ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2015

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2038 din

19 septembrie 2013 a Judecătoriei Tecuci, a fost admisă în parte cererea de chemare

în judecată formulată de G.I.G., în contradictoriu cu T.C. și T.G., având ca obiect

„acțiune în daune contractuale".

Au fost obligați

pârâții T.C. și T.G. la plata către reclamant a sumei de 9.103,68 RON reprezentând

daune materiale-avarii autoturism și a sumei de 1.550 RON, cu titlu de cheltuieli

de judecată (suma de 800 RON reprezentând onorariu avocat, suma de 750 RON reprezentând

taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expertiză în limita reținerii

culpei procesuale); au fost respinse ca nefondate celelalte pretenții.

Împotriva acestei

sentințe au formulat contestație în anulare T.G. și T.C., ce a fost înregistrată

sub nr. 52/324/2014 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

În ședința publică

din 16 ianuarie 2015, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția necompetenței

de soluționare a contestației în anulare, în raport de prevederile art. 319

alin. (1) C. proc. civ.

Analizând, cu

prioritate, excepția necompetenței de soluționare a contestației în anulare, prin

prisma prevederilor legale mai sus arătate, Înalta Curte constată excepția întemeiată,

pentru considerentele ce succed:

Potrivit art.

319 alin. (1) C. proc. civ., „contestația în anulare se introduce la instanța a

cărei hotărâre se atacă".

Prin prezenta

contestație în anulare se atacă sentința nr. 2038 din 19 septembrie 2013 a Judecătoriei

Tecuci, iar, față de dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ., competența de

soluționare a acestei căi extraordinare de atac revine instanței care a pronunțat

decizia contestată, respectiv Judecătoriei Tecuci, iar nu Înaltei Curți.

Întrucât normele

de competență materială sunt norme imperative, potrivit art. 159 alin. (1) pct.

2 C. proc. civ., părțile nu pot deroga de la aceste norme, astfel încât solicitarea

contestatorilor ca pricina să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție nu

poate fi primită.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte va declina în favoarea Judecătoriei Tecuci competența de soluționare

a contestației în anulare formulată de contestatorii T.G. și T.C. împotriva sentinței

nr. 2038 din 19 septembrie 2013 a Judecătoriei Tecuci.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența

de soluționare a contestației în anulare formulată de contestatorii T.G. și T.C.

împotriva sentinței nr. 2038 din 19 septembrie 2013 a Judecătoriei Tecuci, secția

civilă, în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2015.