ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2186/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2186/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de
față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului
București, secția a VI-a comercială sub nr. 61347/3 din 17 decembrie 2010 reclamanții
A.M., A.V., A.J., A.E.G., A.N., A.I., A.G., B.V.R., B.D.G., B.A., B.I., B.V., B.A.N.,
B.N.L., B.V., P.C., B.D.L., B.V.V., B.G., B.I., B.G.H., B.T.M., B.M.F., B.G.N.,
B.E.C., B.C., B.C.S., C.D.F., C.C.M., C.D., C.L.G., C.N., C.P.J.V., C.R.A., C.C.,
C.P.C., C.V.D., C.M., C.C.C., C.M.M., C.V., C.L., C.F.C., C.O.I., D.D.A., D.D.S.,
D.V., D.M.C., D.I.F., D.M., E.A., F.C.A., F.I., F.M., G.G., G.A.F., G.M., G.D.A.,
G.D.E., H.I.S., H.A.V., H.P.R., I.O.L., I.C., I.A., M.I., I.C.A., I.V.M., J.F.A.,
J.G., J.L., J.O., J.N., K.M.G., L.V., L.I.V., M.T.M., M.C.V. , M.L., M.V., M.I.,
M.L.E., M.D.D., M.A., M.T.I., M.D., M.V.A., M.M., M.C.I., N.Ș., N.A.M., N.A., N.Ș.N.,
N.A.I., N.V.C.M., N.M., N.Ș., O.A.D., O.S., O.V., O.C.I.V., O.F., O.M.L., P.E.,
P.I.V., P.P.D., P.M.C., P.E.I., P.F., P.M.D., P.G., P.(R.) G., P.M.T., P.M.L., P.M.I.,
P.I.N., P.S.C.D., R.A.C., R.N., R.M.R., R.L., S.L., S.F., S.C.M., Ș.V.C., Ș.C.,
Ș.M.D., S.N.D., S.R., S.C., S.C.A., S.C.O., S.A., S.C.R., S.L., S.A.T., S.A.M.,
S.C.V., S.N., S.A.R.M., S.N.T., Ș.M., T.E.D., T.R.N., T.I., T.(P.)M.M., T.A.P.,
T.M.C., T.C.G., T.N.C., T.Z., T.C., T.I., U.C., U.V., V.S.V., V.E., V.V.I., V.A.,
V.I., V.A., Z.S.L., A.P.S., S.A.L., D.I., B.D.L.I., H.M., T.G., G.P., P.V., S.D.,
N.M., M.E., P.L.R., P.C.I., T.M., I.L., M.V., P.M.H., S.A., I.Ș., T.L., B.D.I.,
C.A., P.O.F.A., S.F., M.M.I., N.A.G., Z.S., N.I., R.A.G., S.L.M., Ț.I., A.M.S.,
S.Ș., A.A.T., C.F., E.M., I.L.L., L.D., N.P., R.J., au chemat în judecată pe pârâta
Banca C.R. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună
următoarele:
să se constate caracterul
abuziv al clauzelor contractuale indicate în acțiune la pct. 1.1 – 1.5 (clauze ce
se regăsesc în contractele reclamanților indicate în Anexa 3 și aflate în Anexa
2 și în condițiile generale de creditare respectiv Anexa 2) după cum urmează:
1.1. clauzele din contractele
de credit ale reclamanților, care prevăd că dobânda este formată dintr-o marjă fixă
plus dobânda de referință/administrată afișată la sediile Băncii C.R. și orice altă
clauză care permite Băncii modificarea, în mod unilateral, a cuantumului dobânzilor;
1.2. clauzele din contractele
reclamanților care prevăd perceperea unui comision de acordare a creditului, calculat
la valoarea inițială a creditului;
1.3. clauzele din contractele
reclamanților care prevăd perceperea unui comision de administrare, calculat la
valoarea inițială a creditului;
1.4. clauzele din contractele
reclamanților care reglementează plata unui comision de urmărire riscuri, calculat
la valoarea inițială a creditului;
1.5. clauza din art. 8.4
din condițiile generale și orice altă clauză care permite băncii declararea scadenței
anticipate a creditului dacă valoarea garanțiilor constituite de consumator scade
sub valoarea creditului rămas de plată.
ca o consecință a constatării
caracterului abuziv al clauzelor arătate la pct. 1.1 – 1.5, să se constate nulitatea
absolută a acestor clauze;
să se dispună modificarea
contractelor reclamanților (indicate în Anexa 2), prin înlocuirea sau eliminarea
clauzelor arătate la pct. 1.1 – 1.5, după cum urmează:
3.1. înlocuirea clauzei
relative la dobândă, în sensul că dobânda contractuală este formată din marja fixă,
inițial stabilită în contractele reclamanților (conform Anexa 3 coloana D) plus
EURIBOR sau ROBOR;
3.2. eliminarea clauzelor
referitoare la comisionul de acordare credit, comisionul de administrare și comisionul
de urmărire riscuri;
3.3. eliminarea clauzelor
referitoare la garanțiile suplimentare;
în subsidiar, față
de pct. 3, să fie obligată pârâta la modificarea contractelor în sensul celor expuse
la pct. 3.1 – 3.3. și la emiterea unor noi grafice de rambursare conforme cu noua
formă a contractelor de credit, dată de constatarea nulității clauzelor indicate
la pct. 1.1 - 1.5, sub sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 20.450 RON/zi
de întârziere (câte 50 RON pentru fiecare contract ce trebuie modificat – sunt 409
contracte) până la executarea acestei obligații.
să fie obligată pârâta
la restituirea către reclamanți a sumelor plătite nedatorat în baza clauzelor arătate
la pct. 1.1 - 1.4, clauze ce vor fi fost declarate nule absolut;
să fie obligată pârâta
la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
La data de 01 martie 2011
pârâta a depus al dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare s-a invocat
excepția nulității capătului 5 de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei
la restituirea către reclamanți a sumelor plătite pretins nedatorat pentru lipsa
determinării obiectului, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii
ca neîntemeiată.
Pârâta a formulat, în
subsidiar, în măsura în care instanța va aprecia ca oportună adoptarea dispozițiilor
contractuale exclusiv din perspectiva transparenței mecanismului de calcul al ratei
dobânzii variabile, cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să adapteze
contractele în cauză în sensul luării în considerare a algoritmului de calcul propus
de pârâtă, respectiv valoarea indicelui de referință aferent valutei în care a fost
încheiat fiecare contract la 6 luni plus marja formată din valoarea diferenței dintre
dobânda de referință aplicabilă în baza prevederilor contractuale inițiale și indicele
de referință la șase luni plus marja fixă din contractul inițial.
Prin sentința civilă
nr. 4546 din 09 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă
în Dosarul nr. 61347/3/2010 s-a luat act de renunțarea reclamanților-pârâți C.A.,
D.M., F.M., O.S., P.E., S.N.D., S.A., S.L., U.V., V.V.I., B.E.C., C.V.D., S.L.,
Ș.M.D., T.C., V.S.V., A.P.Ș., A.E.G., A.G., B.A., B.V., B.V., B.G., B.I., B.G.N.,
C.L.G., C.N., C.R.A., C.C., C.P.C., C.C.C., C.L., D.D.A., D.D.S., D.M.C., E.M.,
G.A.F., G.D.A., G.P., H.I.S., I.L., I.C., J.N., M.V., M.L., M.T.I., M.E., N.A.G.,
N.Ș., N.A., N.A.I., N.V.C.M., N.I., O.F., P.M.C., P.F., P.M.L., P.M.I., P.I.N.,
R.M.R., S.C.M., Ș.V.C., S.L.M., S.C., S.A., T.E.D., T.I., T.N.C., V.A., Z.S.L.,
P.I.V., S.A., S.F., I.C., M.C.V., M.I., C.F., S.C.O. și G.G., la judecată.
S-a respins cererea formulată
de reclamanții pârâți în contradictoriu cu pârâta Banca E.G. AG, ca fiind formulată
împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe excepția prescripției
dreptului material la acțiune al reclamanților-pârâți:
S-a respins tardivitatea
invocării excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților-pârâți.
S-a respins excepția prescripției
dreptului material la acțiune al reclamanților-pârâți.
Pe fondul cauzei:
S-au admis, în parte,
cererile precizate și completate formulate de reclamanții-pârâți A.M., A.I., B.V.R.,
B.D.G., B.N.L., P.C., B.G., B.T.M., B.M.F., B.C., B.C., C.D.F., C.D., C.P.J.V.,
C.M., C.F.C., C.O.I., D.I.F., E.A., G.D.E., H.A.V., I.A., I.V.M., J.L., K.M.G.,
L.I.V., M.D., M.M., N.A.M., O.M.L., P.S.C.D., R.N., R.L., S.R., S.C.R., S.A.M.,
S.C.V., S.A.M., S.N., T.I., T.A.P., T.M.C., T.Z., V.E., V.I., D.I., B.D.L., H.M.,
P.V., S.D., P.L.R., I.Ș., B.D., P.O.A., A.M.S., S.Ș., L.D., R.J., A.A.T., B.A.N.,
C.M.M., G.M., J.F.A., J.G., M.V., S.C.A., N.M., H.P.R., C.V., Ș.M., T.I., V.A.,
T.L., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC B.anca C.R. SA, s-a constatat caracterul
abuziv al clauzei contractuale care prevedea perceperea unui comision de administrare,
calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale
din contractele reclamanților care prevedea perceperea unui comision de administrare,
calculat la valoarea inițială a creditului.
De asemenea, a fost obligat
pârâta-reclamantă să emită noi grafice de rambursare conforme cu noua formă a contractelor
de credit dată de constatarea nulității absolute a clauzei contractuale care prevede
perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului
și să restituie reclamanților-pârâți sumele plătite în baza clauzei contractuale
care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială
a creditului, respingând, ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-au admis, în parte,
cererile precizate și completate formulate de reclamanții-pârâți M.D.D., A.V., A.N.,
B.D.L., B.V.V., D.V., F.C.A., I.O.L., M.I., J.O., L.V., M.V., M.A., N.Ș.N., N.M.,
P.P.D., P.(R.) G., R.A.C., S.F., Ș.C., S.A.T., S.N., M.M., Z.S., R.A.G., P.G., F.I.,
în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA.
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamanților care prevăd perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea
unui comision de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a creditului și
nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractele reclamanților care prevăd
perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului
și perceperea unui comision de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a
creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită noi grafice de rambursare conforme
cu noua formă a contractelor de credit dată de constatarea nulității absolute a
clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de administrare calculat
la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea unui comision de urmărire
riscuri la valoarea inițială a creditului și să restituie reclamanților – pârâți
sumele plătite în baza clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision
de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea
unui comision de urmărire riscuri calculat la valoarea inițială a creditului, respingând
ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-au admis în parte cererile
precizate și completate formulate de reclamanții-pârâți P.E.I., P.M.D., T.G., P.M.,
în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA, s-a constatat caracterul
abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale
din contractele reclamanților care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită
un nou grafic de rambursare conform cu noua formă a contractelor de credit dată
de constatarea nulității absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și să restituie
reclamanților-pârâți sumele plătite în baza clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului, respingând
ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-au admis, în parte,
cererile precizate și completate formulate de reclamanții-pârâți P.M.T. și M.T.M.,
în contradictoriu cu pârâta–reclamantă SC Banca C.R. SA, s-a constatat caracterul
abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamanților care prevăd perceperea
unui comision de administrare, calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea
unui comision de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a creditului și
nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractele reclamanților care prevăd
perceperea unui comision de administrare, calculat la valoarea inițială a creditului
și perceperea unui comision de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a
creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită noi grafice de rambursare conforme
cu noua formă a contractelor de credit dată de constatarea nulității absolute a
clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat
la valoarea inițială a creditului și a clauzei privind perceperea unui comision
de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a creditului și să restituie
reclamanților – pârâți sumele plătite în baza clauzelor contractuale care prevăd
perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului
și, respectiv, perceperea unui comision de urmărire riscuri, calculat la valoarea
inițială a creditului, respingând ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-a admis, în parte, cererea
precizată și completată formulată de reclamantul-pârât M.C.I., în contradictoriu
cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA, s-a constatat caracterul abuziv al clauzei
contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea
inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale din contractul
reclamantului-pârât care prevede perceperea unui comision de administrare calculat
la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta-reclamantă să restituie reclamantului-pârât
sumele plătite în baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision
de administrare calculat la valoarea inițială a creditului până la data încheierii
actului adițional la contractul din 07 noiembrie 2005 (30 decembrie 2010), respingând,
ca nefondate, celelalte capetele de cerere.
S-a admis în parte cererea
precizată și completată formulată de reclamantul-pârât O.C.I.V., în contradictoriu
cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA, s-a constată caracterul abuziv al clauzei
contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare, calculat la
valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale care
prevede perceperea unui comision de administrare, calculat la valoarea inițială
a creditului, obligând pârâta-reclamantă să restituie reclamantului-pârât sumele
plătite în baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare,
calculat la valoarea inițială a creditului până la data încheierii actului adițional
din data de 27 august 2008 la contractul de credit bancar din 20 decembrie 2006,
respingând ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-a admis, în parte, cererea
precizată și completată formulată de reclamantul pârât C.C.M., în contradictoriu
cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA.
Pe contractul din 09
octombrie 2007:
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de administrare,
calculat la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea unui comision
de urmărire riscuri, calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută
a clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de administrare, calculat
la valoarea inițială a creditului și perceperea unui comision de urmărire riscuri,
calculat la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta – reclamantă să emită
un nou grafic de rambursare, conform cu noua formă a contractului de credit dată
de constatarea nulității absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și a clauzei
contractuale care prevede perceperea unui comision de urmărire riscuri, calculat
la valoarea inițială a creditului și să restituie reclamantului – pârât sumele plătite
în baza clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea unui comision
de urmărire riscuri calculat la valoarea inițială a creditului, respingând, ca nefondate,
celelalte capetele de cerere.
Pe contractul din 30
octombrie 2007:
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de acordare
a creditului calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea unui comision
de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută
a clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de acordare a creditului
calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită
un nou grafic de rambursare conform cu noua formă a contractului de credit dată
de constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale care prevăd perceperea
unui comision de acordare a creditului și, respectiv, perceperea unui comision de
administrare calculat la valoarea inițială a creditului și să restituie reclamantului-pârât
sumele plătite în baza clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision
de acordare a creditului calculat la valoarea inițială a creditului și, respectiv,
perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului,
respingând ca nefondate celelalte capetele de cerere.
S-a admis în parte cererea
precizată și completată formulată de reclamantul-pârât O.V., în contradictoriu cu
pârâta – reclamantă SC Banca C.R. SA.
Pe contractul din 20
decembrie 2006:
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale
care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială
a creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită un nou grafic de rambursare conform
cu noua formă a contractului de credit dată de constatarea nulității absolute a
clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat
la valoarea inițială a creditului și să restituie reclamantului-pârât sumele plătite
în baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului, respingând ca nefondate celelalte capetele
de cerere.
Pe contractul din 15
decembrie 2006:
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzelor contractuale din contractul reclamantului care prevăd perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea
unui comision de urmărire riscuri calculat la valoarea inițială a creditului și
nulitatea absolută a clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision
de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și perceperea unui comision
de urmărire riscuri calculat la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta-reclamantă
să emită un nou grafic de rambursare conform cu noua formă a contractului de credit
dată de constatarea nulității absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și a clauzei
contractuale care prevede perceperea unui comision de urmărire riscuri calculat
la valoarea inițială a creditului și să restituie reclamantului-pârât sumele plătite
în baza clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea unui comision
de urmărire riscuri calculat la valoarea inițială a creditului, respingând ca nefondate
celelalte capetele de cerere.
S-a admis în parte cererea
precizată și completată formulată de reclamantul-pârât T.M., în contradictoriu cu
pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA.
Pe contractul din 02
iulie 2008:
S-a constatat caracterul
abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului și nulitatea absolută a clauzei contractuale
din contractele reclamanților care prevede perceperea unui comision de administrare
calculat la valoarea inițială a creditului, obligând pârâta-reclamantă să emită
un nou grafic de rambursare conform cu noua formă a contractului de credit dată
de constatarea nulității absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului și să restituie
reclamantului-pârât sumele plătite în baza clauzei contractuale care prevede perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului, respingând
ca nefondate celelalte capetele de cerere.
Pe contractul din 07
iulie 2008:
S-a respins, ca nefondată,
cererea.
S-au admis, în parte,
cererile precizate și completate formulate reclamanții-pârâți A.(S.)J., T.(P.)M.M.,
T.C.G., U.C., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC Banca C.R. SA, s-a constatat
caracterul abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamanților care prevăd
perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea inițială
a creditului și perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială
a creditului și nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractele reclamanților
care prevăd perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea
inițială a creditului și perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea
inițială a creditului, obligând pe pârâta-reclamantă să emită noi grafice de rambursare
conforme cu noua formă a contractelor de credit dată de constatarea nulității absolute
a clauzelor contractuale care prevăd perceperea unui comision de acordare a creditului
și, respectiv, perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea inițială
a creditului și să restituie reclamanților-pârâți sumele plătite în baza clauzelor
contractuale care prevăd perceperea unui comision de acordare a creditului calculat
la valoarea inițială a creditului și, respectiv, perceperea unui comision de administrare
la valoarea inițială a creditului, respingând ca nefondate celelalte capetele de
cerere.
S-au respins, ca nefondate,
cererile precizate și completate formulate de reclamanții-pârâți N.P., I.L.C., B.I.,
N.Ș., O.A.D., P.C.I., T.R.N., M.L., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC Banca
C.R. SA, obligând pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât P.M.T. suma
de 200 RON, cheltuieli de judecată.
S-au respins, ca nefondate,
cererile celorlalți reclamanți-pârâți de obligare a pârâtei-reclamante la plata
cheltuielilor de judecată.
S-au respins, ca nefondate,
cererea reconvențională și cererea pârâtei-reclamante de obligare a reclamanților-pârâți
la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel,
prima instanță a reținut următoarele:
Acțiunea formulată a fost
completată și s-a întocmit un tabel cu articolele cuprinzând clauzele considerate
abuzive pentru fiecare dintre reclamanții care nu au renunțat la judecată pe parcursul
procesului. S-a mai reținut că după ce s-a solicitat constatarea nulității absolute
a respectivelor clauze și modificarea contractelor prin înlocuirea sau eliminarea
clauzelor nule absolut, în subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâtei la modificarea
condițiilor și la emiterea unor noi grafice de rambursare; obligarea pârâtei la
restituirea către reclamanți a sumelor plătite nedatorat în baza clauzelor declarate
nule absolut; obligarea pârâtei la plata de daune morale.
În ceea ce privește caracterul
abuziv al clauzelor contractuale s-a reținut că reclamanții au solicitat, în temeiul
dispozițiilor Legii nr. 139/2000, Legii nr. 296/2004, O.G. nr. 21/1992, constatarea
caracterului abuziv al clauzelor contractuale:
- care prevăd că dobânda
este formată dintr-o marjă fixă plus dobânda de referință/administrată afișat la
secțiile Băncii C.R. și orice altă clauză care permite băncii modificarea în mod
unilateral a cuantumului dobânzii;
- care prevăd perceperea
unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea inițială a creditului;
- care prevăd perceperea
unui comision de administrare calculat la valoarea inițială a creditului;
- care prevăd perceperea
unui comision de urmărire riscul calculat la valoarea inițială a creditului;
- care permit băncii declararea
scadenței anticipate a creditului dacă valoarea garanțiilor constituite de consumator
scade sub valoarea creditului rămas de plată – „clauza referitoare la garanțiile
suplimentare”.
Potrivit dispozițiilor
art. 2 din Legea nr. 193/2000 „(1) Prin consumator se înțelege orice persoană fizică
sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract
care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității
sale comerciale industriale sau de producție, artizanale sau liberale (2) Prin comerciant
se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui
contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității
sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori literale, cât și orice
persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acestuia”
În cauză, s-a reținut
că pârâta este comerciant în sensul legii, întrucât este o persoană juridică autorizată,
care, în temeiul unor contracte ce intră sub incidența legilor privind protecția
consumatorilor, acționează în cadrul activității sale comerciale. Reclamanții sunt
consumatori în sensul aceleiași legi, întrucât în contractele încheiate cu pârâta
au acționat în scopuri personale, exterioare oricărei activități comerciale, industriale
sau de producție, artizanale sau liberale.
Potrivit dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 193/2000 „(1) o clauză contractuală care nu a fost negociată
direct cu consumatorul va fi considerate abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună
cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar
cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile
părților. (2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct
cu consumatorul dacă acesta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului
să influențeze natura ei , cum ar fi contractele standard pre-formulate sau condițiile
generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului
activ. (3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre
clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor
prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a
contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant.
Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct
cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens. (4) Lista
cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de
exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive. (5) Fără a încălca prevederile prezentei
legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de: a) natura
produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii
acestuia; b) toți factorii care au determinat încheierea contractului; c) alte clauze
ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde. (6) Evaluarea naturii
abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului,
nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici
cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care
aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil”.
Pentru a reține existența
unei clauze abuzive, prima instanță a verificat următoarele condiții:
1) clauza contractuală
să nu fie fost negociată:
2) prin ea însăși să creeze
un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților;
3) dezechilibrul creat
să fie în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-credințe.
S-au mai avut în vedere
următoarele:
a) natura produselor sau
a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
b) toți factorii care
au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului
sau ale altor contracte de care acesta depinde.
În privința clauzei contractuale
din contractul reclamanților care prevede că dobânda este formată dintr-o marjă
fixă plus dobânda de referință/administrată afișată la sediile Băncii C.R. - clauza
4, 5, 6 din contracte, prima instanță a apreciat că aceasta nu este abuzivă.
Potrivit clauzei menționate,
dobânda este fie variabilă (dobândă de referință variabilă, revizuibilă semestrial,
la care se adaugă un număr de puncte procentuale ex. 1,9; 1,2; 2,00; 4,00; 2,05;
3,5; 2,5; 2), fie mixtă [fixă pe o perioadă de 3 luni, 12 luni, 18 luni (7,4%, 6,4%,
5,8%, 6,95%, 6,2%, 7%, 8,9%, 10,9%, 10,95%, 13,05%) și variabilă ulterior, compusă
din dobânda de referință variabilă afișată la sediile Băncii C.R., la care se adaugă
un număr de puncte procentuale – 1,4; 1,2; 1,5; 1,9; 2,5; 2,05).
Din contractele de credit
face parte integrantă anexa „Condiții generale de creditare”. În cuprinsul condițiilor
generale sunt prevederi referitoare la „creditele cu dobânda variabilă” (pct. 2.10
a, 210 h, 211) și „creditele cu dobânda fixă” (pct. 2.10.c). Potrivit clauzelor
menționate „(2.10.a), pentru creditele cu dobânda variabilă pe parcursul derulării
creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimțământul împrumutatului, în
funcție de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se
la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii
curente conduce la recalcularea dobânzii datorate. (2.10.b) Pentru creditele cu
dobândă variabilă, stabilită în funcție de un indice de referință ROBOR/EURIBOR,
nivelul dobânzii se poate modifica în funcție de evoluția acestuia. (2.11) Noul
procent de dobândă va fi afișat la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării
și se va aplica la soldul creditului existent la data modificării.
Pentru creditele cu dobânda
fixă sunt aplicabile dispozițiile clauzei (2.10.c) potrivit căreia „Dobânda se menține
constantă pe toată perioada de creditare, cu excepțiile prevăzute în contract”.
Punctele 2.10.a și 2.10.b
au avut și o altă formulare în unele anexe, în sensul că s-a prevăzut că „pe parcursul
derulării creditului, nivelul dobânzii curente variabile se modifică în funcție
de evoluția dobânzii de referință Băncii C.R./dobânzii administrate/indicelui de
referință LIBOR/EURIBOR/RUBOR. Noul procent al dobânzii variabile/dobânzii administrate/indicelui
de referință va fi afișat la sediul băncii, iar dobânda rezultată se va aplica la
soldul creditului existent la data modificării”.
La contractul la care
dobânda este revizuibilă semestrial sunt prevederi speciale „(2.10 d.) Pe parcursul
derulării creditului, banca poate modifica dobânda de referință revizuibilă, semestrial,
fără consimțământul împrumutatului, în funcție de costul resurselor de creditare,
doar la datele de 30 septembrie și 3 martie ale anului, noul procent de dobândă
aplicându-se de la 01 octombrie, respectiv 01 aprilie, la soldul creditului existent.
Modificarea nivelului dobânzii de referință revizuibilă semestrial conduce la recalcularea
dobânzii datorate. (2.11.b) Noul procent de dobândă revizuibilă semestrial va fi
afișat la sediul băncii de la data aplicării acesteia”.
Având în vedere aceste
dispoziții contractuale s-a reținut că la momentul încheierii contractelor de credit
ale reclamanților existau în oferta băncii două tipuri de contracte de credit, respectiv
contracte de credit cu dobânda fixă (în monedă națională sau în euro) și contracte
de credit cu dobânda variabilă (stabilită fie în funcție de dobânda de referință
Băncii C.R., conform clauzei 2.10.a, fie în funcție de indicele de referință EURIBOR/ROBOR,
conform clauzei 2.10.b).
Deși reclamanții nu au
avut posibilitatea de a negocia conținutul clauzei privind dobânda (clauza 4/5/6/7/),
au avut posibilitatea de a opta între trei tipuri de credite, respectiv: cu dobânda
fixă, în monedă națională sau în euro; cu dobânda variabilă, calculată în funcție
de indicele EURIBOR/LIBOR/ROBOR; cu dobânda variabilă, calculată în funcție de dobânda
de referință variabilă afișată la sediile Băncii C.R., pentru primele două tipuri
de credite dobânda fiind fixă, respectiv calculată în funcție de un indice de pe
piața financiară.
În aceste condiții, în
care reclamanții și-au exercitat opțiunea, în sensul că au ales varianta în care
dobânda era variabilă, calculată în raport de dobânda de referință/administrată
afișată la sediile Băncii C.R. și nu variantele în care dobânda era fixă, respectiv
calculată în funcție de indicele EURIBOR/LIBOR/ROBOR, și-au asumat și anumite riscuri
legate de creșterea dobânzii. Astfel fiind, instanța a apreciat că reclamanții și-au
asumat și existența unui dezechilibru între drepturile și obligațiile contractuale
și cerința existenței relei credințe a pârâtei nu subzistă.
Pe de altă parte, există
reclamanți pentru care cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzei privind
dobânda apare ca nefondată și din altă perspectivă, respectiv dobânda contractuală
a fost fixă (fie de la începutul contractului, la credite în lei sau în euro, fie
stabilită prin act adițional) sau a fost variabilă, calculată în funcție de indicele
de referință - EURIBOR/ROBOR.
Astfel, în privința reclamanților
M.T. și P.G., potrivit clauzei 5 din contract, dobânda curentă (la un credit în
RON) este fixă pe toată durata contractului, fiind alcătuită din dobânda de referință
fixă de 18,25%, la care se adaugă 2 puncte procentuale.
În privința reclamantului
T.L., potrivit clauzei 4 din contract, dobânda este fixă în primul an, iar ulterior
este variabilă și se calculează în funcție de cotația EURIBOR la 6 luni la care
se adaugă 6 puncte procentuale. Ulterior, reclamantul a încheiat cu pârâta două
acte adiționale la datele de 21 octombrie 2010 și 03 decembrie 2010, prin care marja
băncii a fost redusă la 5,3, respectiv 4,7 puncte procentuale.
În privința reclamantului
F.I., potrivit clauzei 5 din contract, dobânda curentă este calculată în funcție
de indicele EURIBOR, la care se adaugă 7,5 puncte procentuale.
Reclamantul M.C.I. a încheiat
un act adițional la contract, intrat în vigoare la data de 31 decembrie 2010, care
prevede că dobânda curentă se calculează în funcție de cotația indicelui EURIBOR
la 6 luni, la care se adaugă 6,75 puncte procentuale.
Reclamantul C.C.M. a încheiat
două contracte, respectiv contractul din 09 octombrie 1997 (credit de trezorerie
nenominalizat) și contractul din 31 octombrie 2007. Dacă în privința primului contract
s-a stabilit o dobândă variabilă revizuibilă semestrial, în privința celui de-al
doilea contract, potrivit clauzei 5, dobânda este fixă (8%) în primii 5 ani, iar
ulterior este variabilă, calculată în funcție de indicele BUBOR la 6 luni, la care
se adaugă 5 puncte procentuale.
Reclamantul T.M. a încheiat
cu pârâta două contracte de credit. Dacă în privința contractului din 07 iulie 2008
dobânda este variabilă, în privința contractului din 02 iulie 2008 părțile au încheiat
un act adițional ce își produce efectele începând cu data de 01 aprilie 2010, prin
care au stabilit că dobânda curentă este fixă, de 11,25% pe an.
În privința reclamantului
N.P., la contractul din 08 august 2007 părțile au încheiat la data de 29 iulie 2011
un act adițional prin care au stabilit că dobânda curentă este variabilă și se calculează
funcție de cotația EURIBOR la 6 luni, la care se adaugă 4,9 puncte procentuale.
Reclamantul I.L.C. a încheiat
la contractul inițial un act adițional (la data de 20 iulie 2011) prin care s-a
stabilit că dobânda curentă este variabilă, calculată în funcție de indicele EURIBOR
la 6 luni, la care se adaugă 4,9 puncte procentuale.
Reclamantul N.Ș. a încheiat
un act adițional la contractul inițial, care prevede că dobânda se calculează în
funcție de indicele EURIBOR la 6 luni, la care se adaugă 4,5 puncte procentuale.
Deși la pct. 1.1 din acțiune
reclamanții au solicitat constatarea caracterului abuziv și al altor clauze contractuale
ce permit băncii să modifice, în mod unilateral, cuantumul dobânzii, reclamanții
nu au indicat și alte clauze contractuale, cu excepția celor indicate în dosar,
astfel că prima instanță nu a putut verifica incidența Legii nr. 193/2000.
În privința clauzei contractuale
din contractele reclamanților care prevede perceperea unui comision de acordare
a creditului calculat la valoarea inițială a creditului, prima instanță a apreciat
că aceasta nu este abuzivă.
Potrivit respectivei clauze
(cuprinse în art. 8
9
din contractele reclamanților) comisionul de acordare
a creditului este calculat la valoarea creditului și se plătește la prima tragere
a creditului.
Respectiva clauză contractuală
nu a fost negociată între părți, fiind parte într-un contract preformulat. Acest
fapt, prin el însuși, nu este suficient pentru a demonstra că respectiva clauză
este abuzivă.
Instanța a apreciat că
nu există un dezechilibru între drepturi și obligații și că nu sunt încălcate exigențele
bunei credințe, prin perceperea acestui comision, calculat la valoarea creditului.
Acordarea creditului se
face în baza analizei documentelor puse la dispoziție de client, analiză ce presupune
existența unor costuri în legătură cu verificările impuse de respectiva situație.
În consecință, nu există
un dezechilibru semnificativ între drepturi și obligații, deoarece este la latitudinea
băncii stabilirea comisionului de acordare a creditului într-o anumită formă, respectiv
un procent din valoarea creditului sau o sumă fixă. La data încheierii contractelor
de credit ale reclamanților nu era interzisă stabilirea comisionului de acordare
în raport de valoarea creditului, numai prin prevederi legale ulterioare (art. 36
din O.U.G. nr. 50/2010) stabilindu-se că pentru analiza dosarului se percepe un
comision în sumă fixă.
În cauză nu sunt aplicabile
dispozițiile art. 15 din Legea nr. 190/1999. Potrivit art. 15 din lege, invocat
de reclamanți, „în sarcina împrumutatului vor fi puse numai cheltuielilor aferente
întocmirii documentației de credit și constituirii ipotecilor și garanțiilor aferente”.
Acest articol nu este
aplicabil în cauză. În primul rând, Legea nr. 190/1999 are în vedere creditele ipotecare
pentru investiții imobiliare, iar în cauză nu toate creditele reclamanților sunt
credite ipotecare. Pe de altă parte, prevederea legală anterior citată face referire
la cheltuielile creditului (taxe notariale, evaluare și asigurare imobil), iar nu
la comisioanele creditului. Dacă s-ar primi raționamentul reclamanților, în cazul
creditului ipotecar nu s-ar plăti niciun fel de costuri, ci doar cheltuieli pentru
întocmirea documentelor și constituirea garanțiilor. Or, costul total al creditului
cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate cu creditul – dobândă, comisioane,
taxe, orice alte costuri.
Prima instanță a apreciat,
însă, că în cazul unor reclamanți există un dezechilibru semnificativ între drepturi
și obligații și că exigențele bunei-credințe nu sunt respectate. În cazul acestor
reclamanți sunt stabilite două tipuri de comisioane, respectiv un comision fix pentru
analiza documentației de credit și un comision de acordare a creditului, calculat
ca un procent din valoarea creditului acordat. Or, acordarea creditului se face
în baza analizei documentelor depuse de consumator și nu se justifică plata a două
comisioane (unul în sumă fixă și unul calculat sub forma unui procent din valoarea
creditului) pentru același scop.
Astfel, în cazul reclamantei
A.(S.)J., la clauza 8 din contract este stabilit un comision de acordare a creditului
de 2,5% din valoarea creditului [lit. f)] și un comision de analiză a documentației
de credit în sumă de 300 RON [lit. h)].
În cazul reclamantei T.(P.)M.M.,
la clauza 9 din contract este stabilit un comision de acordare a creditului de 1,8%
din valoarea creditului de 1,8% din valoarea creditului [lit. b)], și un comision
de analiză dosar, în sumă de 300 RON [lit. g)].
În cazul reclamantului
T.C.G., la clauza 8 din contract, s-a stabilit un comision de acordare a creditului
de 25% din valoarea creditului [lit. b)] și un comision de analiză a documentației
de credit în sumă de 300 RON [lit. g)].
În cazul reclamantei U.C.,
la clauza 9 din contract, s-a stabilit un comision de acordare a creditului de 2,5%
din valoarea creditului [lit. a)] și un comision de analiză dosar, în sumă de 600
RON [lit. g)].
În privința clauzei contractuale
care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea creditului,
prima instanță a apreciat că aceasta este abuzivă.
Potrivit respectivei clauze
contractuale (cuprinse în art. 8
9
din contractele reclamanților) pentru
creditul pus la dispoziție, banca percepe un comision de administrare reprezentând
0,05% din valoarea creditului contractat.
Clauza contractuală prin
care se stabilește un comision de administrare a creditului nu este, în sine, abuzivă,
în raport de scopul acestui comision recunoscut de ambele părți (monitorizarea/înregistrarea/efectuarea
de operațiuni în scopul utilizării/rambursării creditului acordat consumatorului).
În cauză, însă, se creează
un dezechilibru major între drepturile și obligațiile părților, întrucât comisionul
plătit lunar se raportează la valoarea întregului credit contractat, iar nu la valoarea
soldului la data plății comisionului.
Dezechilibru semnificativ
există, întrucât valoarea comisionului nu se corelează cu valoarea soldului rămas
de plată, în condițiile în care scopul comisionului, declarat de pârâtă, este acela
de a acoperi cheltuieli de monitorizare a creditului care, scade progresiv cu fiecare
rată lunară achitată. Din scadențarele depuse la dosar rezultă că în cursul derulării
contractelor valoarea comisionului de administrare a creditului poate depăși valoarea
dobânzii.
În cazul reclamantului
B.I. cererea de constatare a caracterului abuziv a fost găsită nefondată, întrucât
contractul acesteia nu prevede perceperea unui comision de administrare, ci perceperea
unui comision de acordare a creditului.
În cazul reclamantului
N.P. clauza privind perceperea comisionului de administrare, calculat la valoarea
inițială a creditului, nu este abuzivă. Reclamantul a negociat clauzele contractului
inițial și a încheiat, după introducerea cererii, la data de 29 iulie 2011, un act
adițional. În respectivul contract părțile au stabilit un comision de administrare
fix, de 28 euro lunar. În condițiile în care după introducerea acțiunii prin care
se solicită constatarea caracterului abuziv al clauzei referitoare la perceperea
comisionului la valoarea inițială a creditului, părțile au încheiat un act adițional
în care se prevede un comision de administrare fix, deși calculat la valoarea inițială
a creditului, prima instanță a apreciat că părțile au negociat această clauză și
voința lor a fost de percepere a comisionului de administrare la valoarea creditului
iar nu la valoarea soldului.
Aceeași este situația
și în cazului reclamantului I.L.C., care a încheiat, la data de 20 iulie 2011, un
act adițional în care se prevede un comision de administrare în cuantum de 17 euro
lunar.
În privința reclamantului
H.P.R. pârâta a susținut că cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzelor
contractuale este neîntemeiată, față de împrejurarea că respectivele credite contractate
au fost achitate integral.
Prima instanță a apreciat
că reclamantul justifică interesul cererii sale, întrucât în cazul constatării caracterului
abuziv al clauzelor contractuale și, respectiv, al constatării nulității absolute
reclamantul, este îndrituit la restituirea sumelor achitate cu titlu de comision
de administrare.
Pe de altă parte, chiar
dacă instanța ar constata caracterul abuziv al clauzei contractuale privind dobânda,
instanța nu ar putea valida formula de calcul a dobânzii precizată de reclamanți,
întrucât, pe temeiul Legii nr. 193/2000, instanța sesizată direct de consumator
(iar nu în temeiul dispozițiilor art. 8-13 din Lege) nu poate interveni în acordul
de voință al părților, în sensul adaptării contractului potrivit solicitărilor făcute
de acestea, instanța putând doar să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale.
Consecința este că, fie se derulează contractul în continuare, cu acordul consumatorului,
dacă după eliminarea clauzei mai poate continua, fie, dacă contractul nu își mai
poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul
este îndreptățit să ceară rezoluțiunea contractului (cu daune interese, dacă este
cazul).
S-a invocat și practica
CJUE. Astfel, în Hotărârea Curții (Camera întâi) din data de 14 iunie 2012, în cauza
C – 618/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare,
formulată în temeiul art. 267 TFUE de Audiencia Provincial de Barcelona (Spania),
prin decizia din 29 noiembrie 2010, primită de Curte la 29 decembrie 2010, în procedura
Banco Español de Credito SA împotriva Joaquin Calderón Camino, Curtea a hotărât
că atunci când constată existența unei clauze abuzive, instanțele au numai obligația
de a exclude aplicarea unei astfel de clauze, pentru ca aceasta să nu mai producă
efecte obligatorii în ceea ce privește consumatorul, fără a avea posibilitatea să
modifice conținutul acesteia. Astfel, contractul în care este inclusă clauza trebuie
să continue să existe, în principiu, fără nicio altă modificare, decât cea rezultată
din eliminarea clauzelor abuzive, în măsura în care, în conformitate cu normele
dreptului intern, o astfel de menținere a contractului este posibilă din punct de
vedere juridic.
Clauza contractuală care
prevede perceperea unui comision de urmărire riscuri calculat la valoarea creditului
a fost găsită abuzivă.
Potrivit acestei clauze
(cuprinse în art. 8
9
din contractele reclamanților) pentru creditul pus
la dispoziție, banca percepe un comision de urmărire riscuri în procent de 0,17%
- 0,28%, calculat la valoarea creditului acordat.
Clauza este abuzivă, întrucât
comisionul este calculat la valoarea inițială a creditului și nu la soldul rămas.
Prima instanță a apreciat
că această clauză este abuzivă și pentru un alt argument. Noțiunea „comision de
urmărire riscuri” nu este definită în contract și instanța nu poate aprecia cu privire
la legalitatea perceperii acestui comision.
Pârâta a precizat, în
întâmpinare, că rațiunea economică care justifică solicitarea acestui comision „este
existența riscului de credit care este un element de care Banca este obligată să
țină cont și să încerce să îl acopere”, însă acest scop este realizat prin perceperea
comisionului de administrare.
Chiar pârâta a precizat,
în întâmpinare, în justificarea faptului că amintita clauză, privind perceperea
comisionului de administrare,nu este abuzivă, că „principala operațiune pe care
trebuie să o realizeze administratorul unui credit este aceea de monitorizare și
acoperire a riscurilor”. Deci, în cazul comisionului de urmărire riscuri lipsa bunei
credințe a băncii și crearea dezechilibrului semnificativ între drepturi și obligații
rezultă din perceperea a două comisioane diferite pentru realizarea unui singur
scop, monitorizarea și gestionarea riscurilor creditului.
Prima instanță a apreciat
că, în privința reclamantului T.M., clauza privind perceperea unui comision de urmărire
riscuri calculat la valoarea inițială a creditului, nu este abuzivă.
Reclamantul a negociat
contractul inițial și a încheiat, la data de 29 martie 2010, un act adițional ce
a intrat în vigoare începând cu data de 01 aprilie 2010.
În respectivul contract
este prevăzut un comision de urmărire riscuri, de 0,4% din valoarea creditului.
În actul adițional (pct.
7) se prevede că împrumutatul a înțeles și acceptă că nivelul comisioanelor se va
modifica corespunzător contractului de cont curent.
În condițiile în care,
atât în actul inițial, cât și în actul adițional, părțile au stabilit și un comision
de urmărire riscuri și acesta este stabilit ca un procent din valoarea inițială
a creditului, prima instanță a apreciat că părțile au negociat această clauză și
voința lor a fost de achitare a comisionului urmărire riscuri la valoarea inițială
a creditului.
Clauza contractuală 8.4
din Condițiile generale, care permite băncii declararea scadenței anticipate a creditului,
dacă valoarea garanțiilor aduse de consumator scade sub valoarea creditului rămas
de plată, nu este abuzivă.
Reclamanții au solicitat
și constatarea caracterului abuziv al celorlalte clauze care permit băncii declararea
scadenței anticipate, dacă valoarea garanțiilor aduse de consumator scade sub valoarea
creditului rămas de plată (clauzele de „garanție suplimentară”), însă nici în cererea
introductivă, nici ulterior, nu au individualizat aceste clauze, astfel că prima
instanță nu a putut verifica incidența dispozițiilor Legii nr. 139/2000.
Potrivit clauzei 8.4 invocată
de reclamanți „În cazul în care valoarea bunurilor care constituie garanția creditelor
a devenit, din diferite motive, neacoperitoare, banca are dreptul să solicite împrumutatului
completarea garanțiilor. În termen de 5 zile lucrătoare de la înștiințare, împrumutatul
trebuie să prezinte băncii lista bunurilor propuse în garanție.
Constituie caz de culpă
dacă în termen de 30 de zile lucrătoare de la solicitarea băncii împrumutatul nu
va prezenta băncii documentele și actele ce atestă existența unor garanții valabile,
iar creanțele aferente se vor rambursa sau, în cazul lipsei disponibilităților,
se vor trece la credite restante, urmărindu-se rambursarea lor pe măsura creării
Reclamanții au susținut
că există un dezechilibru generat de faptul că operează un transfer anormal al riscurilor
din sarcina creditorului în sarcina consumatorului. Prima instanță a apreciat că
nu există un dezechilibru, în sensul Legii nr. 193/2000, întrucât obligația de a
garanta recuperarea creditului este o obligație esențială a debitorului, subsecventă
obligației principale de restituire a creditului. În consecință, fluctuația valorii
bunurilor aduse în garanție de împrumutat trebuie suportată de acesta, iar nu de
bancă, care și-a executat obligația contractuală de a pune la dispoziție suma împrumutată
și este îndrituită să ia măsuri pentru minimizarea riscului de pierdere.
Pe de altă parte există
reclamanți pentru care clauza 8.4 nu produce efecte, deci nu sunt încălcate exigențele
bunei credințe, întrucât au încheiat contracte de trezorerie nenominalizate/contracte
de credit pentru nevoi personale, în care nu există bunuri aduse în garanție, respectiv
reclamanții: M.D.D., A.V., A.N., B.D.L., B.V.V., D.V., F.C.A., I.O.L., M.I., J.O.,
L.V., M.V., M.A., N.Ș.N., N.M., P.P.D., P.(R.)G., R.A.C., S.F., S.C., S.A.T., S.N.,
M.M., Z.S., R.A.G., P.M.D., T.G., P.M., M.T.M., P.G., O.V., T.M. (pentru contractul
din 02