ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 624/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 624/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 27/2012 pronunțată

de Tribunalul Alba în Dosar nr. 232/107/2010 s-a dispus în temeiul art. 139

6

alin. (2), (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplic. art. 74, 76 C. pen.,

condamnarea inculpatului D.C.S., la pedeapsa de: 6 luni închisoare cu aplic.

art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C

pen.

În temeiul

art. 139

6

alin. (5) din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplic. art.

74, 76 C. pen., a condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 3 luni închisoare

cu aplic. art. 64 lit. a) teza a Il-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71

alin. (2) C. pen.

În temeiul

art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, modificată, cu aplic. art. 74, 76 C.

pen., mai condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de: 3 luni închisoare cu aplic.

art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C.

pen.

În baza art. 33,

34 C. pen. s-au contopit pedepsele mai sus arătate în pedeapsa cea mai grea, de

6 luni închisoare, cu aplic. art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata

prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 81

C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 2

ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenția

inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 14

C. proc. pen. și art. 998 C. civ. (pretenții născute anterior intrării în vigoare

a noului C. civ.) s-au admis acțiunile civile promovate de părțile civile și obligă

inculpatul la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:

- în favoarea

părții civile M.C. prin reprez. legal SCA „M.G.&M.P." la plata sumei de

9.781 euro;

- în favoarea

părții civile A.S.I. prin reprez. legal SCA „M.G.&M.P." la plata sumei

de 2.956 euro;

- în favoarea

părții civile E.A. Inc. prin reprez. legal SCA „B.& Asociații" la plata

sumei de 396,9 euro.

- în favoarea

părții civile B.E. prin reprez. legal SCA „B. & Asociații" la plata sumei

de 108 euro;

- în favoarea

pârtii civile S.E. prin reprez. legal SCA „B. & Asociații" la plata sumei

de 457 euro;

- în favoarea

pârtii civile Asociația Industriei M. din România la plata sumei de 93.783 RON.

În baza art. 191

C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 RON cheltuieli judiciare

în favoarea statului, din care suma de 600 RON reprezintă cheltuielile judiciare

ocazionate în cursul urmăririi penale, iar restul cheltuieli judiciare pe parcursul

cercetării judecătorești.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut în fapt că inculpatul D.C.S. locuiește în municipiul

Alba-Iulia, iar în luna octombrie 2008 s-a hotărât să vândă o colecție de DVD-uri

și CD-uri pentru a face rost de bani.

În acest sens,

la data de 29 septembrie 2008 pe site-ul de internet www.piațaXX.ro, a fost postat

următorul anunț „Vând colecție DVD-uri, filme, 3 RON/DVD, colecția conține un număr

de 1800 titluri cu filme artistice și 200 titluri desene animate. Toate filmele

au subtitrare în română, sunt în carcasă și cu imprimare pe disc". Tot în cuprinsul

anunțului se specifica faptul că toate produsele oferite spre vânzare sunt în format

DVD.

Persoana care

a postat anunțul se recomanda a fi C.S. din Alba Iulia, jud. Alba, telefon 0722XXXXXX,

având adresa de e-mail c.s.@yahoo.com adresă la care se pot obține detalii despre

produsele oferite spre vânzare și se pot face comenzi.

Tot la data de

29 septembrie 2008, a fost postat pe site-ul de internet www.o.ro următorul anunț

„vând colecție 1700 DVD-uri cu filme". Pe acest site colecția de DVD-uri urma

să fie vândute la licitație cu prețul de pornire de la 8.000 RON, urmând să fie

declarat câștigător cel care oferea prețul cel mai mare.

Numitul N.A.,

angajat al Asociației Industriei M. din România, a licitat întreaga colecție de

DVD-uri, fiind declarat câștigător al licitației la prețul total al produselor de

8.500 RON, iar în data de 06 noiembrie 2008, acesta a primit de la C.S., pe e-mail,

lista cuprinzând toate titlurile colecției, în total fiind menționate 1743 filme,

muzică, desene animate, toate în format DVD.

După primirea

acestei liste, numitul N.A. i-a trimis un e-mail vânzătorului, prin care îi solicita

să-i trimită un număr de 10 DVD-uri cu filme în colet poștal, pentru a se convinge

că aceste produse sunt de calitate, înainte de a se prezenta la Alba Iulia pentru

a achiziționa întreaga colecție.

La data de 11

noiembrie 2008, numitul N.A. a primit de la inculpatul D.C.S. din Alba Iulia un

colet conținând cele 10 DVD-uri pentru care a achitat suma de 72 RON. Din verificarea

DVD-urilor s-a constatat că toate erau ambalate în carcasă de culoare neagră, iar

pe carcase erau aplicate coperte xeroxate color după modelul original al copertei.

Pe DVD-uri era imprimat titlul filmului sau fotografia actorului principal. Nici

unul din aceste DVD-uri nu avea hologramă, fapt ce conduce la concluzia că este

vorba de produse pirat

În urma discuțiilor

telefonice purtate de N.A. cu inculpatul D.C.S., stabilind să se întâlnească în

Alba Iulia, în perioada 17-23 noiembrie pentru a cumpăra întreaga colecție de DVD-uri.

Având în vedere

cele de mai sus, în data de 25 noiembrie 2008 s-a procedat la organizarea unei acțiuni

pentru prinderea în flagrant a inculpalii în momentul vânzării produselor pirat.

Inculpatul a fost prins în flagrant în timp ce comercializa un număr de 71 DVD-uri

pe care le-a vândut numitului N.A. în schimbul sumei de 720 RON.

În baza autorizației

din 21 noiembrie 2008, eliberată de Tribunalul Alba, s-a efectuat o percheziție

domiciliară la locuința inculpatului D.C.S. În timpul percheziției au mai fost găsite

în locuință mai multe DVD-uri și CD-uri pirat, conform procesului-verbal de percheziție,

precum și un sistem de calcul, o imprimantă și un laptop, cu ajutorai căruia erau

inscripționate DVD-urile și CD-urile. Acestea au fost ridicate și sigilate, în vederea

efectuării unei constatări tehnico-știmtifice.

În baza autorizației

de percheziție emisă de Tribunalul Alba, secția penală, la data de 10 decembrie

2008, s-a procedat la efectuarea unei percheziții și copiere a mediului informatic

asupra calculatorului și laptopului ridicate de la domiciliul inculpatului.

Ulterior, la data

de 07 ianuarie 2009, reprezentanții O.R.D.A. au efectuat un raport de constatare

telmico-științifică, asupra celor 3 hard-disk-uri aparținând celor două sisteme

de calcul, a PVD-urilor, CD-urilor și casetelor audio ridicate de la inculpat. Raportul

de constatare tehoică-științifică întocmit de reprezentanții O.R.D.A. a concluzionat

că majoritatea DVD-urilor și CD-urilor supuse constatării sunt produse pirat, precum

și fapt că pe cele 3 hard-disk-uri au fost identificate un număr de 20 programe

de calculator tip producție/afacere/creație.

Pe parcursul cercetărilor,

inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei declarând că colecția de DVD-uri și CD-uri

au fost inscripționate pentru uz personal și nu cu intenția comercializării, precizând

că a intenționat să vândă colecția de DVD-uri și CD-uri, întrucât avea nevoie de

bani.

Prin adresa din

data de 07 aprilie 2009, Asociația Industriei M. din România a comunicat că prejudiciul

produs de inculpat pentru casele de producție pe care le reprezintă, este în sumă

de 93.783,00 RON, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză.

Prin adresa din

22 aprilie 2009 SCA „M.G.&M.P.", reprezentantul legal al M.C. și A.S. Inc.,

a comunicat următoarele:

- M.C. se constituie

parte civilă în cauză cu suma de 9.781 euro, reprezentând daune materiale și morale;

- A.S. Inc. se

constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.956 euro, reprezentând daune materiale

și morale.

Prin adresa din

data de 31 martie 2009, SCA B. & Asociații, reprezentant legal al V.G., B.E.

și S.E., a comunicat că valoarea prejudiciului cauzat titularilor de drepturi este

în sumă de 457 RON echivalentul sumei de 108 euro, sumă cu care se constituie parte

civilă în cauză.

Prin adresa din

data de 31 martie 2009, SCA B. & Asociații, reprezentantul legal al E.A. Inc.

a comunicat că prejudiciul cauzat este în valoare de 1682 RON, sumă cu care se constituie

parte civilă în cauză.

În cursul urmăririi

penale au fost administrate următoarele probe și efectuate următoarele Mjloace de

probă:

- proces-verbal

de sesizare din oficiu, întocmit de către organele de poliție ca urmare a anunțurilor

postate pe internet de către învinuit;

- plângerea penală

formulată de Asociația Industriei M. din România;

- proces-verbal

încheiat de către organele de poliție, privind individualizarea bancnotelor pe care

învinuitul le-a primit de la martorul N.A.I. și planșele fotografice aferente;

- proces-verbal

de constatare a infracțiunii flagrante;

- proces-verbal

de efectuare a percheziției domiciliare, la locuința învinuitului, situată în Alba-Iulia,

b-dul T., jud. Alba;

- procese-verbale

de redare a convorbirilor telefonice interceptate, dintre învinuit și alte persoane,

din cuprinsul cărora rezultă cum acesta recunoaște întreaga sa activitate infracțională;

- procese-verbale

de predare de către organele de poliție către experții O.R.D.A. a mai multor DVD-uri,

CD-uri și casete audio, precum și a unei unități centrale, a unui laptop și a unei

autorizații de percheziție informatică, în vederea efectuării unei constatări tehnico-științifice;

- adresa din 18

februarie 2009 a O.R.D.A., prin care a fost înaintat raportul de constatare tehnico-științifică

efectuat în cauză;

- raport de constatare

tehnico-științifică din 07 ianuarie 2009, întocmit de specialiști O.R.D.A.;

- CD-ul cuprinzând

anexele la raportul de constatare tehtico-știmtifică;

- copii ale anunțurilor

postate de învinuit pe internet și copie a mandatului poștal prin care martorul

N.A.I. a expediat învinuitului suma de 72 RON;

- copii ale titlurilor

filmelor postate de învinuit pe internet;

- procese-verbale

de predare către organele de poliție de către numitul N.A.I. a unui colet conținând

13 DVD-uri primite prin poștă de la învinuit și de verificare a conținutului acestuia;

- încheierea

nr. 19/P/2008 a Tribunalului Alba, secția penală, prin care s-a autorizat percheziția

domiciliară la locuința mvinuitului;

- autorizația

de percheziție din 21 noiembrie 2008, emisă de Tribunalul Alba pentru efectuarea

percheziției domiciliare la locuința învinuitului;

- încheierea

nr. 80/1/2008 a Tribunalului Alba, secția penală, prin care s-a autorizat înregistrarea

audio și video în mediul ambiental, interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice purtate de învinuitul D.C.S.;

- autorizația

din 21 noiembrie 2008, pentru înregistrarea audio și video în mediul ambiental,

interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de mvinuit;

- încheierea

nr. 23/P/2008 a Tribunalului Alba, secția penală, prin care s-a autorizat percheziția

și copierea mediului informatic de pe sistemele de calcul ridicate de la învinuit;

- autorizația

din 10 decembrie 2008, pentru percheziția și copierea mediului informatic de pe

sistemele de calcul ridicate de la mvinuit;

- adresa din data

de 07 aprilie 2009 Asociația Industriei M. din România, prin care comunică valoarea

prejudiciului cauzat și faptul că se constituie parte civilă în cauză;

- adresa din 22

aprilie 2009 prin care SCA „M.G.&M.P." București, reprezentantul legal

al M.C. și A.S. Inc., se constituie parte civilă în cauză;

- adresele din

data de 31 martie 2009, prin care SCA „B. & Asociații", reprezentantul

legal al E.A. Inc., V.G., B.E. și S.E. a comunicat că se constituie parte civilă

în cauză;

- practică judiciară

a Tribunalului Alba, din care rezultă că autorii unor fapte asemănătoare au fost

condamnați de către instanța de judecată;

- declarațiile

inculpatului care a recunoscut parțial faptele săvârșite.

În cursul judecății,

instanța de fond a făcut o amplă probațiune pentru clarificarea latorii civile,

conform celor invocate și solicitate de inculpat pentru respectarea dreptului său

la apărare, în sensul că: au fost clarificate aspectele legate de mandatul de reprezentare

al părților civile de către societățile din România și au fost cerate relații pentru

a fi detaliate sumele ce au fost pretinse ce anume reprezintă, pe baza căror criterii

s-au făcut calculele, sens în care părțile civile au răspuns instanței de judecată.

Inculpatul, audiat

în fața judecătorului de fond în condițiile art. 70 C. proc. pen., a declarat că

a vândut discurile pe care le deținea în calitate de colecționar, dar nu a scos

nici un profit, fiind determinat să își vândă colecția datorită unor probleme financiare

(o boală a socrului său), a recunoscut că nu avea licențe pentru programele W. și

O. și că majoritatea programelor erau descărcate gratuit. Contestă totodată modul

de calcul al prejudiciului, apreciind că plătește de 4 ori mai mult un program care

e posibil să fie împărțit în 4 suporți, că muzica a cumpărat-o în timp de la diferite

târguri sau magazine neștiind că este piratată. La reținerea stării de fapt instanța

de fond a avut în vedere declarațiile martorilor M.P. (care și-a menținut declarațiile

date în cursul urmăririi penale, în sensul că își menține toate rapoartele și actele

de urmărire penală pe care, în calitatea sa, le-a întocmit în cursul urmăririi penale

cu privire la inculpat), M.L.G. (a arătat că avea cunoștință că inculpatul deține

o colecție de muzică și filme și că a fost nevoit să vândă această colecție când

socrul său a avut o boală gravă și a rămas fără bani), martorul G.D.A. (a arătat

că îl cunoaște pe inculpat de aproximativ 7 ani și că i-a construit rafturi pentru

a-și depozita colecția de DVD-uri și discuri și că a avut probleme financiare datorate

bolii socrului său, motiv pentru care și-a vândut colecția pe care altfel nu ar

fi vândut-o pentru că era pasionat și ținea la ea).

Au mai fost audiați

și martorul C.M., expert în cauză, care și-a menținut poziția din raportul de expertiză;

martorul N.A.I. care și-a menținut declarația din cursul urmăririi penale, în sensul

că a tranzacționat cu inculpatul, după ce a aflat de anunțurile de vânzare a DVD-urilor,

a văzut că acestea sunt false și a participat la flagrant.

Din coroborarea

întregului material probator, instanța de fond a reținut că inculpatul se face vinovat

de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost

descrise anterior în prezentele considerente, fapt pentru care instanța urmează

să-i aplice pedeapsa așa cum se va arăta în continuare.

Instanța de fond

reține că împrejurarea că inculpatul a fost nevoit să-și vândă colecția datorită

unor probleme familial-financiare, colecție pe care a achiziționat-o în ani de zile

din diverse locuri, nu poate să excludă vinovăția sa, drepturile de autor fiind

expres protejate de textul de lege în care, corect a fost încadrată fapta.

Aceste împrejurări

pot constitui aspecte de natură să atenueze gravitatea faptelor și urmează să fie

reținute ca atare de instanță.

Instanța de fond

a stabilit că inculpatul a săvârșit cele trei infracțiuni și anume:

- art. 139

6

alin. (2), (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, potrivit cărora constituie infracțiune

și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda oferirea, distribuirea,

deținerea ori depozitarea sau transportul, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat,

precum și deținerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publica la punctele

de lucru ale persoanelor juridice [alin. (2)]; în cazul în care faptele prevăzute

la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în scop comercial, acestea se sancționează cu

închisoare de la 3 ani la 12 ani [alin. (3)],

- art. 139

6

alin. (5) din Legea nr. 8/1996, modificată, potrivit căruia constituie infracțiune

și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda promovarea de

mărfuri-pirat prin orice mijloc și în orice mod, inclusiv prin utilizarea anunțurilor

publice ori a mijloacelor electronice de comunicare sau prin expunerea ori prezentarea

către public a listelor sau a cataloagelor de produse,

- art. 139

9

din Legea nr. 8/1996, modificată, potrivit căruia constituie infracțiune și se pedepsește

cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda reproducerea neautorizata pe sisteme

de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalități:

instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere în rețea interna,

- iar alin.

(3) al art. 139

6

este o agravantă a alin. (2) a acestui articol, nu o

altă infracțiune, așa cum a susținut inculpatul prin apărătorul său, în concluziile

scrise, solicitând schimbarea încadrării juridice.

Această solicitare

a fost calificată de instanța de fond ca inadmisibilă, fiind invocată în afara cadrului

procesual prev. de lege, respectiv după închiderea dezbaterilor. Art. 334 C. proc.

pen. prevede că în cursul judecății se poate solicita schimbarea de încadrare juridică

care obligă instanța să o pună în discuția părților instanța de fond reținând de

asemenea că până la închiderea dezbaterilor, avocatul apărării nu a făcut nici o

referire la o eventuală solicitare de a se schimba încadrarea juridică dată faptei

prin actul de sesizare. Chiar dacă instanța a lăsat cauza în pronunțare și a admis

depunerea de concluzii scrise, aceste concluzii nu pot conține decât referiri și

detalieri ale aspectelor discutate la termenul la care instanța a dezbătut cauza.

Cu privire la

cererea inculpatului de aplicare a art. 18

1

C. pen. privind constatarea

că faptelor le lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, instanța de

fond a respins-o ca nefondată față de urmările produse în patrimoniul părților civile.

Sub aspectul laturii

civile, instanța de fond a reținut că sumele solicitate au fost dovedite, părțile

civile explicând în numeroasele adrese, la solicitarea instanței, ce reprezintă

pejudiciul și modul de calcul (de ex. 11.67-74), ținându-se cont de mărfurile piratate

identificate și de prețul pe unitate al produselor originale, conform art. 139

6

alin. (6) din Legea nr. 8/1996.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul D.C.S., solicitând desființarea sentinței atacate

și rejudecând, să se dispună:

încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 139

6

pct. 2 și 3 din Legea nr. 8/1996 în infracțiunea prev. de art. 139

6

pct. 2 din Legea nr. 8/1996.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 139

6

pct. 5 din Legea

nr. 8/1996.

art. 18

1

C. pen. în privința infracțiunilor art. 139

6

pct. 2 și art. 139

9

din Legea nr. 8/1996.

În motivarea apelului,

inculpatul arată următoarele:

la cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei din rnfracțiunea prev. de

art. 139

6

pct. 2 și 3 din Legea nr. 8/1996 în infracțiunea prev. de

art. 139

6

pct. 2 din Legea nr. 8/1996, se arată că forma agravată a acestei

infracțiuni există atunci când fapta a fost săvârșită în scop comercial, respectiv

pentru obținerea unui avantaj economic sau material. Inculpatul arată că față de

prețul solicitat la vânzarea dvd-urilor de aproximativ 5 RON pe film (deși cheltuielile

de realizare a acestora s-ar ridica la suma de 13,7 RON —c/val carcasă DVD, coperta,

hârtia) inculpatul nu a obținut un beneficiu material, justificându-și fapta de

a comercializa dvd-urile cu situația financiară precară.

Se mai arată că

potrivit declarațiilor martorilor G. și M. precum și a expertizei efectuate în fața

instanței de apel, inculpatul a dobândit această colecție de filme de-a lungul timpului,

astfel că nu se poate afirma că a fost făcută special pentru a fi vândută în vederea

obținerii unor avantaje economice sau materiale.

la cererea inculpatului de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 139

6

pct. 5 din Legea nr. 8/1996, se arată că infracțiunea se săvârșește

în modalitatea promovării de mărfuri pirat, ori fapta inculpatului de a posta pe

internet un anunț de vânzare nu constituie promovare. Inculpatul învederează că

prin promovare se urmărește atragerea interesului publicului cu privire la mărfuri

așa încât acesta să fie interesat de ele într-o mai mare măsură ori să determine

publicul să achiziționeze aceste mărfuri datorită interesului indus prin promovare.

la solicitarea de aplicare a prevederilor art. 18

1

C. pen. în privința

infracțiunilor prev. de art. 139

6

pct. 2 și art. 139

9

din

Legea nr. 8/1996, se arată că inculpatul a săvârșit fapta datorită situației financiare

precare că prin vânzarea colecției sale de filme acesta nu a obținut nici un beneficiu.

În cazul infracțiunii prev. de art. 139

9

, numai cele 5 programe găsite

instalate pe cele două calculatoare ale inculpatului vizează fapta penală și că

aceste programe nu au fost folosite de inculpat decât pentru uz personal. La evaluarea

pericolului social al faptei mai sus menționate, se solicită să se aibă în vedere

că inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită sinceră.

În subsidiar,

se solicită ca reținând circumstanțele reale și personale, să se aplice inculpatului

pedeapsa cu amenda pentru infracțiunea prev. de art. 139

6

pct. 2 și

art. 139

9

din Legea nr. 8/1996.

laturii civile, în ce privește constituirea de parte civilă a AIMR, inculpatul arată

că nu a fost trimis în judecată pentru comercializarea de marfă pirat conținând

opere muzicale, și de altfel, în anunțurile date pe internet nu se fac referire

la opere muzicale, astfel că nu datorează despăgubiri față de această parte civilă.

Despăgubirile

civile raportate la art. 139

9

din Legea nr. 8/1996 vizează numai cele

cinci programe găsite în calculatorul inculpatului, iar celelalte programe găsite

pe diverse dvd-uri nu intră în conținutul infracțiunii menționate, întrucât aceasta

se referă la programe existente pe sisteme de calcul. Ori în cauză nu s-a dovedit

că inculpatul a folosit programele nestocate în calculator și nici că aceste programe

nu puteau fi folosite neautorizat sau dacă au fost preluate de pe internet în mod

legal și gratuit, În atare situație, inculpatul arată că despăgubirile civile cuvenite

M.C. sunt de 765 de euro (corespunzătoare celor 3 programe W. X.P.), respectiv suma

de 858 euro (corespunzătoare celor 2 programe O. 2000).

De asemenea, infracțiunea

se raportează la reproducerea neautorizată a programelor pe sisteme de calcul, iar

în cauză sistemul de calcul avut în vedere este calculatorul, stabilindu-se că inculpatul

a avut instalate fără drept 5 programe, astfel că latura civilă nu se poate raporta

decât la acestea. Se mai solicită ca la stabilirea prejudiciului să fie avută în

vedere expertiza efectuată în apel, care stabilește un alt prejudiciu decât cel

stabilit de expertiza efectuată în cursul urmăririi penale, prin noua expertiză

stabilindu-se că unele programe erau conținute în 2 sau mai multe CD-uri, unele

programe erau inutihzabile, altele nu mai erau de actuahtate. Din aceeași expertiză

rezultă că unele programe au fost evaluate la sume mult mai mari decât prețul actual

de piață, că unele programe pot fi copiate de pe internet ori că nu puteau fi folosite

decât demonstrativ.

Se menționează

în final cu privire la V.G., B.E. și Ș.E., că s-au constituit parte civilă conform

art. 139 alin. (2) lit. b), fără a justifica de ce au ales acest criteriu de acordare

a despăgubirilor și nu criteriul prev. de art. art. 139 alin. (2) lit. a).

Analizând sentința

atacată potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de apel a constatat că

apelul este fondat numai sub aspectul aplicării măsurii confiscării și a modului

de soluționarea laturii civile.

Curtea constată

că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt.

De asemenea, Curtea

constată că inculpatul nu a negat că ar fi săvârșit faptele descrise prin actul

de trimitere în judecată, însă se apără arătând că faptele nu constituie infracțiuni

cu motivarea că nu a urmărit prin comercializarea dvd-lor obținerea unui profit

material, că fapta în forma promovării nu există întrucât simpla postare a unui

anunț de vânzare pe internet nu constituie promovare în sensul prev. de art. 139

6

alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 8/1996, precum și că infracțiunile prev. de

art. 139

6

pct. 2 și art. 139

9

din Legea nr. 8/1996 nu prezintă

pericolul social al unei infracțiuni.

Cu referire la

starea de fapt, probele administrate au dovedit că inculpatul în data de 29

septembrie 2009 a postat pe Intemet un anunț cu mesajul „vând colecție dvd-uri,

filme, 3 RON/dvd, colecția conține un număr de 1800 titluri cu filme artistice și

200 titluri desene animate. Toate filmele au subtitrate în limba română, sunt în

carcasă și cu imprimare pe disc". Inculpatul nu și-a menționat numele real

în anunțul respectiv, recomandu-se sub numele de C.S. din loc. Alba Iulia și indicând

o adresă de e-mail c.s.@yahoo.com. La aceeași dată, inculpatul a postat pe site-ul

de internet www.o.ro următorul anunț „vând colecție 1700 DVD-uri cu filme".

Pe acest site colecția de DVD-uri urma să fie vândute la licitație cu prețul de

pornire de la 8.000 RON, urmând să fie declarat câștigător cel care oferea prețul

cel mai mare. Identificând anunțurile date de inculpat, numitul N.A., angajat al

Asociației Industriei M. din România, a licitat întreaga colecție de DVD-uri, fiind

declarat câștigător al licitației la prețul total al produselor de 8.500 RON, iar

în data de 06 noiembrie 2008, acesta a primit de la C.S., pe e-mail, lista cuprinzând

toate titlurile colecției, în total fiind mentionate 1743 filme, muzică, desene

animate, toate în format DVD.

După primirea

acestei liste, numitul N.A. i-a trimis un e-mail vânzătorului, prin care îi solicita

să-i trimită un număr de 10 DVD-uri cu filme în colet poștal, pentru a se convinge

că aceste produse sunt de calitate, înainte de a se prezenta la Alba Iulia pentru

a achiziționa întreaga colecție.

Ulterior, inculpatul

D.C.S. i-a expediat numitului N.A. un colet conținând cele 10 DVD-uri pentru care

a achitat suma de 72 RON. Din verificarea DVD-urilor s-a constatat că toate erau

ambalate în carcasă de culoare neagră, iar pe carcase erau aplicate coperte xeroxate

color după modelul original al copertei. Pe DVD-uri era imprimat titlul filmului

sau fotografia actorului principal. Nici unul din aceste DVD-uri nu avea hologramă,

fapt ce conduce la concluzia că este vorba de produse pirat.

În urma discuțiilor

telefonice purtate de N.A. cu inculpatul D.C.S., stabilind să se întâlnească în

Alba Iulia, în perioada 17-23 noiembrie pentru a cumpăra întreaga colecție de DVD-uri.

Având în vedere

cele de mai sus, în data de 25 noiembrie 2008 s-a procedat la organizarea unei acțiuni

pentru prinderea în flagrant a inculpatului în momentul vânzării produselor pirat.

Inculpatul a fost prins în flagrant în timp ce comercializa un număr de 71 DVD-uri

pe care le-a vândut numitului N.A. în schimbul sumei de 720 RON. Starea de fapt

astfel cum a fost dovedită în cauză nu a fost negată de inculpat care a recunoscut

postarea anunțurilor pe internet precum și vânzarea respectivelor dvd-uri.

De asemenea, în

urma percheziției domiciliare efectuate s-au identificat la locuința inculpatului

D.C.S. mai multe DVD-uri și CD-uri pirat, conform procesului-verbal de percheziție,

precum și un sistem de calcul, o imprimantă și un laptop, cu ajutorul căruia erau

inscripționate DVD-urile și CD-urile. Acestea au fost ridicate și sigilate, în vederea

efectuării unei constatări tehmco-științifice.

Ulterior, la data

de 07 ianuarie 2009, reprezentanții O.R.D.A. au efectuat un raport de constatare

tehnico-știintifică, asupra celor 3 hard-disk-uri aparținând celor două sisteme

de calcul, a DVD-urilor, CD-urilor și casetelor audio ridicate de la inculpat. Raportul

de constatare terinică-știmtifică întocmit de reprezentanții O.R.D.A. a concluzionat

că majoritatea DVD-urilor și CD-urilor supuse constatării sunt produse pirat, precum

și faptul că pe cele 3 hard-disk-uri au fost identificate un număr de 20 programe

de calculator tip producție/afacere/creație.

Cu privire la

proveniența și originalitatea dvd-urilor și cd-urilor ridicate de la inculpat, s-a

întocmit raportul de constatare tehnico-științifică din 07 ianuarie 2009 de către

expert asistent C.M. în cadrul O.R.D.A. care a analizat produsele tip discuri optice,

ridicate de la domiciliul inculpatului.

În respectivul

raport de constatare se arată că la domiciliul inculpatului s-au ridicat 543 buc.

CD-uri, 2173 buc. DVD-uri și 43 casete audio, 2 buc. hard-discuri din care în urma

expertizării s-a stabilit că 243 buc. fonograme tip CD și DVD sunt produse pirat

și conțin un număr de 24057 opere muzicale; 43 de casete audio conțin înregistrate

opere muzicale sunt produse pirat; 2078 videograme tip DVD și CD sunt produse pirat

și conțin un număr de 2218 opere audiovizuale; 228 discuri optice sunt produse soft

pirat și conțin reproduse un număr de 275 programe pentru calculator tip producție/creație/afacere

și 194 programe pentru calculator tip divertisment/joc. Expertul a fost audiat de

instanța de fond menținându-și concluziile, menționând în același timp că un program

demonstrativ poate fi stocat, dar numai pentru uz personal nu și pentru vânzare

sau reproducere.

La cererea inculpatului,

în fața instanței de apel, s-a efectuat o expertiză tehnică informatică care a stabiht

că dintre software-urile W. din anexa 10 indicate în expertiza efectuată de expertul

O.R.D.A. software-ul de pe CD-ul de la poziția YY nu este sistem de operare W.,

acesta fiind un produs software destinat îmbunălățirii unui anumit sistem de operare;

de asemenea pe CD-ul de la poziția WW nu există kittul de instalare a sistemului

de operare W. 98, astfel că de pe acest CD nu se poate instala sistemul de operare

sistemul de operare W. 98 pe un alt calculator; pe cd-ul de la poziția ZZ nu se

găsește sistem de operare; varianta de program A.P. 4.0, nu este utilizabilă permanent

pe calculatoarele din ultimii ani, datorită caracteristicilor vechi de 17 ani, iar

varianta găsită la inculpat nu funcționează.

În continuare,

analizând softurile indicate de expertul O.R.D.A. ca identificate în posesia inculpatului

expertul informatician arată că în realitate este vorba de un singur program care

a fost instalat pe mai multe CD-uri.

Pentru produsele

companiei M. expertul face următoarele precizări:

- Cd-ul de la

poziția DD conține un singur program M.O.P. instalat pe 2 discuri de instalare,

nu 2 copii ale aceluiași program;

- La poziția EE

este un caz asemănător, este CD-ul de instalare pentru M.O.X.P., dar este vorba

despre un software care are două discuri de instalare, nu despre două copii ale

software-ului M.O.X.P.;

- la poziția YY

pe CD nu apare programul A.P. Programul P. nu este A.P., este complet diferit de

acesta, chiar dacă are unele facihtăți de funcționare asemănătoare.

- la poziția AA

este vorba despre programul „B. 1942" care este un program ce se instalează

de pe două cd-uri;

- la poziția BB

este aceiași situație. Programul „Z." este un singur program care se instalează

de pe 2 cd-uri;

- la poziția CC

este un singur program „l.R. – F.R." care se instalează de pe 2 cd-uri;

- la poziția FF

avem un singur program „A.M." care se instalează de pe două cd-uri.

- la poziția GG

avem un singur program „M.H." care se instalează de pe două cd-uri;

- la poziția HH

avem un singur program „F.S." care se instalează de pe trei cd-uri;

- la poziția JJ

avem un singur program „J.B.N." care se instalează de pe două CD-uri;

- la poziția KK

avem un program „F. 2004" care se instalează de pe 2 dc-uri;

- la poziția LL

avem un singur program „M.E. 2003" care se instalează de pe patru cd-uri;

- cd-ul de la

poziția MM notat cu titlul „V.", nu este un joc, el este mai degrabă un documentar

despre războiul din Vietnam, conține mai multe poze și filme împărțite pe mai multe

categorii despre războiul din Vietnam. Concluzionând, expertul arată că numărul

de copii din raportul de constatare efectuat de expertul O.R.D.A. nu este corect,

fiind vorba de programe fragmentate pe mai multe CD-uri, astfel că expertul a considerat

că este un singur software.

Curtea de apel

își însușește concluziile expertului informatician astfel cum au fost reținute mai

sus, concluzii care nu au fost înlăturate sau irrfirmate prin nici un alt mijloc

de probă, iar în ce privește raportul efectuat de expertul O.R.D.A. aceasta fiind

parte civilă interesată în cauză instanța de apel a apreciat că acesta a avut o

poziție subiectivă.

În ce privește

încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat, instanța de apel a respins

cererea inculpatului de schimbare a îacadrării juridice din infracțiunea prev. de

art. 139

6

pct. 2 și 3 din Legea nr. 8/1996 in infracțiunea prev. de

art. 139

6

pct. 2 cu motivarea că inculpatul nu a săvârșit fapta în scop

comercial instanța de apel a respins-o.

În argumentarea

acestei soluții, Curtea arată că probele administrate, respectiv anunțurile postate

pe site de inculpat privind vânzarea contra cost a CD-urilor și dvd-urilor, declarațiile

martorilor audiați în cauză, au confirmat că inculpatul a oferit spre vânzare aceste

bunuri dovedește scopul comercial al operațiunii, fapta mtrunind elementele constitutive

ale infractiunii prev. art. 139

6

pct. 2 și 3 din Legea nr. 8/1996. Potrivit

textului „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de 1 la 5 ani sau

cu amendă oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul, în

scopul distribuirii de mărfuri-pirăt, precum și deținerea acestora în scopul utilizării

prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice. (3) În cazul

în care faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în scop comercial,

acestea se sancționează cu închisoare de la 3 ani la 12 ani".

De asemenea, Curtea

retine că solicitarea de achitare a inculpatului pentru comiterea infractiunii prev.

de art. 139

6

alin. (5) din Legea nr. 8/1996 nu poate fi reținută, în

cauză fiind dovedit fără putință de tăgadă că inculpatul, fără a avea autorizarea

titularilor drepturilor conexe, a promovat mărfuri piratate, pe care le-a realizat

în prealabil la domiciliul său, prin utilizarea de mijloace electronice de comunicare,

respectiv prin folosirea adresei de e-mail și a datelor sale de contact.

Astfel că, latura

obiectivă de realizare, în mod neautorizat, în scopul dislribuirii în scop comercial

de mărfuri pirat, copii de pe opere audio-vizuale și programe soft și deținere în

vederea distribuirii în scopuri comerciale de mărfuri pirat, respectiv copii de

pe opere audiovizuale fără autorizarea titularilor de drepturi conexe rezultă din

procesele-verbale de percheziție domiciliară și informatică, din cele 543 buc. CD-uri,

2173 buc. DVD-uri și 43 casete audio, 2 buc. hard-discuri pirat confiscate și ridicate

de la inculpat.

Cu privire la

latura subiectivă, rezultă intenția directă de realizare a mărfurilor pirat, a unor

copii de pe opere audiovizuale și programe soft și deținerea în scopul distribuirii

în scop comercial de mărfuri pirat, respectiv copii după opere audiovizuale fără

autorizarea titularilor drepturilor conexe. În cauză este dovedit că adresa de e-mal

c.s.@yahoo.com și datele de contact ale inculpatului (cele două numere de telefon)

au fost folosite de inculpat pentru desfășurarea activității ilegale de realizare,

deținere și promovare spre comercializare de produse pirat, astfel că apărarea acestuia

în sensul că aceste programe erau pentru uzul personal sau al familiei sunt nefondate.

De asemenea, nu

poate fi primită nici apărarea potrivit căreia postarea unor anunțuri pe internet

nu constituie un mijloc de promovare, Curtea reținând că internetul constituie în

mod neîndoielnic un mijloc de promovare folosit în mod uzual astfel că acesta se

încadrează în latura obiectivă a infractiunii prev. de art. 139 alin. (5) din Legea

nr. 8/1996 potrivit căruia „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare

de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă promovarea de marfuri-pirat prin orice mijloc

și în orice mod, inclusiv prin utilizarea anunțurilor publice ori a mijloacelor

electronice de comunicare sau prin expunerea ori prezentarea către public a listelor

sau a cataloagelor de produse".

Cu privire la

cererea inculpatului de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

rap. la art. 18

1

C. pen., Curtea constată că cererea este neîntemeiată

cu motivarea că potrivit art. 18

1

alin. (2) C. pen. la stabilirea în

concret a gradului de pericol social al unei infracțiuni se ține seama de modul

și mijloacele de comitere a faptei, de scopul urmărit de împrejurările în care fapta

a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi. putut produce precum și de persoana

și conduita făptuitorului.

Pe cale de consecință,

nu se poate reține că fapta inculpatului, de reproducere, deținere și promovare

în mod neautorizat în scop comercial a programelor pentru calculator W.P. prin instalare

și stocare, și de DVD-uri și CD-uri este lipsită de gradul de pericol social al

unei infracțiuni, având în vedere, pe de o parte, elementele definitorii ale conținutului

ei concret, iar pe de altă parte, valoarea socială apărată prin norma de mcrimfnare.

La individualizarea

pedepsei, instanța apreciază că inculpatul beneficiază, de circumstanțele atenuante

facultative prev. de art. 74, 76 C. pen., având în vedere lipsa antecedentelor penale

ale acestuia și condițiile în care faptele au fost comise, pe fondul unei probleme

de sănătate a unui membru al familiei care a generat lipsuri materiale consistente

pentru familia inculpatului, motiv pentru care în raport de toate probele care dovedesc

săvârșirea faptelor, circumstanțele personale și modul concret al săvârșirii infracțiunilor,

așa încât scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului,

prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pe latură civilă,

Curtea de apel reține că prejudiciul a fost calculat în mod eronat.

Astfel, la valoarea

prejudiciului reținut în sarcina inculpatului s-a inclus contravaloarea prejudiciului

solicitat de Asociația Industriei M. din România pentru casele de producție pe care

le reprezintă, în sumă de 93.783,00 reprezentând c/val. operelor muzicale, însă

pentru deținerea și distribuirea de opere muzicale inculpatul nu a fost trimis în

judecată, astfel că, nefiind urmarea infracțiunilor pentru care instanța a fost

sesizată, pretinsul prejudiciu nu se poate acorda.

În acest sens,

Curtea își însușește apărarea inculpatului potrivit căreia atunci când a dat anunțurile

pe internet nu a făcut referire la opere muzicale, iar faptul că au fost identificate

la domiciliul său imprimate pe suport diferite înregistrări muzicale nu se încadrează

în latura obiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina sa.

În consecință,

Curtea reține că nu este mtrunită una din condițiile angajării răspunderii civile

delictuale respectiv existența unei fapte ilicite.

Analizând în continuare

constituirile de parte civilă formulată, constată:

- M.C. și A.S.

Inc., a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 9.781 euro,

reprezentând daune materiale și morale;

- A.S. Inc. se

constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.956 euro, reprezentând daune materiale

și morale.

Prin adresa din

data de 31 martie 2009, SCA B. & Asociații, reprezentant legal al V.G., B.E.

și S.E., a comunicat că valoarea prejudiciului cauzat titularilor de drepturi este

în sumă de 457 RON echivalentul sumei de 108 euro, sumă cu care se constituie parte

civilă în cauză.

Prin adresa din

data de 31 martie 2009, SCA B. & Asociații, reprezentantul legal al E.A. Inc.

a comunicat că prejudiciul cauzat este în valoare de 1682 RON, sumă cu care se constituie

parte civilă în cauză.

Curtea reține

că potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, în vigoare la

data săvârșirii infractiunilor, titularii drepturilor de autor pot pretinde instanțelor

de judecată acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat urmând

ca la stabilirea despăgubirilor instanța să ia în considerare criterii cum ar fi

consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat.

Pe de altă parte,

în conformitate cu prevederile art. 998, 999 C. civ. orice faptă a omului care cauzează

altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a ocazionat a-l repara, urmând

ca, în temeiul art. 1003 C. civ., în situația în care prejudiciul a fost cauzat

de mai multe persoane, răspunderea acestora urmând să fie solidară.

Față de aceste

dispoziții legale și în condițiile în care, în privința acestor infracțiuni, la

aprecierea despăgubirilor instanța trebuie să aibă în vedere în special consecințele

economice negative constând în beneficiul nerealizat de către părtile civile, Curtea

constată că despăgubirile acordate de instanța de fond acestor părți civile nu au

fost calculate în mod corect.

Astfel, la evaluarea

prejudiciului încercat de aceste părți civile, Curtea are în vedere concluziile

expertizei informatice efectuate în cursul soluționării apelului de expert B.S.,

și care verificând dacă numărul de copii menționate în raportul de constatare telmico-științifică

O.R.D.A. este real a constatat că mai multe programe care în raport apar ca fiind

mai multe programe în realitate este același program copiat de mai multe ori.

În ce privește

valoarea solicitată, în cererea de constituire de parte civilă, M.C. arată că la

stabilirea despăgubirilor solicitate a avut îa vedere concluziile raportului de

constatare tehnico științifică O.R.D.A. și a solicitat contravaloarea următoarelor

programe:

- W.X.P.P. x 6

copii x 252 euro/buc;

- W.X.P. x 3 copii

x 156 euro/buc;

- W. 98 x 2 copii

x 252 euro/buc;

- W. 95 x 1 copie

x 252 euro/buc;

- W. 2000 P. x

2 copii x 252 euro/buc;

- W.M. x 1 copie

x 252 euro/buc;

- O. 97 x 3 copii

x 429 euro/buc;

- O.P. 2003 x

2 copii x 536 euro/buc;

- O.X.P.P. x 2

copii x 53 6 euro/buc;

- O. 2000 x 2

copii x 429 euro/buc;

- V.S. 6.0 x 2

copii x 315 euro/buc;

- E. 2003 x 4

copii x 51 euro/buc;

- A.R. 2006 x

2 copii x 44 euro/buc;

- A.R.E. x 1 copie

x 44 euro/buc;

- A.E. II x 2

copii x 13 euro/buc;

- A.E. x 2 copii

x 13 euro/buc;

- F.S. 2002 x

3 copii x 26 euro/buc;

- A.M. x 3 copii

x 26 euro/buc;

- Z.T. x 2 copii

x 13 euro/buc.

În notele scrise

depuse la instanța de apel, M.C. arată că a avut în vedere prețul per unitate recomandat

de producători al produselor originale pe care le-a înmulțit cu numărul de copii

găsite. Verificând acest mod de constituire de parte civilă în raport de dispozițiile

art. 139

6

alin. (6) din Legea nr. 8/1996, Curtea constată că reținerea

prețului recomandat de producători la calcularea prejudiciului este legală, astfel

că nu poate fi reținută apărarea inculpatului care a solicitat ca la stabilirea

prejudiciului să fie avute în vedere prețurile de comercializare a produselor aflate

pe piață.

În acest sens,

inculpatul a indicat prețuri pe care le-a identificat în anunțurile de vânzare de

pe internet, prețuri care în opinia instanței de apel nu sunt certe întrucât acestea

pot fi pentru produse second-hand sau incomplete, ceea ce nu ar acoperi în mod complet

prejudiciul încercat de partea civilă.

Curtea nu a acordat

însă întregul prejudiciu solicitat de partea civilă M.C., întrucât numărul de produse

a căror valoare o solicită nu este reală, având în vedere concluziile expertizei

informatice efectuate de expert tehnic B.S. În raportul de expertiză acesta arată

că pentru produsele companiei M. programele identificate la inculpat nu erau deținute

în mai multe exemplare, ci câte un program copiat pe mai mute CD-uri, astfel că

trebuie înlăturată din valoarea prejudiciului stabilit pentru M.C. c/val programelor

M.O.P. 1 program în loc de 2, W.X.P. de pe hard discuri (3 copii x 146 euro) în

realitate au fost identificate 3 copii în loc de 6,1 W. 98 în loc de 2 (252 euro),

M.O.X.P.P. (1 copie de scăzut x536 euro), E. 2003 (de scăzut 3 x51 euro).

De asemenea, trebuie

înlăturată din valoarea prejudiciului contravaloarea următoarelor programe pentru

care inculpatul nu a deținut decât câte un program care au fost instalate pe câte

2 CD-uri așa cum le identifică expertul tehnic B.S.: Z.T. (1 buc 13 euro), A.M.

(1x26euro), F.S. (2x26euro), E. 2003 (3x51 euro), A. (1x44euro).

De asemenea, în

cazul constituirii de parte civilă pentru partea civilă A.S. Inc., care s-a constituit

parte civilă în cauză cu suma de 2.956 euro, reprezentând daune materiale compuse

și morale, Curtea constată că daunele acordate de instanța de fond nu au fost corect

stabilite.

În privința daunelor

materiale, s-a solicitat suma de 2756 euro - contravaloarea a 4 programe A.P., cu

un preț per unitate de 689 euro, dar Curtea constată că în cauză exper informatician

B. verificând aceste programe astfel cum au fost identificate în raportul de constatare

tehoico-știmtifică O.R.D.A. a reținut că programul de la poziția NN din acest raport

nu este un program A.P., astfel că nu se poate acorda contravaloarea acestui program.

V.G., B.E. și S.E. au comunicat că valoarea prejudiciului cauzat titularilor de

drepturi este în sumă de 457 RON - echivalentul sumei de 108 euro, sumă cu care

se constituie parte civilă în cauză. Prin adresa 30 mai 2011, dar SC V.G. a renunțat

la constituirea de parte civilă, astfel că se va lua act de renunțarea la acordarea

despăgubirilor.

În privința despăgubirilor

solicitate de E.A. și S.E., acestea au calculat, prejudiciul prin înmulțirea prețului

per unitate cu coeficientul 3 potrivit art. 139 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 8/1996,

mod de calcul pe care instanța de apel nu-l va reține în cauză.

Astfel, stabilirea

prejudiciului potrivit urmând să fie acordate numai prețurile per unitate care acoperă

beneficiul nerealizat de aceste părți civile, întrucât stabilirea prejudiciului

potrivit art. 139 pct. 2 lit. b) se realizează numai când acesta nu poate fi calculat

potrivit lit. a) din art. 139.

Ori, în cauză,

prin acordarea prețului de vânzare a respectivelor produse, în opinia Curții de

apel, se acoperă beneficiul nerealizat.

De asemenea, Curtea

apreciază că acordarea daunelor morale se justifică întrucât prin deținerea și distribuirea

de către o persoană neautorizată a programelor aparținând părților civile au fost

de natură să afecteze prestigiul și siguranța calității produselor acestora suferind

astfel un prejudiciu moral care se impune a fi compensat. Cu privire la cuantumul

acestuia, Curtea constată că inculpatul nu s-a opus acordării acestor sume.

Curtea de Apel

a apreciat că se impune desființarea sentinței și sub aspectul măsurii confiscării

prin înlăturarea măsurii cu privire la bunurile care nu intră în conținutul constitutiv

al infracțiunilor pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată, respectiv:

234 bucăți fonograme tip compact disc și DVD ce conțin un număr total de 24057 opere

muzicale; 43 bucăți fonograme tip casete audio; 2087 bucăți videofon tip DVD și

CD ce conțin un număr total de 2218 opere audio muzicale; 22 8 bucăți discuri optice

ce conțin 275 programe de calculator piratate (81 tip creație și 194 tip divertisment/jocuri),

aflate în custodia IPJ Alba -Serviciul de Investigare al Fraudelor.

În temeiul

art. 195 C. proc. pen., Curtea de apel a considerat că se impune și desființarea

încheierii de îndreptare a erorii materiale prin care instanța de fond a aplicat

măsura confiscării, întrucât prin acest act procesual nu se pot îndrepta numai erorile

evidente ori măsura confiscării face parte din soluționarea acțiunii penale.

Prin decizia penală

nr. 104/A din 21 mai 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală și pentru

cauze cu minori, față de considerentele expuse și în baza art. 379 pct. 2 lit. a)

C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de inculpatul D.C.S. împotriva sentinței

penale nr. 27 din data de 30 ianuarie 2012 și a încheierii de înlăturare a omisiunilor

vădite din 2 aprilie 2012 pronunțate de Tribunalul Alba,  secția penală, în Dosarul

nr. 232/107/2010.

A fost desființată

în parte sentința penală atacată, precum și integral încheierea de înlăturare a

omisiunilor vădite din 2 aprilie 2012, sub aspectul luării fața de inculpatul D.C.S.

a măsurii confiscării speciale prevăzute de art. 118 lit. a) și f) C. pen. și al

soluționării acțiunilor civile formulate de părțile civile M.C., A.S. Inc., E.A.

Inc., B.E., S.E. și Asociația Industriei M. din România.

Procedând la o

nouă judecată în aceste limite, instanța de apel:

I. A înlăturat

măsura confiscării speciale prevăzute de art. 118 lit. a) și f) C. pen. luate față

de inculpatul D.C.S., cu privire la următoarele bunuri:

- 234 bucăți fonograme

tip compact disc și DVD ce conțin un număr total de 24057 opere muzicale;

- 43 bucăți fonograme

tip casete audio;

- 2087 bucăți

videofon tip DVD și CD ce conțin un număr total de 2218 opere audio muzicale;

- 228 bucăți discuri

optice ce conțin 275 programe de calculator piratate (81 tip creație și 194 tip

divertisment/jocuri), aflate în custodia IPJ Alba - Serviciul de Investigare al

Fraudelor".

II. A redus cuantumul

despăgubirilor civile acordate părților civile M.C., A.S. Inc., E.A. Inc., B.E.

și S.E. astfel:

- de la suma de

9781 euro la suma de 8169 euro, din care suma de 7369 euro reprezintă despăgubiri

materiale, iar suma de 800 euro reprezintă daune morale, în favoarea părții civile

M.C., prin reprezentant legal SCA „M.G.&M.P.".

- de la suma de

2956 euro la suma de 2267 euro, din care suma de 2755,66 euro reprezintă despăgubiri

materiale, iar suma de 200 euro reprezintă daune morale, în favoarea părții civile

A.S. Inc., prin reprezentant legal SCA „M.G.&M.P.".

- de la suma de

396,9 euro la suma de 94,5 euro cu titlu de despăgubiri materiale în favoarea părții

civile E.A. Inc., prin reprezentant legal SCA „B. & Asociații".

- de la suma de

108 euro la suma de 30 euro, cu titlu de despăgubiri materiale în favoarea părților

civile B.E. și S.E., prin reprezentant legal SCA „B. & Asociații".

A înlăturat obligarea

inculpatului la plata sumei de 457 euro în favoarea părții civile S.E. prin reprez.

legal SCA „B. & Asociații".

A respins acțiunea

civilă formulate de partea civilă Asociația Industriei M. din România.

A menținut în

rest dispozițiile sentinței pe