțare la judecata în parte a cererii de chemare în judecată în ceea ce privește petitul având ca obiect obligarea pârâtei la restituirea tuturor prestațiilor de care a beneficiat aceasta în temeiul contractului de asociere în participațiune nr. x/25.08.2011, inclusiv plata integrală a contravalorii apei termale folosite și neachitate sau a dobânzii penalizatoare capitalizate pentru perioada cuprinsă între data îndatorării și data achitării efective a sumelor datorate, sume cuantificate provizoriu la 1.300.000 RON și la obligarea pârâtei la plata de daune-interese, estimate provizoriu la 1.700.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 544/12.05.2017, Tribunalul Caraș-Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea și cererile de intervenție accesorie în interesul reclamantei formulate de S.C. G. S.R.L., S.C. F. S.A. - în insolvență și H., ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta S.C. A. S.A. - în insolvență, prin administrator judiciar J.. și intervenientul accesoriu H..

Prin decizia civilă nr. 225/A/03.04.2018, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a admis apelurile și a schimbat hotărârea apelată, în sensul că a admis acțiunea civilă astfel cum a fost formulată și precizată de către reclamanta S.C. A. S.A. - în insolvență, prin administrator judiciar L.., cât și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantei formulată de intervenientul H.; a constatat nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune autentificat sub nr. x de B.N.P. "D." și a actelor adiționale nr. x autentificat sub nr. x/17.12.2011 și nr. 2 autentificat sub nr. x/06.05.2014. A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate și a obligat intimata S.C. C. S.R.L. la plata către reclamanta apelantă la cheltuieli de judecată în sumă de 12.000 RON.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. C. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2000/07.11.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis recursul declarat de pârâta S.C. C. S.R.L. și a casat decizia civilă nr. 225/A/03.04.2018 a Curții de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, cauza fiind trimisă curții de apel pentru o nouă judecată.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub același număr de dosar, x/2016

La 06.07.2020, S.C. M. S.A. a formulat cerere de intervenție accesorie, în temeiul art. 61 - 67 C. proc. civ.

Prin încheierea din 17.09.2020, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, după dezbaterea admisibilității în principiu, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie, a luat act de declararea căii de atac împotriva soluției de respingere formulată oral, după pronunțare de S.C. M. S.A., iar în temeiul art. 64 alin. (4) C. proc. civ. a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.

Așadar, împotriva încheierii din 17.09.2020, S.C. M. S.A. a declarat oral recurs, fiind consemnat în dispozitivul încheierii, iar la 03.10.2020 a înregistrat la dosar un memoriu de recurs, prin care a solicitat casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei curții de apel.

În motivare, recurenta a susținut că art. 51 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 85/2014 nu are nicio legătură cu prezenta cauză și cu cererea de intervenție accesorie pe care a formulat-o.

Sub acest aspect, a arătat că nu a acționat în numele sau pe seama comitetului creditorilor S.C. A. S.A. și că nu se poate reține că își soluționează drepturile față de debitoare în interiorul procedurii insolvenței.

Astfel, S.C. M. S.A. nu a intervenit în contra debitoarei, ci în interesul acesteia, scopul fiind acela de a obține înlăturarea de la masa credală a unui creditor socotit fără cauză legitimă raportat la titlul exhibat de aceasta din urmă.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinare, S.C. C. S.R.L. a formulat recurs incident împotriva considerentelor încheierii din 17.09.2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În raport cu specificul procedurii, care are caracter urgent, nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 493 C. proc. civ., referitoare la procedura de filtrare a recursului, în cauză fiind incidente dispozițiile C. proc. civ. în forma în vigoare la data începerii procesului, conform art. 24 C. proc. civ.

Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate excepția tardivității recursului principal, în conformitate cu art. 248 alin. (2) C. proc. civ., invocată din oficiu, asupra căreia se rețin următoarele:

Recursul are ca obiect încheierea din 17.09.2020, prin care Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. M. S.A., a luat act de declararea căii de atac formulate oral împotriva acestei dispoziții de către S.C. M. S.A., iar în baza art. 64 alin. (4) C. proc. civ. a suspendat judecata pricinii.

Potrivit art. 64 alin. (4) C. proc. civ., în forma în vigoare la data declanșării litigiului (08.02.2016), "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă (...)".

Așadar, termenul de exercitare a recursului este de 5 zile și curge diferențiat, după cum partea și/sau terțul intervenient au fost sau nu prezenți la momentul dezbaterii admisibilității în principiu a cererii, curgând de la pronunțarea soluției, respectiv de la comunicarea încheierii.

Neexercitarea dreptului procesual în cadrul termenului imperativ stabilit de lege atrage sancțiunea decăderii, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

În speță, se constată că încheierea recurată a fost dată la 17.09.2020 și că termenul legal pentru declararea recursului s-a împlinit la 23.09.2020.

Astfel, la termenul din 17.09.2020, când a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție, în cadrul încheierii s-a consemnat prezența apărătorului ales al S.C. M. S.A. la apelul nominal, cât și declarația orală a acestuia privind formularea căii de atac împotriva soluției date cererii.

Cu privire la declarația orală de recurs, astfel cum a fost consemnată prin încheierea atacată, Înalta Curte arată următoarele:

Actele de procedură se întocmesc, de regulă, în formă scrisă, cerința formei scrise a acestora fiind prevăzută de art. 148 alin. (1) C. proc. civ.

Prin excepție, conform art. 148 alin. (4) C. proc. civ., în cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în ședință, la orice instanță, se pot formula și oral, fiind consemnate în încheierea de ședință.

Rezultă așadar, că pentru încheierea sa valabilă, forma scrisă a actului de procedură este o condiție de validitate a acestuia, excepțiile fiind restrictiv prevăzute de lege.

Rezultă, ca regulă generală că, potrivit art. 174 alin. (1) C. proc. civ. nerespectarea formei actului de procedură este sancționat cu nulitatea acestuia, devenind incidente dispozițiile art. 179 C. proc. civ.

Mai mult, în mod particular, cerința formei scrise a declarației de recurs este o cerință expresă, așa cum rezultă din art. 486 C. proc. civ., sancțiunea nerespectării formei actului de procedură fiind nulitatea, consacrată expres.

Prin urmare, nu poate primi efecte declarația orală a recursului, de aceea, urmează a fi avută în vedere, pentru evaluarea regulatei sale formulări, cererea înregistrată de recurentă la 03.10.2020, cerere care întrunește, din perspectiva formei, cerințele legale.

Cum recursul a fost declarat la 03.10.2020, potrivit ștampilei aplicate pe plicul de la fila x de către oficiul poștal, instanța supremă reține că acesta a fost formulat cu depășirea termenului de 5 zile de la pronunțare, reglementat de art. 64 alin. (4) C. proc. civ., în forma în vigoare la data pornirii litigiului (08.02.2016), motiv pentru care Înalta Curte urmează să respingă ca tardiv declarat recursul, în conformitate cu art. 185 alin. (1) C. proc. civ., context în care nu se mai impun a fi verificate motivele de recurs.

Cu privire la recursul incident declarat de pârâta S.C. C. S.R.L., având în vedere caracterul său accesoriu în raport cu recursul principal al S.C. M. S.A., Înalta Curte constată că este rămas fără efect, potrivit art. 491 și art. 472 alin. (2) C. proc. civ., față de soluția de respingere ca tardiv a recursului principal.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor din art. 64 alin. (4), coroborate cu art. 185 C. proc. civ., precum și ale art. 472 alin. (2), va respinge ca tardiv recursul principal, iar recursul incident ca rămas fără efect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-intervenientă S.C. M. S.A. împotriva încheierii din 17.09.2020, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.

Respinge ca rămas fără efect recursul incident declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva aceleiași încheieri.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 ianuarie 2021.