ÎCCJ, decizie (scj.ro #112543)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #112543) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Răspunderea penală a persoanei juridice. Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Abuz în serviciu
Cuprins pe materii:
Drept penal. Partea generală. Răspunderea penală a persoanei juridice
Indice alfabetic:
Drept penal
-
răspunderea penală a persoanei juridice
-
infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
-
abuz în serviciu
C. pen. anterior,
art. 19
1
Legea nr. 78/2000,
art. 13
2
, art. 18
1
Asociația constituită potrivit dispozițiilor legale privitoare la asociații și fundații, ca persoană juridică, răspunde penal pentru infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzută în art. 18
1
din Legea nr. 78/2000, constând în depunerea de documente false la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de către vicepreședintele asociației, în interesul și în numele acesteia, pe baza cărora asociația a obținut ilegal ajutoare finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
Fapta primarului unei comune de a încheia acte adiționale prin care s-a diminuat cuantumul arendei stabilite prin contracte de arendare încheiate în baza hotărârii consiliului local, prin care s-a produs o pagubă consiliului local și s-a obținut un folos necuvenit pentru persoana juridică cocontractantă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, cu reținerea dispozițiilor art. 13
2
din Legea nr. 78/2000.
I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 217/A din 16 iulie 2014
Prin sentința nr. 116 din 26 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, Secția penală și pentru cauze cu minori, a fost condamnat inculpatul L.N. la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută în art. 253
1
alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, cu reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, și la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 alin. (1) lit. a), art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 80 alin. (2) C. pen. anterior, pedepse care, în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de 3 ani, făcându-se aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior.
În baza art. 86
1
C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86
2
C. pen. anterior, pe durata căruia inculpatul a fost obligat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în art. 86
3
alin. (1) lit. a)-d) C. pen. anterior.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.
Totodată, s-a dispus condamnarea inculpatului B.A. la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 alin. (1) lit. a), art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 80 alin. (2) C. pen. anterior, și la 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută în art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, pedepse care, în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de 3 ani, făcându-se aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior.
În baza art. 86
1
C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86
2
C. pen. anterior, pe durata căruia inculpatul a fost obligat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în art. 86
3
alin. (1) lit. a)-d) C. pen. anterior.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.
Prin aceeași hotărâre a mai fost condamnată inculpata - persoană juridică Asociația F. a Crescătorilor de Animale, în condițiile art. 71
1
alin. (3) C. pen. anterior, la pedeapsa amenzii penale de 20.000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior și pedeapsa complementară a suspendării activității persoanei juridice, prevăzută în art. 53
1
alin. (3) lit. b) C. pen. anterior și art. 71
3
alin. (1) C. pen. anterior, în condițiile art. 53
2
alin. (4) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an și 10.000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută în art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și pedeapsa complementară a suspendării activității persoanei juridice, prevăzută în art. 53
1
alin. (3) lit. b) C. pen. anterior și art. 71
3
alin. (1) C. pen. anterior, în condițiile art. 53
2
alin. (4) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an, pedepse care, în baza art. 33 lit. a), art. 40
1
alin. (1) C. pen. anterior, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 20.000 lei amendă penală.
În baza art. 40
1
alin. (3) C. pen. anterior raportat la art. 35 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus ca inculpata să execute, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform dispozițiilor art. 53
2
alin. (4) C. pen. anterior, alături de pedeapsa principală a amenzii penale, de 20.000 lei, și pedeapsa complementară a suspendării activității persoanei juridice.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. anterior, a fost admisă acțiunea civilă formulată de părțile civile și obligați, în solidar, inculpații B.A., L.N. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale, la plata sumei de 160.565,19 lei către partea civilă A.P.I.A., plus dobânda legală, cu titlu de despăgubiri civile, până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, a fost confiscată de la inculpați suma reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 43.569,5 euro Ia cursul B.N.R. la data plății.
S-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța procurorului din data de 31 ianuarie 2011, în vederea realizării măsurii confiscării, plății amenzii penale aplicate și achitării prejudiciului.
În baza art. 348 și art. 445 C. proc. pen. anterior, s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri: 6 procese-verbale din data de 9 iunie 2009, 10 iunie 2009, 11 iunie 2009, 12 iunie 2009, 10 august 2008, 11 august 2009; documentul „Declarație - Tabel Nominal” cu membrii Asociației F. a Crescătorilor de Animale; 2 tabele nominale cu utilizatorii de pajiști comunale, membri ai asociației.
Evaluând probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, curtea de apel a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul L.N. era primar al comunei F. din luna iunie 2008 și membru al Asociației F., precum și împuternicit pe cont. Asociația F. a Crescătorilor de Animale a fost înființată în anul 2007, având personalitate juridică (prin încheierea de ședință din 21 noiembrie 2007 a Judecătoriei Bârlad, fiind înscrisă în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor). Inculpatul B.A. era vicepreședinte al acesteia. Administrarea și efectuarea operațiunilor în contul Asociației era realizată de S.G. și de inculpatul L.N. (conform contractului de societate înregistrat la Primăria comunei F. din 8 iunie 2007).
Între Consiliul Local al comunei F. și Asociația F. s-au încheiat contracte prin care s-a hotărât (Hotărârea Consiliului Local F. nr. 28 din 8 iunie 2007) arendarea unor suprafețe de pășune către Asociație, contractele fiind încheiate de primarul ce era în funcție în anul 2007, ca reprezentant al Consiliul Local, și anume: contractul nr. 1294 din 11 iunie 2007, prin care a fost stabilită o chirie de 50 euro/ha/anual (total - 16.548,5 euro: 330,97 ha pășune x 50 euro) cu termen de plată data de 1 octombrie și durată de un an - clauze incluse integral și în contractul nr. 639 din 24 martie 2008, încheiat între aceleași părți și având același obiect pentru o perioadă de 5 ani.
În luna iunie 2008, după preluarea mandatului de primar al comunei F. de către inculpatul L.N., fără a exista un acord legal și prealabil al Consiliului Local, consfințit într-o Hotărâre a Consiliului Local (ca și la momentul încheierii lor), acesta, în înțelegere cu inculpatul B.A., a încheiat acte adiționale la contractele anterioare, și anume: actul adițional nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007, prin care a fost diminuat nivelul chiriei pentru cele 330,97 ha pășune de la 50 euro/ha/anual la 54 RON/ha/anual (~13,70 euro, total 4.535 euro/anual), modalitate în care Consiliul Local F., în calitate de proprietar al pășunii, a fost prejudiciat cu suma de 12.013,5 euro (diferența valorică anuală a chiriilor inițiale și finale: 16.548,5 euro - 4.535 euro) și actul adițional nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 la contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008, prin care a fost diminuat nivelul chiriei pentru cele 330,97 ha pășune de la 50 euro/ha/anual la 10 RON/ha/anual (~2.32 euro, total 770,5 euro/anual), modalitate în care Consiliul Local F., în calitate de proprietar al pășunii, a fost prejudiciat cu suma de 15.778 euro anual (diferența valorică anuală a chiriilor inițiale și finale: 16.548,5 euro - 770,5 euro).
Instanța a reținut că aceste acte adiționale au fost încheiate nelegal, chiar dacă inculpații în apărare au invocat existența unor discuții prealabile și a unui acord cu membrii Consiliului Local - însă din actele dosarului (înscrisuri) nu a rezultat existența vreunei Hotărâri a Consiliului Local în anul 2008 prin care să se dispună diminuarea succesivă a nivelului chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală.
În anii 2008 și 2009, inculpatul B.A. a solicitat la A.P.I.A. subvenție pentru campania 2008, respectiv 2009 și pentru suprafața de pășune comunală.
Modalitatea de plată unică pe suprafață (art. 5) consta în acordarea către fermieri a unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an și decuplată total de producție - ajutor financiar acordat inclusiv (art. 5 alin. 3 lit. b) pentru deținătorii - în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari etc. (art. 6 alin. 1) - de pajiști permanente (pășuni și fânețe).
Conform procedurii, pentru a beneficia de plăți în cadrul S.A.P.S., solicitanții trebuiau (art. 7 alin. 1) să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de A.P.I.A., să depună o cerere de solicitare a plăților până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele județene ale agenției (art. 7 alin. 2) și să îndeplinească anumite condiții generale stabilite prin Ordinul nr. 246 din 23 aprilie 2008 al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate.
Inculpatul B.A. a depus 2 tabele nominale cu utilizatorii de pajiști comunale, membri ai Asociației, în care a făcut mențiuni nereale cu privire la calitatea de membri a unora dintre semnatari, mandatul dat pentru a administra pășunea comunală, drepturile și obligațiile ce decurg din acestea, numărul de animale deținut etc., contrafăcând semnăturile din dreptul numelor martorilor A.C., A.G., C.A., A.M., B.I., B.Ș., B.V., I.B., B.T., B.N., C.I., C.C., C.G., G.C., D.N., G.C., C.G., H.I., I.V., I.C., M.N., M.G., N.I., I.N., N.I., N.M., N.F., N.I., O.N., O.T., P.N., P.I., I.P., N.P., R.G., S.V., S.D., S.T., Ț.V., U.A. și V.N.
De asemenea, inculpatul B.A. a întocmit în fals și a depus următoarele:
- documentul denumit „Declarație - Tabel Nominal” cu membri ai Asociației în care a făcut mențiuni nereale cu privire la calitatea de membri a unora din semnatari, la mandatul dat pentru a administra pășunea comunală și la drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta, la numărul de animale deținut, contrafăcând semnăturile din dreptul numelor unora dintre cei nominalizați, respectiv: A.C., C.A., A.G., A.C., A.M., B.I., B.Ș., I.B., B.T., C.C., C.G., C.M., G.C., C.M., G.C., C.G., H.M., I.V., H.M., I.C., N.I., I.N., N.I., N.M., N.I., O.I., O.P., O.I., O.N., P.N., P.I., P.V., P.N., P.I., R.G., S.D., S.T., Ț.V., U.A. și V.N.;
- 6 procese-verbale în care a menționat în fals participarea la efectuarea a diverse lucrări de întreținere a pășunii comunale de către persoane neimplicate în operațiuni, cărora acesta le-a contrafăcut prin imitație semnăturile: procesul-verbal datat 9 iunie 2009 - ce atestă nereal participarea martorilor A.G. și N.I. (ale căror semnături au fost contrafăcute prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocul fizic 325 în suprafața de 44,30 ha; procesul-verbal datat 10 iunie 2009 - ce atestă nereal participarea martorilor I.V. și A.C. (ale căror semnături au fost contrafăcute prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocul fizic 16 în suprafața de 22,66 ha; procesul-verbal datat 11 iunie 2009 - ce atestă nereal participarea martorului A.G. (a cărui semnătură a fost contrafăcută prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocurile fizice 52 (22,36 ha), 55 (2,50 ha), 82 (0,81 ha), 89 (2,39 ha), 92 (1,51 ha) și 102 (4,59 ha); procesul-verbal datat 12 iunie 2009 - ce atestă nereal participarea martorului A.G. (a cărui semnătură a fost contrafăcută prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocurile fizice 41 (8,36 ha) și 44 (6,50 ha); procesul-verbal datat 10 august 2009 - ce atestă nereal participarea martorului H.M. (a cărui semnătură a fost contrafăcută prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocurile fizice 103 (24,50 ha) și 119 (5,22 ha); procesul-verbal datat 11 august 2009 - ce atestă nereal participarea martorilor I.V. și A.C. (ale căror semnături au fost contrafăcute prin imitație de către inculpat) la efectuarea unor lucrări de întreținere a pășunii comunale la blocul fizic 123 în suprafața de 39,95 ha.
Rezultatul și scopul acțiunilor întreprinse de inculpatul B.A. au fost obținerea de către acesta și virarea în contul Asociației cu titlu de subvenție pe suprafață a sumei de 74.095,81 RON din fonduri FEGA (conform deciziei din 10 aprilie 2009 a A.P.I.A.) și a sumei de 92.335,74 RON din fonduri FEGA (conform deciziilor din 27 noiembrie 2009 și din 26 aprilie 2010 ale A.P.I.A.).
Față de infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice reținută în sarcina inculpaților L.N. și B.A. (sub forma complicității prevăzute în art. 26 C. pen. anterior) și a inculpatei persoană juridică, raportat la situația de fapt expusă anterior și rezultată din evaluarea actelor dosarului, instanța a reținut cert vinovăția acestora constând în aceea că:
Inculpatul L.N., în calitate de primar al comunei F. din luna iunie 2008, a încheiat cele 2 acte adiționale (nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007 și, respectiv, nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 Ia contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008), prin care a diminuat nivelului chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală închiriate de Consiliul Local Asociației F., de la 50 euro/ha/anual (total: 16.548,5 euro anual) la 54 RON/ha/anual (~ 13,70 euro, total: 4.535 euro anual) și, respectiv 10 RON/ha/anual (~ 2,32 euro, total: 770,5 euro anual), modalitate în care Consiliul Local F. (în calitate de proprietar al pășunii) a fost prejudiciat cu diferența valorică a chiriilor în cauză, totalizând 43.569,5 euro (2007: 12.013,5 euro, respectiv: 2008 și 2009 câte 15.778 euro), faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Inculpatul B.A., în calitate de vicepreședinte al Asociației F. și de reprezentant în operațiunile încheiate pentru Asociație, a fost de acord și a participat la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la încheierea de către inculpatul L.N. (primar al comunei F., aflat în exercițiul funcțiunii), în numele, dar fără a avea acordul prealabil al Consiliului Local, a actelor adiționale nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 (la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007) și, respectiv, nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 (la contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008), prin care s-a diminuat nivelul chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală închiriate de Consiliul Local Asociației F. Inculpatul B.A. a reprezentat Asociația în operațiuni semnând cele două acte adiționale în calitatea sa de vicepreședinte al acesteia. Diminuarea chiriei s-a realizat de la 50 euro/ha/anual (total: 16.548,5 euro anual) la 54 RON/ha/anual (~ 13,70 euro, total: 4.535 euro anual) și, respectiv 10 RON/ha/anual (~ 2,32 euro, total: 770,5 euro anual), modalitate în care Consiliul Local F. (în calitate de proprietar al pășunii) a fost prejudiciat cu diferența valorică a chiriilor în cauză totalizând 43.569,5 euro (2007: 12.013,5 euro, respectiv: 2008 și 2009 câte 15.778 euro), fiind, astfel, întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Inculpata Asociația F. a Crescătorilor de Animale, în numele și interesul căreia inculpatul B.A., la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a achiesat la încheierea de către inculpatul L.N., în calitate de primar al comunei F., aflat în exercițiul funcțiunii, în numele, dar fără a avea acordul prealabil al Consiliului Local, a actelor adiționale nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 (la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007) și, respectiv, nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 (la contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008), prin care s-a diminuat nivelului chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală închiriate de Consiliul Local Asociației de la 50 euro/ha/anual (total: 16.548,5 euro anual) la 54 RON/ha/anual (~ 13,70 euro, total: 4.535 euro anual) și, respectiv 10 RON/ha/anual (~ 2,32 euro, total: 770,5 euro anual), modalitate în care Consiliul Local F. (în calitate de proprietar al pășunii) a fost prejudiciat cu diferența valorică a chiriilor în cauză, totalizând 43.569,5 euro (2007: 12.013,5 euro, respectiv: 2008 și 2009 câte 15.778 euro), răspunde penal, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
S-a reținut că Asociația a fost înregistrată în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor la Judecătoria Bârlad la data de 4 decembrie 2007, iar, conform statutului, activitățile acesteia erau conduse de un consiliu director format din L.N. - președinte (cu drept de reprezentare), B.A. - vicepreședinte (cu dreptul de a îndeplini toate atribuțiile președintelui, în lipsa acestuia, iar în prezența sa, de a-l ajuta pe acesta și de a îndeplini sarcinile date, în vederea aducerii la bun sfârșit a hotărârilor adunării generale), H.N. - secretar, C.D. și A.C. - membri. De asemenea, conform aceluiași statut, scopul declarat al asociației era unul nepatrimonial, constând în sprijinirea crescătorilor de animale din comuna F., creșterea nivelului de pregătire profesională a membrilor săi, creșterea producției de carne, de animale de prăsilă, înmulțirea efectivelor de animale, tehnologizarea și modernizarea locațiilor zootehnice, apărarea intereselor crescătorilor de animale în relațiile cu instituțiile statului și terțe organisme și persoane juridice, atragerea fondurilor europene și naționale pentru creșterea animalelor și retehnologizarea locațiilor zootehnice, rezolvarea litigiilor apărute între membrii asociației și terți etc.
În cursul procedurilor judiciare, inculpata Asociația F. a Crescătorilor de Animale și-a desemnat reprezentat legal (conform dispozițiilor art. 479
2
alin. 3 C. proc. pen. anterior).
În opinia judecătorului fondului, fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice (în forma complicității) a rezultat cert în sarcina inculpatei persoane juridice, vinovăția sa fiind identică cu cea a persoanei fizice (inculpatul B.A.), care a acționat în numele și interesul său, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale.
În ceea ce privește infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor reținută în sarcina inculpaților B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale - s-a constatat că inculpatul B.A. (în calitate de vicepreședinte al Asociației F. a Crescătorilor de Animale) a depus la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale (și același scop urmărit), înscrisuri false în baza cărora a obținut ilegal - pentru campaniile 2008, 2009 - ajutoare financiare pe suprafață din fonduri FEGA în valoare totală de 166.431,55 RON pentru pășunea comunală arendată Asociației F. a Crescătorilor de Animale, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Din înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală și declarațiile martorilor (urmărire penală și instanță) privind tabelele nominale ale persoanelor ce foloseau pajiștea comunală (membri ai Asociației), prima instanță a constatat că unele dintre aceste persoane nu erau membri ai Asociației, deși s-au făcut mențiuni nereale că ar fi membri, precum și faptul că unele persoane fie au solicitat în nume personal ajutor financiar de la A.P.I.A. (cei care erau membri), fie nu au împuternicit/mandatat vreo altă persoană (nici pe B.A.) să facă aceste solicitări. Astfel, analizând și evaluând declarațiile martorilor A.C., A.G., A.C., A.M., B.I., B.Ș., B.V., B.I., B.T., B.N., C.I., C.C., C.G., G.C., D.N., G.C., C.G., H.I., I.V., I.C., M.N., M.G., N.I., I.N., N.I., N.M., N.F., N.I., O.N., O.T., P.N., P.I., I.P., P.N., R.G., S.V., S.D., S.T., Ț.V., U.A. și V.N. (date în cursul urmăririi penale și în fața instanței - doar cei care au putut fi audiați) - curtea de apel a reținut că aceștia nu au semnat aceste tabele și nici nu au mandatat pe inculpatul B.A. pentru a solicita ajutor financiar de la A.P.I.A., chiar dacă unii erau membri ai asociației.
Referitor la inculpata persoană juridică Asociația F. a Crescătorilor de Animale, s-a reținut de către prima instanță că inculpatul B.A. a depus în numele acesteia și în interesul ei, la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, înscrisuri false pe baza cărora a obținut ilegal ajutor financiar din fonduri FEGA în valoare totală de 166.431,55 RON (aferent campaniilor 2008-2009) pentru suprafața de pășune comunală arendată Asociației, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 18
1
alin. (1) Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Cu privire la infracțiunea de conflict de interese reținută în sarcina inculpatului L.N., curtea de apel a constatat că acesta (primar al comunei F. din anul 2008, președinte al Asociației F. din 2007) a încheiat la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de primar al comunei F., aflat în exercițiul funcțiunii, actele adiționale nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 (la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007) și, respectiv, nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 (la contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008), prin care a diminuat nivelului chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală închiriate de Consiliul Local Asociației F. de la 50 euro/ha/anual la 54 RON/ha/anual (~ 13,70 euro) și, respectiv, 10 RON/ha/anual (~ 2,32 euro), modalitate în care Asociația, al cărui membru și împuternicit pe cont era și din partea căreia beneficia de foloase (ex: pășunatul propriilor animale pe pășunea închiriată fără a achita taxa de pășunat etc.), a realizat un folos material în valoare totală de 43.569,5 euro, dat de diferența între suma primită de la A.P.I.A. cu titlu de sprijin financiar pentru suprafață (S.A.P.S. - din fonduri FEGA) pentru campaniile din anii 2007, 2008 și 2009 aferent contractelor încheiate în condițiile descrise și sumele plătite cu titlu de chirie către Consiliul Local în perioada 2007-2009, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 253
1
C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Având în vedere toate argumentele expuse, prima instanță a constatat ca fiind pe deplin dovedită vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, dispunând condamnarea lor pentru comiterea acestor infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), precum și inculpații L.N., B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale.
La termenul de judecată din data de 13 februarie 2014, având în vedere modificările intervenite prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a acestuia, a recalificat căile de atac promovate în cauză de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) și inculpații L.N., B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale, ca fiind apeluri, cadrul procesual în care s-a realizat judecarea acestora fiind dat de prevederile art. 411 - art. 425 C. proc. pen.
Totodată, în ședința publică din 10 aprilie 2014, conform art. 420 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 374 alin. (2), art. 378, art. 108 și urm. C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la audierea inculpaților L.N. și B.A. și a încuviințat, potrivit art. 420 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 100 C. proc. pen., proba testimonială solicitată de cei doi apelanți inculpați, constând în audierea martorului P.A. și reaudierea martorului P.V., probă ce a fost administrată la termenul de judecată din data de 19 iunie 2014.
Examinând cauza atât în privința motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că apelurile declarate de inculpații B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale nu sunt întemeiate, iar apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și inculpatul L.N. sunt fondate, însă în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
În primul rând, prealabil verificării temeiniciei susținerilor apelanților, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că se impune stabilirea în cauză a legii penale mai favorabile, conform prevederilor art. 5 C. pen., în funcție de aceasta urmând a fi analizate toate criticile invocate cu privire la existența faptelor și întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor ce formează obiectul acuzației penale.
Ca urmare, având în vedere cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 C. pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, și realizând o comparare a prevederilor din ambele Coduri și, respectiv, din legea specială, în raport cu fiecare criteriu de determinare (condiții de incriminare, de tragere la răspundere penală și de sancționare) și cu privire la fiecare instituție incidentă în speța dedusă judecății și, în plus, o evaluare finală a acestora, în vederea alegerii aceleia dintre cele două legi penale succesive care este mai blândă, în ansamblul dispozițiilor sale, instanța de ultim control judiciar constată că legea penală mai favorabilă este, în cauză, cea anterioară, aceasta conducând, în concret, la un rezultat mai avantajos pentru inculpați.
Astfel, inculpații L.N. (în calitate de autor), B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale (în calitate de complici) au fost trimiși în judecată și condamnați de instanța de fond pentru comiterea, în formă continuată, a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C. pen. anterior, sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 de ani, ce își găsește corespondent în noua reglementare în dispozițiile art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 ani și 8 luni la 9 ani și 4 luni. Spre deosebire de prevederile anterioare, se observă că art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. 79 pct. 9 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, introduce, sub aspectul urmării imediate a infracțiunii, cerința ca folosul obținut pentru sine sau pentru altul de funcționarul public să aibă caracter necuvenit, în timp ce art. 297 alin. (1) C. pen. instituie condiții de incriminare mai puțin restrictive atât cu privire la subiectul pasiv al infracțiunii (o persoană juridică de drept privat sau de drept public, în timp ce, în vechea reglementare, subiectul pasiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice trebuia să fie o persoană juridică de drept public sau de interes public), cât și sub aspectul urmării imediate (care, potrivit art. 297 alin. 1 C. pen., constă în cauzarea unei pagube sau a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, spre deosebire de Codul penal anterior, care prevedea, alternativ cu producerea unei pagube, cauzarea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori unei alte unități din cele la care se referă art. 145).
Totodată, inculpații B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale au mai fost acuzați de comiterea, în formă continuată, a infracțiunii prevăzute în art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, text de lege care, prin art. 79 pct. 12 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, a fost modificat atât sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii (fiind introdusă cerința săvârșirii elementului material al laturii obiective cu rea-credință), cât și al tratamentului sancționator (închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, în timp ce, potrivit reglementării anterioare, infracțiunea era pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi).
În plus, inculpatul L.N. a fost trimis în judecată pentru comiterea, în formă continuată, a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută în art. 253
1
C. pen. anterior, sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 de ani, în noua reglementare, respectiv art. 301 C. pen., limita minimă a pedepsei fiind majorată la 1 an închisoare.
Referitor la sancționarea infracțiunii continuate și la efectele circumstanțelor agravante, se observă că ambele legi penale succesive reglementează, în aceste cazuri, stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, precum și posibilitatea aplicării unui spor facultativ, dacă se apreciază că maximul pedepsei este neîndestulător. Deși Codul penal în vigoare (art. 36 și art. 78) prevede un spor mai redus (până la 3 ani, respectiv până la 2 ani, față de 5 ani, cum prevedea legea anterioară în cazul pedepsei închisorii), această împrejurare nu prezintă relevanță în cauză sub aspectul determinării legii mai favorabile, din moment ce prima instanță nu a dat eficiență acestor cauze de agravare a pedepsei, iar apelul parchetului nu vizează aspectul respectiv, astfel încât, în concret, raportarea trebuie făcută la limitele de pedeapsă prevăzute de legile penale succesive pentru infracțiunile deduse judecății.
Rezultă, așadar, că, exceptând infracțiunea de conflict de interese (în cazul căreia Codul penal anterior prevede un minim al pedepsei mai redus decât cel stabilit de legea în vigoare), pentru celelalte infracțiuni ce formează obiectul acuzației penale, noile dispoziții ale Legii nr. 78/2000 apar ca fiind mai blânde atât sub aspectul condițiilor de incriminare (ce vor fi analizate, distinct, și din perspectiva art. 4 C. pen.), cât și al regimului sancționator, însă, evaluând aceste prevederi legale în coroborare cu cele care reglementează tratamentul penal al pluralității de infracțiuni sub forma concursului, efectele suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și sfera obligațiilor impuse condamnaților pe durata acesteia, împrejurările ce pot constitui circumstanțe atenuante și efectele lor, precum și răspunderea penală a persoanei juridice, se observă că legea care, în ansamblul dispozițiilor sale incidente în speță, conduce, în concret, la un rezultat mai favorabil pentru inculpați este legea penală anterioară, iar nu cea în vigoare la data soluționării prezentelor apeluri.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că, spre deosebire de vechea reglementare care, în materia sancționării concursului de infracțiuni, prevedea sistemul cumulului juridic cu spor facultativ (art. 34 C. pen. anterior), codificarea actuală instituie cumulul juridic cu spor fix și obligatoriu (art. 39 C. pen.), astfel încât, în situația în care, în cauză, faptele inculpaților ar fi reîncadrate în noile texte de incriminare, iar pedepsele adaptate în raport cu limitele prevăzute de acestea, prin valorificarea acelorași criterii de individualizare, s-ar ajunge, ca efect al aplicării tratamentului penal al pluralității de infracțiuni, la câte o pedeapsă rezultantă ce ar depăși cuantumul sancțiunilor penale stabilite prin hotărârea primei instanțe în cazul fiecăruia dintre inculpați, în temeiul legii penale anterioare.
Totodată, dacă s-ar aplica reglementarea în vigoare, s-ar ajunge, în cazul inculpatei persoană juridică, la agravarea tratamentului penal atât din perspectiva art. 136 C. pen., care adaugă o nouă pedeapsă complementară (plasarea sub supraveghere judiciară) și prevede o durată mai mare pentru pedeapsa complementară a suspendării persoanei juridice (de la 3 luni la 3 ani, spre deosebire de vechea codificare care stabilea o durată de la 3 luni la 1 an), cât și din perspectiva art. 137 C. pen., care stabilește limite generale și speciale ale pedepsei amenzii superioare celor prevăzute de legea penală anterioară. Astfel, conform art. 53
1
C. pen. anterior, maximul general era de 2.000.000 lei, în timp ce, conform legii noi, maximul general al acestei pedepse este de 3.000.000 lei. De asemenea, maximul special al pedepsei amenzii determinat potrivit criteriilor din alin. (4) și (5) depășește maximul special al pedepsei amenzii determinat potrivit criteriilor prevăzute în art. 71
1
C. pen. anterior.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, instanța trebuie să aibă în vedere, în aplicarea art. 5 C. pen., sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării prevăzute de legile succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere. Ca urmare, deși art. 92 C. pen. prevede o durată a termenului de supraveghere mai redusă decât durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzută în art. 86
2
C. pen. anterior, se observă că noua lege penală generală nu mai prevede ca efect al împlinirii termenului de supraveghere reabilitarea de drept a condamnatului (așa cum prevedea art. 86
6
C. pen. anterior), iar art. 93 C. pen. instituie obligativitatea impunerii unui set de obligații, ce anterior aveau caracter facultativ, situație în care, și din această perspectivă, dispozițiile Codului penal anterior se învederează ca fiind mai avantajoase pentru inculpații L.N. și B.A.
Nu pot fi, totodată, omise, în cazul celor doi apelanți inculpați, dispozițiile art. 75 - 76 C. pen., care nu mai rețin ca circumstanțe atenuante împrejurările prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. anterior și limitează efectele unor asemenea circumstanțe, creând acuzaților avantaje mai restrânse decât cele din vechea codificare.
În consecință, având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că legea care conduce, în concret, la un rezultat mai blând pentru inculpații L.N., B.A. și Asociația F. a Crescătorilor de Animale este legea penală anterioară care, în ansamblul dispozițiilor sale, raportat la condițiile de incriminare și de sancționare a faptelor ce formează obiectul acuzației penale, precum și la instituțiile incidente în cauză și care influențează răspunderea penală a apelanților, creează acestora o situație mai avantajoasă, motiv pentru care toate aspectele invocate în apel de acuzare și apărare vor fi analizate prin raportare la prevederile acesteia, ca lege penală mai favorabilă, în conformitate cu dispozițiile art. 5 C. pen.
Revenind la criticile formulate de inculpații L.N. și B.A. referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale unora dintre infracțiunile ce formează obiectul acuzației penale, precum și de inculpata Asociația F. a Crescătorilor de Animale, ce vizează inexistența faptelor, Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma propriului examen al materialului probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, constată că instanța de fond a stabilit o situație de fapt corectă, care, de altfel, nu a fost contestată de apelanții L.N. și B.A. în calea de atac (în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești în fond, toți inculpații s-au prevalat de dispozițiile art. 70 alin. 2 C. proc. pen. anterior privind dreptul de a nu face nicio declarație, poziție pe care Asociația, prin reprezentant legal, și-a menținut-o și în faza apelului), reținând, în esență, că, în cursul anilor 2008 și 2009, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul L.N., în calitate de primar al comunei F., fără a avea acordul prealabil al Consiliului Local, în conivență cu inculpatul B.A., a încheiat cu Asociația F. a Crescătorilor de Animale, reprezentată de acesta din urmă în calitate de vicepreședinte, actele adiționale nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 (la contractul de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007) și nr. 2.198 din 1 octombrie 2009 (la contractul de arendare nr. 639 din 24 martie 2008), prin care, succesiv, a diminuat nivelului chiriei pentru cele 330,97 ha pășune comunală închiriate anterior de Consiliul Local Asociației, de la 50 euro/ha/anual la 54 RON/ha/anual și, respectiv, 10 RON/ha/anual, prejudiciind, astfel, Consiliul Local F., în calitate de proprietar al pășunii, cu suma de 43.569,5 euro reprezentând diferența valorică a chiriilor în cauză și realizând pentru inculpata Asociația F. a Crescătorilor de Animale, al cărei președinte și împuternicit pe cont era și din partea căreia beneficia de foloase (pășunatul propriilor animale pe pășunea închiriată fără a achita taxa de pășunat), un folos material necuvenit constând în aceeași sumă (43.569,5 euro), dat de diferența între valoarea subvențiilor primite de la A.P.I.A. pentru campaniile din anii 2007, 2008 și 2009 și sumele plătite cu titlu de chirie către Consiliul Local în aceeași perioadă.
Deși pe întreg parcursul procedurii judiciare inculpații au susținut că faptele de care sunt acuzați nu se înscriu în tiparul normelor de incriminare a infracțiunilor reținute în sarcina lor, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, în mod corect, prima instanță a stabilit că sunt îndeplinite, în cauză, toate elementele de conținut ale acestor infracțiuni, nefiind întemeiate criticile invocate sub acest aspect de apelanții inculpați.
Așa cum a reținut judecătorul fondului, faptele inculpatului L.N. de a încheia cele două acte adiționale la contractele de arendare în condițiile anterior menționate realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută în art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, constatându-se că acesta, în calitate de funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, și-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle ce-i reveneau, cauzând, astfel, o pagubă patrimonială Consiliului Local F., corelativ cu obținerea unui avantaj patrimonial necuvenit pentru Asociația F. a Crescătorilor de Animale, al cărei președinte era.
Cu toate că apelantul inculpat s-a apărat în fața instanței arătând că, pentru modificarea prețului arendei, nu era necesară aprobarea Consiliului Local, că existaseră discuții la nivelul acestei autorități în legătură cu subiectul menționat, întrunindu-se acordul majorității consilierilor, și că diminuarea chiriei avusese ca justificare necesitatea folosirii unei părți mai mari din subvenția acordată de A.P.I.A. pentru întreținerea pășunii comunale, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate reține aceste argumente ca împrejurări apte să conducă la exonerarea de răspundere penală a inculpatului L.N. și, implicit, a celorlalți doi inculpați, nefiind de natură să modifice concluzia la care a ajuns prima instanță cu privire la întrunirea elementelor de conținut ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (sub forma autoratului și, respectiv, a complicității).
În acest sens, contrar susținerilor apărării, instanța de apel arată că, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, consiliul local reprezintă autoritatea deliberativă, care are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor date în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, în timp ce primarul este autoritatea executivă, care pune în aplicare hotărârile consiliului local și reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice/juridice și în justiție (art. 1 alin. 2, art. 36 alin. 1, art. 62 alin. 1). Una dintre atribuțiile conferite de lege consiliului local este aceea referitoare la administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului (art. 36 alin. 2 lit. c), atribuție în exercitarea căreia această autoritate publică hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, respectiv vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz (art. 36 alin. 5 lit. a și b). Așadar, toate aspectele ce se circumscriu realizării acestei atribuții (determinarea bunului și a persoanei cocontractante, condițiile perfectării contractului de vânzare, concesiune sau închiriere, drepturile și obligațiile părților, durata și prețul contractului) se hotărăsc exclusiv de către consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă, primarului revenindu-i doar sarcina de a pune în executare decizia consiliului local și de a încheia actele juridice în condițiile stipulate prin hotărârea emisă în aceste condiții.
Ca urmare, împrejurarea că, la data de 8 iunie 2007, Consiliul Local F. emisese Hotărârea nr. 28/2007, prin care decisese arendarea către Asociația F. a Crescătorilor de Animale a terenului agricol în suprafață de 330,97 ha reprezentând pășune comunală și în baza căreia se încheiaseră contractele de arendare nr. 1294 din 11 iunie 2007 și nr. 639 din 24 martie 2008, nu-l autoriza pe inculpat să modifice clauzele convențiilor inițiale fără o nouă aprobare a autorității deliberative, primarul neavând, potrivit Legii nr. 215/2001, vreo putere decizională cu privire la administrarea domeniului public și privat al comunei, cu atât mai mult cu cât modificarea privea un element esențial al contractelor.
Or, inculpatul L.N., deși cunoștea dispozițiile Legii nr. 215/2001 și limitele atribuțiilor conferite prin actul normativ menționat funcției pe care o deținea, și-a exercitat abuziv aceste atribuții și a încheiat actele adiționale nr. 2.258 din 6 octombrie 2008 și nr. 2.198 din 1 octombrie 2009, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local, fapte ce au avut ca urmare prejudicierea acestuia, în calitate de proprietar al pășunii comunale, și crearea unui folos patrimonial injust pentru Asociația F. a Crescătorilor de Animale. Chiar inculpatul, în declarația dată în fața instanței de apel, a subliniat necesitatea emiterii unei hotărâri a autorității deliberative pentru reducerea prețului contractelor de arendare, însă a invocat existența unor discuții și a unui acord în acest sens la nivelul Consiliului Local, care, însă, nefiind atestate în scris în forma prevăzută de Legea administrației publice locale, nu puteau să stea la baza acțiunilor sale și să le justifice în mod valabil.
Având în vedere aceste aspecte, precum și dispozițiile art. 2 din Hotărârea nr. 28/2007 a Consiliului Local F., prin care primarul comunei a fost împuternicit, în baza acesteia, să încheie doar contractul de arendare cu Asociația F. a Crescătorilor de Animale (în condițiile stabilite în ședința Consiliului din aceeași dată, 8 iunie 2007, respectiv la un nivel al arendei egal cu valoarea subvenției acordate pe ha/pășune), iar nu să modifice ulterior, în mod arbitrar, clauzele lui, Înalta Curte de Casație și Justiție, ținând seama și de împrejurarea că apelantul era, în același timp, și președinte al Asociației, apreciază, în deplin acord cu prima instanță, că acesta a săvârșit faptele cu vinovăție sub forma intenției directe, prevăzând că, prin acțiunile sale, cauzează o pagubă în patrimoniul Consiliului Local și procură un folos material necuvenit inculpatei persoană juridică și urmărind producerea acestor rezultate prin comiterea faptelor. Argumentele ce au stat la baza semnării celor două acte adiționale prin care s-a diminuat nivelul chiriei, invocate de apelant în apărarea sa, nu prezintă nicio relevanță sub aspectul existenței intenției frauduloase, atât timp cât inculpatul, în deplină cunoștință de cauză, și-a nesocotit atribuțiile de serviciu și a luat decizii cu privire la administrarea domeniului privat al comunei, decizii care, potrivit legii, trebuiau să aparțină autorității deliberative, respectiv Consiliului Local, determinând prin faptele săvârșite producerea unui prejudiciu în patrimoniul acestuia.
Pornind, totodată, de la împrejurarea că inculpatul B.A., așa cum reiese din cuprinsul declarației sale din apel, cunoștea faptul că nu exista o hotărâre a Consiliului Local prin care să se aprobe modificarea cuantumului chiriei, cu toate că încheierea contractului nr. 639 din 24 martie 2008, semnat personal de inculpat, în calitate de reprezentant legal al Asociației, avusese la bază un asemenea act de dispoziție al Consiliului Local F., în calitate de proprietar al terenului și organ deliberativ, Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere și faptul că acesta, împreună cu coinculpatul L.N., reprezentau interesele și asigurau conducerea Asociației F. a Crescătorilor de Animale, primul ca vicepreședinte, iar al doilea ca președinte și împuternicit pe cont, apreciază că, în mod întemeiat, instanța de fond a reținu