ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1420/2014

Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 250 din 19 iunie 2013 pronunțată în Dosar nr. 1164/117/2012 al Tribunalului Cluj: S-a respins cererea de reținere în favoarea inculpatei G.M. a dispozițiilor art. 13 și art. 74 1 C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata: G.M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, la pedeapsa de: 4 ani închisoare cu executare în detenție și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea dispoz.

art. 71 C. pen. rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a C. pen. Executarea pedepsei complementare va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 14 și urm., art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ.

anterior, a fost obligată inculpata să plătească:suma de 55.200 RON părții civile H.F.A., suma de 50.000 RON părții civile C.R.C., suma de 14.500 RON părții civile C.O.S., suma de 12.150 euro și dobânda legală la această sumă începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la data plății efective părții civile D.R., suma de 10.000 RON și dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data plății efective - părții civile M.M., suma de 74.200 RON și dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data plății efective părții civile B.L., - suma de 106.800 RON și dobânzile percepute de C. Bank conform contractului de credit încheiat la data de 08 februarie 2008, de la data contractării creditului și până la data achitării în întregime a sumei contractate, părții civile A.G., respingând ca neîntemeiate celelalte pretenții ale acestei părți civile, - sumele de 295.450 euro și 68.140 RON, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data plății efective, în solidar, părților civile C.R.

și C.P.G., respingând restul pretențiilor acestor părți civile. S-a menținut măsura asigurătorie a popririi pensiei inculpatei până la 1/3 din venitul lunar net și măsura asigurătorie a popririi tuturor conturilor deschise de aceasta la Banca T., modificând sumele până la concurența cărora sunt menținute măsurile asigurătorii în sumele la plata cărora a fost obligată inculpata în favoarea părților civile H.F.A. și D.R., până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. S-a admis cererea părții civile A.G. și s-a instituit măsura asigurătorie a popririi a 1/3 din venitul lunar net al inculpatei și până la concurența sumei la plata căreia a fost obligată inculpata în favoarea părții civile A.G.

prin prezenta sentință. În baza art. 193 C. proc. pen., a fost obligată inculpata să plătească în favoarea părții civile A.G. suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, a părții civile D.R. a sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și a părții civile H.F.A. a sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. În baza art. 191 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 8.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1020/P/2009 a fost trimisă în judecată inculpata G.M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptele constând în aceea că în perioada 2007-2008, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod direct sau prin intermediul altei persoane, Ie-a indus în eroare pe părțile vătămate C.R., C.P.G., A.G., H.F., C.O.S., C.R.C., S.A., M.M., D.R. și B.L. prin promisiunea că, prin intermediul unor relații pe care le are cu anumite persoane din mediul bancar, le poate facilita achiziționarea unor imobile scoase la licitație de către Banca R.D.

Inculpata a solicitat să fie judecată în procedura simplificată prev. de art. 320 1 C. proc. pen., însă cererea acesteia a fost respinsă deoarece inculpata nu a recunoscut în totalitate comiterea faptelor, respectiv nu a recunoscut primirea sumelor menționate de părțile vătămate în constituirile de parte civilă, susținând că tot ceea ce a primit de la acestea prin intermediul părților vătămate C.R. și M.M. a restituit. Recunoașterea acesteia nu este una totală, astfel cum este necesar potrivit art. 320 1 alin. (2) C. proc. pen. pentru a fi judecată în procedura simplificată. Pentru aceasta ea trebuie să recunoască fiecare act material comis în dauna fiecărei părți civile. Lipsa recunoașterii totale reiese din faptul că inculpata nu recunoaște nici măcar primirea sumelor de bani concrete pretinse și dovedite de celelalte părți civile, altele decât C.R.

și C.P.G. În faza de judecată au fost administrate următoarele probe și mijloace de probă: declarația inculpatei, declarațiile părților vătămate H.F.A., C.R.C., C.O.S., D.R., M.M., A.G., B.L., C.R., C.P.G., declarațiile martorilor M.O.M., B.V., A.C.C., D.D.A., C.I., S.D.A., A.P.D., G.I., B.P.I., G.P.H., C.V.C., F.F., au fost solicitate relații cu privire la conturile inculpatei și ale familiei acesteia. Inculpata nu a recunoscut că și-ar fi însușit banii părților vătămate. A susținut că în urmă cu mai bine de 10 ani, pe vremea când era angajată (s-a pensionat de boală în 1998), la o petrecere de 8 martie din cadrul întreprinderii unde lucra, ținută la hotelul B., a cunoscut două surori, P.A.M.

și P.D. care lucrau în cadrul Băncii R.D. și care au întrebat-o dacă nu dorește să cumpere apartamentele rău-platnicilor pe care banca le scotea la licitație, prețul acestora fiind unul avantajos. La discuție a participat și o persoană pe nume F.E. care a decedat ulterior într-un accident aviatic. Răspunsul ei a fost unul negativ, însă în cursul anului 2007 Ie-a reîntâlnit pe cele două într-o cofetărie, care nu mai există în prezent, unde ele își beau cafeaua în fiecare după-amiază, iar acestea i-au făcut o nouă ofertă în același sens. Inculpata a întrebat-o apoi pe fosta ei colegă de serviciu M.M. dacă nu dorește să achiziționeze apartamente în această modalitate, apoi pe C.R. pe care a cunoscut-o prin intermediul părții vătămate M.M.

La rândul lor, ele au întrebat alți cunoscuți de-ai lor despre această chestiune. Inculpata susține că a primit suma de 850.000.000 ROL de la C.R. pentru apartamente, pe care a restituit-o. Recunoaște că a primit diverse sume de bani în plicuri închise, pe care Ie-a dat mai departe numitei P.A.M., nu știe ce s-a întâmplat mai departe cu banii, și deși nu a deschis niciun plic cu bani a restituit suma de 850.000.000 ROL pentru că atât i-a cerut C.R. să restituie, banii provenind din împrumuturi pe care Ie-a făcut de la vecini, fără a indica vreun nume, și de la fiul său, care la rândul lui a cerut bani împrumut.

Recunoaște că a semnat înscrisuri prin care recunoștea că datorează mai multe sume de bani, dar unul dintre înscrisuri - cel prin care recunoștea că a primit suma de 120.000 euro și 395.000.000 ROL l-a semnat pentru că așa i-a cerut C.R., aceasta dorind să demonstreze celorlalte părți vătămate că banii predați de acestea sunt la inculpată și nu la C.R., partea vătămată C.R.C. devenind recalcitrantă și spărgând toate geamurile de la casa părții vătămate C. de la țară, semnarea având loc la cabinetul unui avocat, iar celălalt act a fost semnat la insistențele părții vătămate D.R., care dorea să aibă o dovadă a faptului că a dat bani inculpatei. A menționat că, personal, a predat părții vătămate C.R.

extrasul de carte funciară al apartamentului fiicei sale, pe care aceasta l-a xerocopiat, apoi a făcut diverse mențiuni pe el și l-a xerocopiat din nou până când a obținut un extras de carte funciară în care se menționa că F.F. (angajatorul copiilor părții vătămate C. din Italia) este proprietarul unui apartament în România. Era nevoie de aceste manopere pentru a adeveri acestuia faptul că banii pe care C.P.G. - fiica părții civile C.R. - i-a primit de la patronul ei pentru achiziționarea de apartamente au fost efectiv folosiți pentru acest lucru. În esență, inculpata a încercat să acrediteze ideea că banii pe care, o parte din părțile vătămate i-au predat părții vătămate C.R. pentru achiziționarea de apartamente, au fost păstrați de aceasta și nu dați inculpatei, prin urmare partea vătămată C. este cea care i-a înșelat și ea trebuie să le restituie banii.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, precum și actele și lucrările dosarului instanței, prin coroborarea probelor administrate, instanța a reținut următoarea stare de fapt: Inculpata G.M. este în vârstă de 58 de ani, este pensionată de boală, încadrată în grad de handicap accentuat cu pierderea totală a capacității de muncă și, potrivit actelor medicale, suferă de mai multe boli printre care și demență în maladia Alzheimer, diagnostic nemenționat în concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 22 decembrie 2011 dispusă în faza de urmărire penală, comisia de expertiză considerând că inculpata are discernământul păstrat în general, cât și în raport cu fapta infracțională imputată.

Partea vătămată M.M. este o fostă colegă de serviciu a inculpatei, aceasta din urmă lucrând până în anul 1998 ca și gestionar în cadrul întreprinderii E. Ele locuiesc în apropiere, erau prietene și ocazional se întâlneau în cartier. Cu una dintre aceste ocazii, în cursul lunii aprilie 2007, inculpata a întrebat-o pe partea vătămată dacă nu dorește să cumpere ieftin apartamente care se vând la licitație de către Banca R.D. pe motiv că proprietarii lor nu au achitat ratele aferente către bancă, spunând că are cunoștințe în cadrul Băncii R.D., câștigarea licitației fiind garantată întrucât se desfășura „în grup restrâns”. Prețul unui astfel de apartament, care era în acel moment de vânzare, era de 700.000.000 ROL, era situat în cartierul M. și pentru el trebuia achitat un avans de 100.000.000 ROL.

Partea vătămată s-a sfătuit cu familia și a plătit avansul de 100.000.000 ROL, din care 30.000.000 ROL erau economiile ei, 10.000.000 ROL a primit de la fiica mai mare, iar restul i-a solicitat împrumut de la partea vătămată B.L., familiile lor fiind în relații de prietenie. La 3 zile de la plata acestui avans a fost sunată de pe număr ascuns de o persoană de sex feminin care s-a recomandat a fi A. de la Banca R.D., care i-a spus că a câștigat licitația și că va transmite restul detaliilor prin inculpată. În data de 27 mai 2007 partea vătămată Molnar s-a întâlnit cu partea vătămată C.R. la un parastas, persoană pe care a cunoscut-o prin intermediul cuscrei sale. În cadrul discuțiilor Ie-a expus atât cuscrei, cât și părții vătămate C. oportunitatea de achiziționare a apartamentelor la licitație, ultima din ele fiind interesată, astfel că partea vătămată M. i-a făcut cunoștință inculpatei cu partea vătămată C.R.

În apartamentul celei dintâi au avut loc discuții cu privire la apartamente, prezente fiind părțile vătămate M. și C., fiica acesteia C.P.G. și inculpata. Partea vătămată C.R. a achitat un avans de 7.000 euro inculpatei, cu aceeași ocazie predând acesteia și suma de 3.000 euro (echivalentul a 100.000.000 ROL), din care suma de 1.500 euro era un împrumut acordat părții vătămate M.M. pentru ca aceasta să poată plăti următoarea tranșă pentru apartamentul achiziționat de ea, iar 1.500 euro era un împrumut acordat de C. inculpatei pentru ca și aceasta să poată cumpăra la licitație un apartament pentru ea. Partea vătămată M. a mai expus oportunitatea afacerii și vecinei ei D.R., despre care știa că dorește să achiziționeze pentru copiii ei o garsonieră, precum și părții vătămate B.L.

drept mulțumire pentru că i-a dat împrumut suma mai sus menționată, ambii fiind de acord să achiziționeze apartamente în această modalitate. Partea vătămată B. a avansat suma de cca. 600.000.000 ROL.Cu ocazia prezentării mecanismului în care va avea loc obținerea apartamentelor inculpata a precizat și faptul că dacă cineva se răzgândește și nu mai dorește apartamentul va primi banii înapoi, cu dobânda preferențială a băncii de 15% - căci în intervalul de timp în care se perfectau actele ulterioare licitației banii erau păstrați în Banca R.D. Partea vătămată B. s-a răzgândit deoarece procedura, despre care inițial i s-a comunicat că va dura cam 3 luni, dura de mai mult timp, și a cerut părții vătămate M. să i se restituie banii, aceasta a luat legătura cu inculpata care a înmânat un plic lui M.M.

spunând că în el se află banii lui B., precum și dobânda băncii, așa cum se înțeleseseră și că poate să-i numere. Partea vătămată M. a procedat în consecință și a constatat că într-adevăr suma de bani din plic era mai mare decât cea predată prin intermediul ei inițial, de către B., respectiv i s-au restituit acestuia 710.000.000 ROL. Partea vătămată B. a solicitat lui M.M. să îi comunice dacă apare din nou o astfel de oportunitate, ceea ce M. a comunicat inculpatei. Restituirea banilor de către inculpată lui B.L. a întărit atât acestuia, cât și părții vătămate M. convingerea că afacerea este reală și legală și că nu vor rămâne fără banii predați, la aceasta adăugându-se și faptul că suma de bani restituită era împărțită în teancuri legate cu banderole cu sigla și ștampila Băncii R.D.

Partea vătămată M. a comunicat aceste aspecte părții vătămate D.R. atunci când i-a expus oportunitatea de afaceri. La începutul anului 2008 inculpata a sunat-o pe M.M. și i-a comunicat că urmează predarea apartamentelor, rugând-o să îl întrebe pe B.L. dacă nu dorește totuși un apartament. Având în vedere că avea convingerea că în cazul în care nu obține apartamentul va primi oricum banii înapoi, cu dobânda băncii cu tot, așa cum se întâmplase anterior, B.L. a fost de acord să achiziționeze în aceeași modalitate un alt apartament, cu 4 camere, motiv pentru care la data de 05 februarie 2008 B.L. a achitat prin intermediul lui M.M. avansul de 300.000.000 ROL, pe care i-a introdus într-un plic. La aceeași dată a predat și partea vătămată D.R.

avansul de 5.000 euro pentru achiziționarea unei garsoniere, bani pe care i-a introdus într-un plic. În ambele plicuri se afla și monetarul cu privire la bani, monetare pe care Ie-a întocmit M.M. De asemenea, în ambele plicuri se aflau bilețele cu numele și numărul de telefon al persoanei care preda banii, același tip de bilețele găsindu-se în toate plicurile de bani predate de părțile vătămate. În luna aprilie 2008 inculpata a sunat-o din nou pe M.M. solicitând cea de-a doua tranșă de bani pentru apartamentele celor trei, respectiv 442.000.000 ROL în cazul lui B.L. (din care 400.000.000 ROL rata efectivă, iar restul reprezentau taxa de întabulare și 2% taxa pentru notar) și 7.150 euro în cazul părții vătămate D.R.

Cât despre ea, partea vătămată M. a comunicat inculpatei că nu are bani de a doua tranșă și a achitat doar 13.000.000 ROL taxă de întabulare, inculpata spunând că va pune ea banii pentru M. urmând a-i fi restituiți la predarea apartamentelor. La data de 17 mai 2008, M.M. a predat în plicuri cu monetar suma de 442.000.000 ROL pentru B.L., 7.150 euro pentru D.R., cu precizarea că de fiecare dată D.R. a predat banii lui M.M. în prezența unor martori, respectiv a soțului lui M.M. și a copiilor lui D.R. cu prima ocazie, a fiicei lui M. cu cea de-a doua ocazie, și 150.000.000 ROL pentru ea (din care 100.000.000 ROL a împrumutat de la B.L., iar 50.000.000 ROL din C.A.R-ul soțului și al uneia dintre fiice).

În total partea vătămată M. a achitat inculpatei 313.000.000 ROL, partea vătămată B. 742.000.000 ROL, iar partea vătămată D. 12.150 euro. Întrucât soțul ei a avut probleme de sănătate, partea vătămată M. a solicitat inculpatei să-i restituie banii, aceasta predându-i 90.000.000 ROL și 3.000 euro (echivalentul a 100.000.000 ROL), bani din care M.M. a restituit împrumutul către B.L. Pe parcursul timpului, văzând că nu se intră în posesia apartamentelor, B.L. și D.R. au devenit nerăbdători și îngrijorați și au început să o sune periodic și insistent pe M.M. Aceasta la rândul ei o suna pe inculpată care îi cerea să aibă răbdare, M. având încredere în inculpată din cauză că fuseseră colege de muncă mai mult de 10 ani, inculpata părând o persoană serioasă.

În aceeași perioadă M.M. a fost sunată de către femei care se recomandau ca fiind N.E. din cadrul Băncii R.D. de la București sau P.D., numărul de pe care a sunat prima fiind comunicat și lui B.L. Ambele persoane îi solicitau părții vătămate să aibă răbdare că se va rezolva totul, avansându-i diverse pretexte din cauza cărora formalitățile întârzie. De la început inculpata a comunicat părții vătămate M. că licitația se face în „grup restrâns”, aceeași expresie fiind folosită și de către P.A.M., persoană care o suna pe M. tot din partea băncii. Întrucât atât D.R., cât și B.L. au devenit suspicioși, au pornit propriile investigații. Prima s-a deplasat la blocul unde se presupunea că se află garsoniera pe care a câștigat-o la licitație, administratorul anunțând-o că în bloc există într-adevăr o garsonieră nelocuită, iar al doilea a aflat că numărul de pe care a sunat N.E.

este al unui telefon public. B.L. a insistat să i se predea apartamentul sau banii, prin urmare inculpata a cerut părții vătămate M. să se întâlnească amândouă, cu acea ocazie inculpata prezentând părții vătămate un extras de carte funciară pe care era menționat numele lui B.L. la rubrica proprietar. Partea vătămată a cerut inculpatei extrasul de carte funciară pentru a-l prezenta părții vătămate B., însă a fost refuzată de către inculpată care i-a spus că trebuie să restituie extrasul băncii și că B. va primi acest extras odată cu restul dosarului ce conține actele apartamentului cumpărat. În final, când pentru toate cele 3 părți vătămate a devenit clar că apartamentele de la adresele menționate de inculpată nu se vând la licitație și nu au nicio legătură cu Banca R.D., acestea au încheiat fiecare la data de 15 iunie 2009 câte un înscris prin care inculpata recunoștea că datorează 12.150 euro părții vătămate D.R., 14.700 RON părții vătămate M.M.

și 110.000 RON părții vătămate B.L. În același timp, inculpata a indus-o în eroare și pe partea vătămată C.R. pe care a determinat-o să îi înmâneze bani pentru 5 apartamente și 2 garaje aferente, 4 case, discuțiile purtându-se și în legătură cu 3 mașini. Facem precizarea că inducerea în eroare a părții vătămate C.R. nu a fost greu de făcut având în vedere asiduitatea cu care a dorit să acumuleze cât mai multe imobile la preț mic, asiduitatea frizând chiar lăcomia. Este extrem de greu de imaginat pentru o persoană cât de cât diligentă cum de partea vătămată a acceptat ideea că pe aceeași stradă sunt în același timp 3 case de vânzare, toate prin Banca R.D., la licitație, a acceptat ideea că șeful poliției din Satu Mare este bun prieten cu fiul inculpatei, căruia i-a adus cadou o mașină pe care inculpata urma să o predea părții vătămate, că P.A.M.

și P.D. sunt nepoatele viceguvernatorul Băncii Naționale a României, implicând și numele unor procurori, etc. Toate aceste discuții despre cine pe cine cunoaște, precum și pretextele avansate pentru nepredarea apartamentelor sau actelor aferente acestora ar fi trebuit ab initio să alarmeze pe partea vătămată C.R., iar aceasta să nu mai racoleze alți „clienți” cărora dorea să „le facă un bine”, persoane care prin intermediul ei și cu contribuția covârșitoare a acesteia au acceptat să dea bani pentru achiziționarea de apartamente. Facem precizarea că respectivele părți vătămate chiar erau în nevoie pentru că locuiau la comun cu socrii, părinții sau alte persoane, singurele părți vătămate care nu erau în nevoie și care au „investit” pur și simplu banii avuți, din ce în ce mai mulți, fiind C.R.

și fiica acesteia. Din declarațiile celor două, ale martorilor C.V.C. și F.F. coroborate și cu actele bancare depuse în probațiune rezultă că cele două părți vătămate au predat pentru achiziționarea imobilelor amintite atât banii lor personali, cât și sume de bani pe care partea vătămată C.P.G. Ie-a cerut împrumut de la fratele ei, respectiv de la patronul firmei la care lucra în Italia. Partea vătămată C.R. a participat în cursul anului 2007, în prima jumătate, la un parastas unde a fost prezentă și partea vătămată M.M., pe parcursul discuțiilor care au avut loc în mașina celei dintâi ultima povestind despre faptul că a predat un avans unei cunoștințe pentru achiziționarea unui apartament care se vindea la licitație de către o bancă, fără să participe efectiv la licitație, M.M.

neștiind dacă a procedat corect sau nu. C.R. i-a spus că și ea ar proceda la fel dacă ar cunoaște o astfel de persoană, prin urmare după cca. două săptămâni a fost sunată de către M.M., care a chemat-o la locuința sa ca să-i facă cunoștință cu cineva. Persoana în discuție era inculpata și a fost prezentată părții vătămate C.R. drept cea mai bună prietenă a părții vătămate M. și fostă colegă de serviciu.

Cu acea ocazie inculpata a expus modalitatea în care se obțineau apartamentele, respectiv trebuia achitată taxa de participare la licitație de 500 RON (costul caietului de sarcini), apoi plătit un avans, după care avea loc licitația „cu ușile închise”, câștigarea ei fiind astfel garantată, urmând ca apoi să se plătească restul prețului, o taxă de 2% de participare la licitație și taxa de întabulare nu neapărat în această ordine, l-a spus și faptul că personal a cumpărat în această modalitate 2 apartamente dintre care pe unul l-a vândut pentru a putea reinvesti în cumpărarea altuia, iar pe cel de-al doilea l-a închiriat, obținând deci profit. Partea vătămată C.R. a spus că se va sfătui cu familia sa, după care, în condițiile mai sus expuse, în locuința părții vătămate M. a achitat, nu cu acea primă ocazie, în prezența părții vătămate C.P.G.

suma de 10.000 euro, din care 7.000 euro erau banii fiicei și reprezentau avansul pentru două apartamente - unul cu 4 camere la etajul 2 al unui bloc cu 4 etaje, iar al doilea tot cu 4 camere (echivalentul a 200.000.000 ROL), iar 3.000 euro (echivalentul a 100.000.000 ROL) reprezenta 1.500 euro dați împrumut părții vătămate M.M., iar restul inculpatei, pentru care fiecare să plătească avans sau rate la propriile apartamente achiziționate. În luna mai 2007, partea vătămată C.R. a fost sunată de inculpată, pentru a-i plăti alți bani pentru aceleași două apartamente, și fiindcă partea vătămată era la București l-a trimis pe soțul ei C.R.A. (decedat între timp) să achite inculpatei 5.000 euro. La un moment dat, pe parcursul discuțiilor sale telefonice cu G.M., aceasta i-a spus că i-o dă la telefon pe P.A.M., urmând o convorbire pe parcursul căreia o femeie s-a prezentat sub acest nume, afirmând că este prietena lui G.M., că lucrează la Banca R.D.

la biroul de investiții, la sediul central al băncii din Cluj-Napoca, că a avut loc licitația, că ea a fost desemnată câștigătoare și că trebuie să aștepte o perioadă de circa șase luni, iar în cazul în care totuși nu se dau apartamentele, banii se vor restitui cu 15% dobândă, asemenea practicii bancare. Partea vătămată C.R. nu a văzut-o niciodată pe P.A.M., doar a purtat discuții telefonice cu aceasta și, deși s-a tot încercat realizarea unei întâlniri, aceasta a fost amânată cu motivația că sunt probleme de rezolvat și că persoana în cauză este ocupată cu drumuri la București, Oradea, Satu Mare și în străinătate. Inculpata era singura care era acceptată de către cunoștințele sale din cadrul Băncii R.D.

pentru a participa la licitații sau pentru a preda sumele de bani din partea cumpărătorilor, cel puțin acest lucru a fost afirmat pentru a explica de ce C.R. nu poate participa la licitație, tot ea fiind și cea care cunoștea locațiile apartamentelor ce se vindeau la licitație, pe acestea prezentându-le părții vătămate C.R. în sensul că o ducea până în fața pretinselor blocuri în care se aflau, prezentându-le din exterior. Niciodată nu a intrat partea vătămată în vreun apartament, inculpata refuzând pătrunderea în acestea sub diverse pretexte, fie nu pot fi deranjați chiriașii care locuiau atunci în ele, fie se supăra administratorul blocului. Același scenariu al prezentării de la depărtare a anumitor imobile s-a repetat cu anumite pensiuni situate lângă Oradea, context în care s-au deplasat cu mașina părții vătămate C.R., aceasta fiind însoțită de soțul ei și de G.M., inculpata arătându-le 3 sau 4 pensiuni de vânzare pe care C.R.

Ie-a pozat. Aceste „excursii” la locațiile imobilelor se constituie în manopere dolosive de natură a menține părțile vătămate în eroare, având menirea de a le asigura că imobilele există. De asemenea, inculpata a prezentat părților vătămate C.R. 4 case situate într-o zonă relativ centrală. Pe aceeași stradă era situată și o altă casă cu turnulețe, despre care inculpata a afirmat că a cumpărat-o fiul ei pentru că i-a plăcut. În momentul în care părțile vătămate C.R. întrebau ce se întâmplă cu imobilele, când vor intra în posesia lor, li se spunea tot timpul că au intervenit unele probleme, predarea fiind împiedicată de o comisie de la București, însă încrederea părții vătămate în inculpată nu s-a ciobit din cauză că era sunată tot timpul în mod direct de către P.A.M.

și ulterior P.D., care îi spuneau să mai aibă un pic de răbdare pentru că va primi toate apartamentele și până atunci îi vor vira în cont chiria de pe casele care le aparțineau lor și pe care le închiriaseră deja. Totodată, pentru întărirea încrederii sale, în cursul anului 2007, i-au fost remise de către G.M. înscrisuri din care rezulta că s-ar fi încasat de la F.F., șeful copiilor ei, o sumă reprezentând plata apartamentelor contractate și că urmează a fi prelungită perioada de recepție. Datorită acestor acte false a avut încredere că totul este în regulă, motiv pentru care a continuat să dea bani. Încrederea i-a fost întărită și de faptul că ea personal și ulterior și fiica sa au fost contactate telefonic de o doamnă care s-a prezentat ca fiind N.E., din comisia de la București care atribuia acele imobile.

Aceasta după ce, la momentul demarării întregului mod de operare, s-a vehiculat faptul că cele două persoane, respectiv cele două surori P.A.M. și P.D., ar fi nepoatele vice-guvernatorului de la Banca Națională a României. Inculpata a susținut că acest vice-guvematorul Băncii Naționale a României a fost la locuința sa cu ocazia sărbătorilor de iarnă 2007-2008. Mai mult, când apărea la televizor o suna pe partea vătămată C.R. să fie atentă la ce vorbește acesta despre bani, lucru care s-a întâmplat de trei-patru ori. Totodată, la sfârșitul anului 2007 - începutul anului 2008, pe când partea vătămată devenea tot mai insistentă și mai neîncrezătoare, cele două surori au afirmat telefonic că au vorbit cu unchiul lor despre problema ei și să fie liniștită că va primi apartamentele, unchiul lor fiind acționar la Banca R.D.

Părțile vătămate C.R. au afirmat că pentru toate imobilele achiziționate, pe care le-au plătit în întregime, au achitat în total 395.000 euro, din care 120.000 euro erau banii lui C.R. proveniți din economiile proprii, respectiv din banii pe care i-a câștigat soțul ei în Italia în calitate de inginer constructor plus salariile ei, C.R. lucrând în cadrul Armatei unde se primeau sporuri. Împrejurarea că soțul părții vătămate a lucrat în Italia și a putut să câștige 120.000 euro rezultă și din declarația martorului F.F., martor cu privire la sinceritatea căruia instanța nu a avut îndoieli, acesta declarând că firma sa a colaborat cu cea a lui C.R.A. și că știe că acesta a lucrat mai mulți ani în Italia, câștigând și 80.000 euro pe an fiind un profesionist în domeniul său.

C.R. a depozitat cam 40.000 euro în bancă, potrivit extraselor de cont de la dosar, iar restul banilor i-a ținut în locuința proprie. Restul de 275.000 euro se susține că erau banii părții vătămate C.P.G. care proveneau din economiile proprii, ea lucrând în Italia inițial ca barmană, iar apoi în secretariatul firmei lui F.F. de mai mulți ani, 120.000 euro de la F.F., iar 60.000 euro primiți împrumut de la fratele ei, celălalt copil al părții vătămate C.R. În legătură cu posibilitatea ca aceste afirmații să fie reale s-au arătat următoarele, de către instanță: F.F. este angajatorul celor doi frați C. din Italia. El a colaborat inițial cu tatăl lor și, pentru că s-au înțeles bine, a acceptat să colaboreze cu C.V.C.

și C.P.G., angajându-i în cadrul firmei sale. Salariul pe care aceștia îl câștigau se situa între 1.100 și 1.600 euro, variind în funcție de lucrările contractate. În Italia, pe parcursul derulării unui contract de muncă, fiecare angajat are dreptul ca, la finalul contractului de muncă, să i se restituie câte un salariu lunar pentru fiecare an lucrat la respectiva firmă. Astfel, în cadrul firmei se acumula respectiva sumă pentru fiecare din cei doi frați C. Pentru că C.V.C. avea și familie în Italia el primea o alocație de la stat, alocație care provine din banii pe care firma angajatoare îi plătește către stat, prin diverse modalități, firmei restituindu-i-se parte din alocația achitată pentru angajat.

Pe lângă aceste împrejurări, instanța a mai reținut faptul că martorul C.V.C. locuia în Italia împreună cu familia sa la o familie de oameni în vârstă, pe care îi îngrijeau, astfel încât nu trebuiau să plătească chirie, practic familia lui C.V.C. întreținându-se cam din 200 euro lunar, restul banilor fiind agonisiți. Prin urmare, instanța a apreciat posibilă împrejurarea ca fratele părții vătămate C.P.G. să fi strâns în total 60.000 euro, cu atât mai mult cu cât acesta nu a predat o dată toți banii surorii sale, ci în mai multe tranșe pe parcursul a doi ani. În același timp, C.P.G. a povestit șefului ei că dorește să achiziționeze un apartament în România și pentru aceasta intenționează să își ipotecheze apartamentul pe care îl posedă în aceeași țară.

F.F. s-a oferit, potrivit propriei declarații, să dea părții vătămate bani împrumut în avans din salariile ei și ale fratelui ei, garanția restituirii sumelor împrumutate fiind exact suma care se acumula pentru părțile vătămate pentru fiecare an, pe care l-au lucrat în cadrul firmei lui F.F. Acesta din urmă a auzit că în România se vând un anumit tip de centrale termice care se privatizau și s-a hotărât să cumpere la licitație astfel de centrale, drept urmare s-a deplasat pe parcursul anului 2005 sau 2006 în România însoțit de C.P.G.

Aceasta i-a povestit apoi despre modalitatea de a achiziționa apartamente care se vindeau la licitație și că ea dorește să investească bani în cumpărarea lor, martorul spunând că i se pare în regulă cumpărarea unor astfel de apartamente de la bancă, dar că el nu este interesat de acest tip de afacere, decât în măsura în care firma sa își va deschide o sucursală în România, ce va avea nevoie de un sediu, sediu ce poate fi stabilit într-un astfel de apartament. Prin urmare, martorul a predat pe parcurs bani părții vătămate C.P.G. pentru ca aceasta și nu el să investească în apartamente și, dacă se va găsi un apartament și pentru firma lui, ca și sediu, atunci din banii primiți partea vătămată îl va cumpăra, urmând ca ulterior suma să îi fie decontată de către firmă.

Martorul a precizat că în final a dat părții vătămate în modalitatea arătată, adică pe parcursul a doi ani în tranșe de cel mult 7.000 euro, în total 120.000-130.000 euro, bani pe care i-a transmis fie prin virament bancar, fie prin cecuri, fie cash părții vătămate C.P.G. El a mai arătat că simțindu-se dator să îi protejeze pe cei doi frați, periodic o întreba pe angajata lui care este situația cu apartamentele, mai ales după ce a aflat că ea nu a tratat direct cu banca, ci cu o intermediară, moment din care a început să aibă dubii cu privire la legalitatea și realitatea afacerii. A mai menționat martorul că banii predați erau proprii și că suma respectivă pentru el nu era o avere, în aceeași perioadă achiziționându-și un autoturism de valoare similară.

Din actele depuse la dosar a rezultat că există transferuri bancare din Italia, de la C.P.G. și C.V.C. în conturile lui C.R., existând și dovezi că C.P.G. a scos din conturile sale suma de 63.500 euro, din care parte erau banii ei, parte ai lui F.F., fără să poată specifica în ce proporții. Raportat la probele administrate în cauză instanța a considerat că, cel puțin parte din sumele vehiculate de părțile vătămate au fost predate inculpatei. După ce predarea apartamentelor a fost amânată de inculpată sub diverse pretexte, care mai de care mai neverosimile și mai halucinante, a urmat amânarea restituirii banilor către aceste părți vătămate.

În contextul în care inculpata a susținut în permanență că va restitui banii primiți, că nu există vreo îndoială cu privire la restituire, pentru a avea cât de cât o dovadă a predării sumelor de bani către aceasta s-a ajuns la redactarea înscrisului denumit „contractul de împrumut” la biroul doamnei avocat R.M., care atestă faptul că C.R. a dat împrumut inculpatei suma de 395.000 euro. Un înscris de același tip a fost încheiat și cu privire la sumele pe care inculpata le datora altor părți civile, pe care Ie-a primit prin intermediul părții vătămate C.R. De altfel, pentru aceeași sumă de 395.000 euro există întocmite și depuse la dosar înscrisuri denumite „chitanță”, prin care se atestă faptul că au fost plătite anumite sume pentru achiziționarea de apartamente, cu indicarea exactă a locației acestora.

În altă ordine de idei, partea vătămată C.R., pentru a ajuta diverse persoane care nu dețineau locuință proprie să achiziționeze locuințe la prețuri avantajoase, a luat legătura cu următoarele părți vătămate: H.F.A. a fost preot în parohia Sâncraiul Almașului, localitate în care avea și C.R., pe care o cunoaște din anul 2004 și cu care se afla în relații bune, o casă. În cursul anului 2008 aceasta l-a întrebat dacă nu dorește să achiziționeze la preț avantajos un apartament cu 3 camere care se vindea la licitație de către Banca R.D. Prețul apartamentului era de 80.000 RON, iar taxele notariale de 5.200 RON. Partea vătămată a cerut împrumut socrului său suma de 30.000 RON, bani pe care acesta i-a luat din contul surorii lui - V.M., fiind împuternicit pe cont.Suma totală a fost predată în două tranșe, de 50.000 RON și 35.200 RON în cursul anului 2008, în prezența soțului părții vătămate, promițându-i-se că predarea apartamentului va avea loc în câteva luni.

Când o perioadă rezonabilă a trecut, H.F.A. a contactat-o pe C.R. și a întrebat-o ce se întâmplă, aceasta spunându-i să mai aibă puțină răbdare, iar data următoare când a interpelat-o aceasta i-a prezentat un extras de carte funciară pe care H.F.A. nu l-a citit cu atenție, putând fi orice tip de act, prin care ea încerca să-i dovedească faptul că și familia ei a obținut în condiții similare un apartament (la care se referea extrasul). Partea vătămată a specificat faptul că a știut de la început că nu C.R. se ocupă de obținerea apartamentului, ea fiind doar un intermediar care cunoaște pe cineva din Banca R.D., abia ulterior aflând de implicarea inculpatei. Pe aceasta a contactat-o ulterior împreună cu C.R.

pentru a-i cere restituirea banilor, însă inculpata nu a dorit să stea de vorbă cu părțile vătămate. Partea vătămată nu a încheiat niciun act scris cu C.R. din cauză că avea încredere în ea, a fost la rândul său contactat de către o persoană, o femeie, care s-a recomandat a fi avocat pentru a-l liniști că își va recupera banii. În cursul lunii iunie 2009 părții vătămate i s-au restituit sumele de 14.500 RON și 15.500 RON, despre cea de-a doua sumă C.R. afirmând că provine dintr-un C.A.R. al acesteia. Partea vătămată H.F.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 55.200 RON fără a solicita dobândă. C.R.C. locuiește în localitatea Sâncraiu Almașului în vecini de casa părții vătămate C.R., cu care se înțelegea bine.

În luna septembrie 2008 aceasta s-a deplasat la locuința lui C.R.C. și l-a întrebat dacă nu dorește să achiziționeze ieftin un apartament care se vindea la licitație în Cluj-Napoca de către Banca R.D., C.R. spunându-i că și ea a cumpărat în condiții similare mai multe apartamente și vreo 3 mașini care deja au numere roșii. Prețul apartamentului era de 85.100 RON, ulterior C.R. spunându-i că apartamentul va fi achiziționat de fiica ei și că lui îi va reveni unul dintr-un bloc nou din apropiere de Parcul R. Nu s-a încheiat vreun act scris deoarece C.R.C. avea încredere în C.R., astfel că i-a predat prețul apartamentului. După o lună a sunat-o pe aceasta să o întrebe ce se întâmplă cu predarea apartamentului, ea i-a dat numărul de telefon al inculpatei spunându-i că aceasta se ocupă de apartamente, inculpata, pe care a sunat-o, liniștindu-l și spunându-i să aibă răbdare că se va rezolva totul.

Ulterior a fost contactat telefonic de către o doamnă avocat din cadrul Băncii R.D. care I-a liniștit la rândul ei, însă nu a primit niciun apartament. Banii pe care i-a predat lui C.R. provin din despăgubirea de 10.000 euro pe care a primit-o după ce a suferit un accident de muncă, iar restul au fost împrumutați de la soția unui coleg de muncă. Partea vătămată și-a dat seama că în nicun caz nu va primi vreun apartament și atunci a făcut insistențe repetate pentru a i se restitui banii, primind în final suma de 34.000 RON de la inculpată și 1.000 RON de la C.R. La un moment dat, împreună cu C.R., A.G. și fratele său, partea vătămată C.R.C. s-a deplasat la domiciliul inculpatei pentru a-l anunța pe soțul acesteia de afacerile soției, G.I.

fiind surprins și afirmând că dacă soția sa a făcut așa ceva nu are decât să restituie banii celor păgubiți, cu mențiunea că cei patru au prezentat soțului inculpatei un extras de carte funciară pe numele lui F.F., un act din care reieșea că inculpata se obliga să îi predea lui C.R. mai multe apartamente și un contract de împrumut din care rezulta că C.R. a împrumutat-o pe inculpată cu o sumă în euro. Cu acea ocazie inculpata a recunoscut în fața soțului ei că a primit acei bani pentru apartamente, dar i-a predat mai departe unor doamne, fără să poată justifica în ce condiții, ea oferindu-se să se deplaseze la domiciliul acestora. S-au deplasat cu două mașini la presupusul domiciliu, unde proprietara casei indicate ca fiind domiciliul celor două, Ie-a comunicat că în acea casă nu locuiește nicio persoană cu numele de P., ea fiind cea care a edificat casa și care a locuit de la început în ea.

În aceeași zi, cu toții s-au deplasat în parcarea hotelului O., unde au cerut părții vătămate să o cheme pe fiica ei să predea suma de 1.000 euro. Martora B.P.I., fiica inculpatei, s-a deplasat în parcarea amintită, plângând și speriată, și a predat suma de 1.000 euro cumnatei lui C.R.C. pentru prejudiciul creat acesteia. Fiica inculpatei nu părea să știe de afacerile mamei sale. C.O.S. este cumnata părții vătămate C.R.C., respectiv soția fratelui acestuia și, urmare a expunerii de către C.R. a oportunității de dobândire a unui apartament mai mic la un preț mult sub valoarea pieței, a predat lui C.R., la rândul ei, suma de 450.000.000 ROL, în două tranșe a câte 400.000.000 ROL și apoi 50.000.000 ROL, pentru un apartament pe care Banca R.D.

îl vindea la licitație, situat în zona magazinului K., apartament care trebuia să-i fie predat la data de 15 septembrie 2008. Banii predați provin din vânzarea unui teren de către mama părții vătămate - 400.000.000 ROL, iar restul au fost ceruți împrumut de la un unchi al soțului ei. C.R. a povestit părții vătămate că și preotul din sat a predat bani pentru un apartament, această împrejurare alături de faptul că C.R. Ie-a spus că și ea a achiziționat mai multe autoturisme pe lângă care trece în fiecare zi fiind motivele pentru care partea vătămată s-a încumetat să predea și ea bani. La data de 15 septembrie 2008 partea vătămată a fost sunată de către o femeie care i-a spus că predarea apartamentelor se amână pentru că era o problemă cu cărțile funciare.

Partea vătămată a cunoscut-o pe inculpată mai târziu, a întrebat-o ce a făcut cu banii primiți, iar aceasta i-a comunicat că i-a dat mai departe altor persoane. Părții vătămate i s-a restituit în total suma de 300.000.000 ROL, din care 1.000 euro în parcarea hotelului O. de către fiica părții vătămate. A.G. este nepotul părții vătămate C.R. și a fost invitat împreună cu soția sa pe la sfârșitul anului 2007 la locuința mătușii sale care i-a spus că are niște cunoștințe în cadrul Băncii R.D. care pot facilita obținerea a două apartamente, unul cu 3 camere și unul cu o cameră, mătușa afirmând că și ea a predat bani pentru achiziționarea de apartamente în această modalitate. Partea vătămată A.G.

s-a consultat cu familia sa și a cerut bani împrumut de la rude, cu o primă ocazie achitând prin intermediul lui C.R. inculpatei suma de 45.000 RON cu precizarea că nepotul a dus-o pe C.R. la locuința inculpatei, în fața blocului acesteia văzând din mașină cum C.R. a predat punga cu bani inculpatei. La 3 săptămâni distanță a achitat și restul sumei datorate până la totalul de 110.000 RON, după care a contractat un împrumut de la bancă de 110.000 RON pentru a putea restitui banii rudelor. în luna ianuarie 2008 partea vătămată a fost sunată de către o persoană din cadrul Băncii R.D. care i-a spus că peste o săptămână va fi chemat la bancă pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare, lucru care nu s-a mai întâmplat.

La circa 6 luni după expirarea săptămânii de prezentare la bancă, partea vătămată a cerut de la mătușa sa numărul de telefon al persoanei căreia i-a predat banii, apoi partea vătămată a vorbit cu inculpata care i-a dat asigurări că totul este în ordine, i-a cerut să aibă răbdare căci la acel moment se predau apartamente în alte orașe ale țării. După un an partea vătămată a solicitat inculpatei să-i restituie banii primiți, aceasta dând asigurări că îi va restitui, asigurări pe care se pare că Ie-a dat și fiul ei, care la rândul său a spus părții vătămate că și el a achiziționat apartamente în această modalitate. În luna decembrie 2009 partea vătămată s-a deplasat însoțit de mătușă sa la locuința inculpatei și a cerut acesteia să-i ducă la locuința persoanelor cărora Ie-a dat banii.

Inculpata i-a plimbat prin cartierul G., au poposit apoi în fața unei case a cărei proprietară Ie-a spus că acolo nu a locuit niciodată vreo persoană cu numele de P.D. sau P.M.A. S-au deplasat apoi la locuința inculpatei și partea vătămată a cerut inculpatei să redacteze un înscris din care să rezulte că a primit bani de la mai multe persoane, lucru care s-a întâmplat. În urma insistențelor repetate i s-a restituit prin intermediul cumnatului său - martorul A.C. - suma de 1.000 euro. Martorul S.D.A. arată că a fost coleg de serviciu cu C.R. și, în acest context, urmare a unei atitudini umanitare din partea sa față de familia acesteia (a donat sânge pe fondul intervențiilor chirurgicale suferite de mama, respectiv soțul acesteia) cu titlu de mulțumire, undeva în cursul lunii octombrie 2007 C.R.

i-a spus că știe că își caută casă, respectiv apartament și are o cunoștință la bancă care poate intermedia obținerea unui apartament. I s-a cerut o confidențialitate totală pentru că în caz contrar exista posibilitatea de a nu se mai primi acele apartamente, varianta prezentată era aceea că respectiva persoană are acces la licitațiile organizate de către bancă și poate intermedia achiziționarea unui apartament la preț de licitație. El i-a spus că nu are bani, dar ea a insistat asupra convenabilității financiare a ofertei prezentându-i cu titlu de exemplu, respectiv prin indicarea nr. de camere și relativ a zonei de amplasare, trei imobile, și pentru că cel cu patru camere era situat în vecinătatea locuinței surorii sale, în cele din urmă, a acceptat.

A luat un credit de nevoi personale de la C. Bank în sumă de 43.200 RON, pe care a predat-o împreună cu echivalentul a cca. 12.000 euro - economiile familiei, în total suma de 75.000 RON, lui C.R. personal, în mașina ei, pe stradă. Era singură și nu i-a eliberat niciun act doveditor. Promisiunea era că într-o săptămână primește cheile apartamentului confiscat de bancă în urma neachitării ratelor, în caz contrar se va restitui suma de bani integral și chiar cu dobânda preferențială a băncii de 15%. Au urmat nenumărate amânări cu diverse pretexte absurde sau incredibile și, în cele din urmă, a solicitat în mod imperativ restituirea banilor. Prima solicitare de restituire a avut loc chiar la cca.

2 săptămâni după ce i-a dat banii. Restituirea s-a întâmplat undeva în luna noiembrie 2008, deci după cca. 1 an, în locuința acesteia din Cluj-Napoca fiindu-i restituită suma de cca. 12.800 euro și diferența în RON, în total 78.000 RON. C.R. nu i-a comunicat de unde are banii. La rândul său, și martorul a fost sunat de către o femeie ce s-a recomandat a fi din cadrul Băncii R.D., însă martorului i s-a părut că aceasta vorbea în limbaj mult prea comun pentru o persoană care lucrează în mediul bancar. Pe parcursul acelor convorbiri i se spunea să aibă răbdare, că oferta este reală, că nu mai găsește apartament la prețul acela, etc. În drept, instanța a stabilit că fapta inculpatei de a induce și menține în eroare, direct sau prin intermediul părților vătămate M.M.

și C.R., în perioada 2007-2008 pe părțile vătămate M.M., B.L., D.R., C.R., C.P.G., C.R.C., C.O.S., H.F.A., A.G. și pe martorul S.A., promițându-le acestora în mod mincinos dobândirea certă, la prețuri mici, a unor apartamente pe care Banca R.D. le-ar vinde la licitație din cauza neplății ratelor de credit de către debitori și convingându-le astfel să îi predea prețurile acestora, prin care s-a produs părților vătămate un prejudiciu dovedit și nerecuperat de 378.840 RON și 307.600 euro întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța a arătat că nu se poate stabili în concret numărul de acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii, deoarece rezoluția infracțională de inducere în eroare a părților vătămate C.R.

a avut loc în timp, ea nu a fost pentru toate imobilele de la început (ci doar pentru două apartamente), evoluând pe parcurs în funcție de imobilele despre care inculpata afirma că se scoteau la licitație. Nu se poate stabili câte apartamente s-au scos deodată la vânzare ulterior, dacă 3 deodată sau 3 pe rând, aceeași fiind situația și cu cele 4 case. Fapta descrisă mai sus a fost probată prin probele administrate în faza de judecată la care se adaugă cele din faza de urmărire penală, respectiv: plângerea părții vătămate C.R., declarațiile părții vătămate C.R., actul de recunoaștere a primirii sumei de 12.150 euro de la D.R. de către G.M. datat 27 mai 2009, actul denumit contract de împrumut prin care C.R.

îi împrumută lui G.M. suma de 3.160.000.000 ROL, actul denumit contract de împrumut prin care C.R. îi împrumută lui G.M. suma de 395.000 euro, actul denumit ordin de încasare numerar prin care se confirmă „încasarea de la F.F. a sumei de 140.000 RON reprezentând plata apartamentelor contractate, factura presupus a fi emisă de Banca R.D. București prin care se atestă primirea sumei de 111.317,726 RON de la F.F., scriptul redactat olograf și adresat d-lui F.F., adresa prin care i se comunica lui F.F. „prelungirea perioadei de recepție cu 30-60 de zile”, înscrisul denumit Notă de informare asigurare și prin care se confirma primirea de la d-na D.R.

a sumei de 12.200 euro și i se preciza acesteia faptul că „dacă până la data de 05 mai 2009 nu veți intra în posesia apartamentului vi se va returna suma de bani o dată și jumătate”, încheierea și extrasele de carte funciară prin care se susținea întabularea a două imobile pe numele lui F.F., declarațiile părții vătămate D.R., declarațiile părții vătămate H.F.A., declarațiile părții vătămate C.O.S., declarațiile părții vătămate C.R.C., proces-verbal de consemnare a unor date, declarațiile martorului S.D.A., declarațiile părții vătămate A.G., actele reale corespunzătoare nr. de carte funciară presupus a fi emis pe numele lui F.F., plângerea părții vătămate B.L., înscrisul denumit contract redactat olograf și prin care se confirmă primirea sumei de 110.000 RON de către G.M.

de la B.L. cu termen de restituire 15 iunie 2009, somația de plată și confirmarea de expediere prin serviciul poștal a acesteia, solicitarea de interceptare a convorbirilor telefonice de către C.R., dovada utilizării posturilor telefonice indicate și procesul-verbal de redare rezumativă a convorbirilor ce vizau obiectul cauzei, plângerea părții vătămate M.M., înscrisul denumit contract datat 27 mai 2009 și prin care G.M. recunoaște primirea sumei de 147.000.000 ROL în data de 28 mai 2007 de la M.M., solicitarea adresată Tribunalului Cluj conform cererii exprese a părții vătămate C.R. de interceptare a convorbirilor telefonice purtate prin intermediul posturilor telefonice pe care le utilizează.cu G.M., în limita obiectului cauzei penale, încheierea de admitere a cererii, autorizațiile emise, inclusiv reînnoirea solicitării de autorizare, declarațiile părții vătămate C.R., declarațiile părții vătămate C.O.S., declarațiile părții vătămate C.R.C.

și actele depuse de acesta cu privire la proveniența sumei, declarațiile părții vătămate M.M., declarațiile părții vătămate D.R., declarațiile părții vătămate B.L. și actele depuse de acesta cu privire la proveniența sumei, declarațiile părții vătămate A.G. și actele depuse de acesta cu privire la proveniența sumei, declarația părții vătămate C.P.G. remisă prin intermediul apărătorului ales, precizări privind constituirea de parte civilă în cauză a părții vătămate C.R. și acte doveditoare în acest sens, precizări privind constituirea de parte civilă în cauză a părții vătămate A.G. și acte doveditoare în acest sens, declarațiile inculpatei G.M., proces-verbal încheiat pe fondul confruntării lui G.M.

cu C.R., proces-verbal încheiat pe fondul conf