ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea
formulată, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, la data de 14 august 2012, petiționarul S.M. na solicitat strămutarea
judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 5551/121/2011 al
Tribunalului Galați, arătând că există bănuiala legitimă că imparțialitatea
judecătorilor ar putea fi știrbită, precizând că s-a creat un cadru procesual
impropriu desfășurării actului de justiție în raport de împrejurările cauzei
respectiv:
-
un ofițer de poliție judiciară din județul Galați a pretins că ar avea
influență asupra unor persoane din sistemul judiciar care ar putea soluționa
favorabil cauza lui;
-
faptul că s-a încuviințat de către judecătorul fondului o percheziție
domiciliară pentru depistarea unor materiale metalurgice, care nu au existat
niciodată și pentru care nu existau indicii;
-
judecătorul fondului, fără temei legal, i-a refuzat în repetate rânduri
eliberarea de copii xerox după actele dosarului și i-a respins cererea din data
de 28 februarie 2012 de eliberare de copii xerox după Dosarul nr. 558/121/2012
cu motivarea că instanța încă nu a fost sesizată cu rechizitoriu;
-
judecătorul fondului, fără temei legal, i-a respins probele privind efectuarea
expertizei contabile și de audiere a unor martori;
-
judecătorul fondului, fără temei legal, i-a respins cererea de revocare a
măsurii restrictive de libertate, aceea a obligării de a nu părăsi localitatea,
existând astfel presupunerea rezonabilă că petiționarul nu va beneficia de un
proces echitabil.
Potrivit
art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel
Galați.
Verificând
actele și lucrările dosarului, precum și informațiile comunicate de către
Curtea de Apel Galați, în conformitate cu prevederile art. 57 C. proc. pen., Înalta
Curte constată ca pe rolul Tribunalului Galați a fost înregistrat Dosarul nr. 5551/121/2011,
având ca obiect soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul S.M. trimis în
judecată pentru săvârșirea infracțiunilor evaziune fiscală, prevăzută de art. 91
alin. (1) lit. b) alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
În
raport de motivele invocate de petiționar, în cuprinsul cererii de strămutare,
raportat la prevederile art. 55 C. proc. pen. s-a arătat că la nivelul
instanței există suficiente garanții pentru desfășurarea normală a procesului
penal, urmând ca Înalta Curte să aprecieze dacă se justifică strămutarea cauzei
la altă instanță.
Examinând
actele și lucrările dosarului în raport cu motivele cererii de strămutare și cu
informațiile comunicate, Înalta Curte va respinge cererea, având în vedere
considerentele care urmează:
Potrivit
art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută
judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în
grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită
datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când
există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă
sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori,
asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În
cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt
întrunite.
În
cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu
numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial,
dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu
cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita
judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în
discuție imparțialitatea judecătorului interesat.
Curtea
Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului,
aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența
instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
Simpla susținere că instanța nu ar putea da dovadă de
obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de
strămutare, confirmându-se că la nivelul instanței sunt asigurate toate
condițiile pentru înfăptuirea actului de justiție în spiritul aflării
adevărului și respectării drepturilor petiționarului.
În
cazul de față, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C.
proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petiționarului nu sunt
justificate, magistrații investiți cu soluționarea cauzei fiind obiectivi în
soluționarea cauzei.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D I S
P U N E
Respinge,
ca nefondată, cererea formulată de petentul S.M. pentru strămutarea judecării
cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 5551/121/2011 al Tribunalului Galați.
Obligă
petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 25 octombrie 2012.