ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 108 din 10 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 50/2013, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și cu referire la art. 41 C. pen. din 1969 rap. la art. 10 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. din 1969 s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a - dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, lit. b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și lit. c) C. pen. din 1969 cu referire la art. 12 din Legea nr. 241/2005 - dreptul de a fi administrator sau reprezentant legal al vreunei societăți comerciale, pentru o durată de 3 ani, în condițiile art. 66 C. pen. din 1969.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969, s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a - dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, lit. b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și lit. c) C. pen. din 1969 cu referire la art. 12 din Legea nr. 241/2005 - dreptul de a fi administrator sau reprezentant legal al vreunei societăți comerciale, în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În temeiul art. 397 alin. (1) rap. la art. 25 alin. (1) și art. 86 C. proc. pen. și cu referire la art. 998, art. 1000 alin. (3) și art. 1003 C. civ. din 1865, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F. reprezentat prin D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Vaslui, prin administrator judiciar provizoriu C. Huși, județul Vaslui, la plata către partea civilă a sumei de 777.487 RON reprezentând debitul principal (compus din suma de 481.438 RON reprezentând TVA datorat din operațiuni financiare anterioare și nevirat și din suma de 296.049 RON reprezentând impozit pe profit diminuat), și a dobânzilor și penalităților prevăzute de art. 119 C. proc. fisc. aferente debitului principal, calculate de la data scadenței debitului principal și până la plata integrală a acestuia, toate acestea reprezentând prejudiciul material cauzat bugetului statului.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului, în vederea acoperirii prejudiciului material, luată asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului A. prin ordonanța nr. 59/P/2012 din data de 12 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, până la concurența sumei reprezentând debitul principal de 777.487 RON și accesoriile aferente, calculate potrivit art. 119 C. proc. fisc.

În temeiul art. 256 C. proc. pen., s-au desființat înscrisurile reprezentate de cele 128 de facturi fiscale și cele 113 chitanțe, individualizate expres la filele din rechizitoriu, pretins emise de SC D. SRL București, SC E. SRL București, SC F. SRL București, SC G. SRL București, SC H. SRL București, SC I. SRL București, SC J. SRL București, SC K. SRL București, SC L. SRL Cornetu, județul Ilfov, SC M. SRL București, SC N. SRL București, SC O. SRL București, SC P. SRL București și SC R. SRL Iași, către SC B. SRL Vaslui.

În temeiul art. 13 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, s-a dispus comunicarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a unei copii de pe dispozitivul hotărârii judecătorești, la data rămânerii definitive a hotărârii, pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în Registrul Comerțului.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 12.199,60 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 11.799,60 RON aferentă fazei de urmărire penală, suma de 150 RON aferentă fazei de cameră preliminară și suma de 250 RON aferentă fazei de judecată.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., suma de 520 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat - faza de cameră preliminară și faza de judecată, avocat S., potrivit delegației din 06 aprilie 2016, a rămas în sarcina statului, fiind avansată către Baroul Iași din Fondul Special al Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași la data de 31 martie 2016, în Dosarul nr. x/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., avocat în Baroul Bacău, suspendat la cerere, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și alin. (2) C. pen. (128 acte materiale), menținerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța emisă la data de 12 septembrie 2012 și clasarea cauzei privind săvârșirea de către numita Ș. a infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

În Dosarul penal nr. x/P/2014 privind pe inculpatul A., procurorul a reținut cu privire la situația de fapt că, în perioada aprilie 2010 - mai 2011, inculpatul A., în calitate de asociat unic și administrator al SC B. SRL Vaslui, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a înregistrat în evidența contabilă și a declarat la organele fiscale operațiuni comerciale fictive (achiziții de bunuri și servicii de la alte societăți comerciale), în scopul diminuării obligațiilor fiscale și sustragerii de la plata către bugetul consolidat al statului a sumei de 777.487,58 RON reprezentând TVA din operațiuni anterioare și nevirate (481.438 RON) și impozit pe profit (296.049 RON).

Referitor la SC B. SRL, procurorul a reținut că aceasta este o societate comercială cu răspundere limitată înființată în anul 2001, având codul unic de înregistrare x și sediul social în Municipiul Vaslui. În perioada 2001 - 2011, asociatul unic și administratorul societății a fost A., capitalul social al societății a fost de 200 RON la înființare și s-a majorat la data de 31 iulie 2007 la valoarea de 170.000 RON, urmând ca la data de 16 octombrie 2008 acesta să fie de 1.370.000 RON, având ca obiect principal de activitate declarat la înființare comerțul cu ridicata al tutunului (cod CAEN 5135), iar de la data de 13 octombrie 2008 obiectul de activitate principal fiind comerțul cu ridicata al cărnii și produselor din carne (cod CAEN 4632).

În prezent, societatea se află în procedura de insolvență, conform Legii nr. 85/2006, fiindu-i desemnat administrator judiciar provizoriu C. Huși, județul Vaslui, conform informațiilor din baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului și sentința civilă nr. 525 din 11 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Vaslui în Dosarul nr. x/89/2010, definitivă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 05 aprilie 2016, sub nr. 320/45/2016, fiind repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară conform art. 344 alin. (1) C. proc. pen.

Judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea către inculpat, la data de 07 aprilie 2016, a copiei certificate a rechizitoriului nr. 241/P/2014 din data de 31 martie 2016 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care a fost trimis în judecată, potrivit art. 344 alin. (2) C. proc. pen., aducându-i-se la cunoștință obiectul procedurii de cameră preliminară, posibilitatea de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, pe care să le depună la dosar, în termen de 25 de zile de la primirea rechizitoriului, precum și faptul că i-a fost desemnat un apărător din oficiu cu care poate lua legătura.

De asemenea, despre trimiterea în judecată a inculpatului A., precum și despre obiectul procedurii de cameră preliminară și posibilitatea de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, pe care să le depună la dosar, în termen de 20 de zile, au fost înștiințate partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F. reprezentat prin D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui și partea responsabilă civilmente SC B. SRL Vaslui, prin administrator judiciar provizoriu C. Huși, județul Vaslui.

În interiorul termenului acordat, potrivit art. 344 alin. (2) C. proc. pen., niciuna dintre părți nu a formulat cereri și nici nu a invocat excepții.

În cauză, nu s-a impus invocarea din oficiu a unor excepții și nici nu au fost necesare lămuriri din partea organului de urmărire penală.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 04 iulie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/45/2016 a fost finalizată, cu caracter definitiv, faza de cameră preliminară, fiind constatată legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

În consecință, s-a dispus începerea judecății față de inculpatul A. pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și alin. (2) C. pen.

Inculpatului A. i-a fost desemnat un apărător din oficiu care i-a asigurat asistența juridică atât în faza de cameră preliminară, cât și în faza de judecată, având în vedere dispozițiile art. 90 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 374 alin. (4) rap. la art. 375 alin. (1) C. proc. pen., instanța a considerat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii simplificate (încheierea de ședință de la termenul din data de 15 septembrie 2016).

S-a consemnat că, la primul termen de judecată din data de 15 septembrie 2016, inculpatul A. a dat declarație, potrivit art. 375 alin. (1) C. proc. pen., arătând că recunoaște fapta de care este acuzat, așa cum este descrisă în rechizitoriu, inclusiv cuantumul prejudiciului infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată în sumă de 777.487 RON, cu accesoriile prevăzute de C. proc. fisc. , fiind de acord cu probele administrate în faza de urmărire penală.

S-a arătat că, la solicitarea inculpatului, a fost administrată proba cu un înscris în circumstanțiere.

Totodată, s-a constatat depunerea la dosarul cauzei a fișei de cazier judiciar actualizată a inculpatului.

Din analiza probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală și însușite de inculpatul A. în faza de judecată, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În perioada 2010-2011, SC B. SRL Vaslui a înregistrat în contabilitate achiziții de bunuri și servicii de la 14 furnizori, după cum urmează:

S-a reținut că valoarea totală a acestor facturi a fost de 2.561.747,85 RON, din care valoarea fără TVA a fost de 2.080.309,85 RON și TVA de 481.438.00 RON, facturi care au fost înregistrate în contabilitatea societății astfel: cheltuieli cu serviciile: 586.749,05 RON; achiziții de bunuri materiale: 1.263.560,80 RON, din care: mărfuri 1.244.146,80 RON, ambalaje: 4.024, imobilizări corporale: 15.390 RON; avansuri acordate furnizorilor: 230.000 RON și TVA deductibilă: 481.438 RON.

De asemenea, s-a arătat că, la data de 18 martie 2011, Garda Financiară Vaslui a efectuat un control operativ și inopinat la SC B. SRL Vaslui, perioada verificată vizând anii fiscali 2010 și 2011. În urma controlului efectuat, s-a constatat că în perioada aprilie 2010 - mai 2011, inculpatul A., în calitate de asociat unic și administrator la SC B. SRL Vaslui, a înregistrat în evidențele contabile 128 facturi fiscale de achiziții de mărfuri și servicii în sumă de 2.884.049,75 RON, de la un număr de 14 societăți comerciale, menționate mai sus, tranzacții care însă nu au avut loc. în realitate, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat în data de 17 februarie 2012 și care au determinat prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 881.461,92 RON, din care TVA de 543.825,24 RON și impozit pe profit de 337.608,68 RON, motiv pentru care au formulat plângerea penală înregistrată sub nr. 123.055 din 17 februarie 2012 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

S-a argumentat că sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală de către asociatul unic și administratorul SC B. SRL, A. din următoarele considerente: niciuna dintre cele 14 societăți comerciale care ar fi furnizat bunuri și servicii către SC B. SRL nu a declarat livrările de bunuri și prestările respective de servicii prin declarația informativă "Cod 394", obligație legală prevăzută de ordinul A.N.A.F. nr. 702/2007 și care incumbă tuturor persoanelor juridice înregistrate în scop de TVA în România pentru orice operațiune taxabilă pentru care este emisă o factură; administratorii societăților respective au negat derularea de relații comerciale cu SC B. SRL; o parte dintre societățile respective aveau comportament de "firme fantomă" în sensul că nu funcționau la sediile sociale declarate, iar o altă parte erau radiate ori aveau activitatea suspendată, fiind declarate contribuabili inactivi.

Ulterior, în perioada 08 mai 2012-26 iunie 2012, SC B. SRL Vaslui a făcut obiectul unei inspecții fiscale generale vizând întreaga activitate comercială (evidența contabilă) a agentului economic, iar inspectorii din cadrul D.G.F.P. Vaslui au confirmat în cuprinsul raportului de inspecție fiscală din 29 iunie 2012, caracterul fictiv al tranzacțiilor încheiate de reprezentanții societății verificate cu cele 14 societăți comerciale menționate în procesul verbal de control al Gărzii Financiare Vaslui.

Pentru a se stabili aceste aspecte de fapt au fost efectuate controale încrucișate la solicitarea Gărzii Financiare - Secția Județeană Vaslui de către Garda Financiară - Secția București.

În urma cercetărilor efectuate cu privire la realitatea operațiunilor comerciale pretins a fi derulate de SC B. SRL Vaslui cu fiecare dintre cele 14 societăți comerciale menționate mai sus, s-a stabilit că societatea a înregistrat în contabilitate și a declarat organului fiscal achiziții de mărfuri și servicii, tranzacții care nu au avut loc. în realitate.

Astfel:

Fiind audiat numitul T., administrator al SC D. SRL București, acesta a declarat că societatea pe care o reprezenta nu a desfășurat vreodată relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui, nu îl cunoaște pe A., iar numărul și seria de pe facturi, precum și contul bancar înscris pe acestea nu aparțin societății.

Numita Ț, administrator al SC E. SRL București, a declarat că societatea pe care o reprezenta nu a desfășurat niciodată relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui, nu-l cunoaște pe A., iar facturile și chitanțele mai sus menționate nu au fost emise de către SC E. SRL București.

Conform adresei din 09 martie 2012 a Oficiului Național al Registrului Comerțului, SC E. SRL București figura ca fiind dizolvată din data de 18 februarie 2011 și radiată din data de 29 august 2011.

S-a reținut că, în faza de urmărire penală, a fost audiată numita U., asociat unic la SC F. SRL București care a declarat că societatea a fost înființată în luna aprilie 2007 și a funcționat până în luna noiembrie 2008 când a fost suspendată activitatea pe o perioadă de 3 ani. Totodată, a mai declarat că SC F. SRL București nu a avut relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui și nu cunoaște vreun reprezentant al acestei societăți comerciale.

În cadrul cercetărilor efectuate a mai rezultat că, la data de 15 aprilie 2011, Garda Financiară - Secția Municipiului București a formulat o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București cu privire la săvârșirea de către administratorul SC G. SRL a infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 constând în sustragerea de la efectuarea controlului fiscal prin declararea fictivă a sediului societății.

Din declarația dată în faza urmăririi penale de către numitul Y., administrator al SC J. SRL București a rezultat că societatea nu a derulat relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui, nu-l cunoaște pe inculpatul A. și că obiectul principal de activitate al societății constă în livrarea de echipamente de frână pentru locomotive și vagoane, iar plaja de numere de pe facturi nu corespunde cu cea atribuită de SC J. SRL București.

În urma verificărilor efectuate de către Garda Financiară Ilfov prin adresa din 12 aprilie 2011 s-a constatat că SC L. SRL Ilfov nu funcționează la sediul social declarat și se sustrage de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale. Nici administratorul acestei societăți numitul AA., cetățean moldovean, domiciliat în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, Chișinău nu a putut fi identificat pentru a fi audiat.

Cu privire la aceste aspecte, a fost audiat în cursul urmăririi penale numitul CC., administrator al SC N. SRL București care a declarat că, începând cu data de 01 februarie 2010, SC N. SRL are activitatea suspendată pe o perioadă de 3 ani ca urmare a unei cereri formulate la Oficiul Registrul Comerțului; nu a desfășurat relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui și nu îl cunoaște pe inculpatul A. și că ștampila aplicată pe facturile respective nu corespunde ca dimensiuni și înscrisuri cu cea a societății care a avut ca obiect de activitate și s-a ocupat doar de comercializarea produselor textile.

Fiind audiat, în cursul urmăririi penale, numitul DD., administrator al SC O. SRL București în perioada în care au fost emise cele 5 facturi fiscale, acesta a declarat că nu a avut vreodată relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui și nu îl cunoaște pe inculpatul A. și că cele 5 facturi și chitanțe atașate diferă ca format de facturile și chitanțele emise de către SC O. SRL București.

Din verificările efectuate în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului a rezultat că începând cu data de 12 mai 2010 administrator al SC P. SRL București a fost numitul EE. care nu a putut fi audiat în cursul urmăririi penale, acesta figurând la Evidența Populației că a decedat în data de 05 inuarie 2012.

În faza de urmărire penală a fost audiat numitul FF., administrator al SC R. SRL Iași, aflat la data consemnării declarației în Penitenciarul Botoșani și a declarat că nu a desfășurat nicio activitate comercială cu SC B. SRL Vaslui, nu a efectuat servicii de transport marfă pentru această societate și nici nu îl cunoaște pe A., declarând, totodată, că a împuternicit pe numitul GG. din mun. Iași să se ocupe de activitatea societății.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date de la Evidența Populației a rezultat că există o singură persoană cu numele de GG. cu domiciliul în Iași, care fiind audiat în cursul urmăririi penale, a declarat că nu s-a ocupat de activitatea SC R. SRL Iași, nu a avut relații comerciale cu SC B. SRL Vaslui și nu îl cunoaște pe inculpatul A.

Pentru verificarea înregistrării în evidența contabilă a SC B. SRL a facturilor fiscale de achiziții mărfuri și prestări servicii din perioada 2010 - 2011, menționate în procesul verbal din 17 februarie 2012 al Gărzii Financiare - Secția Vaslui și pentru a stabili eventualul prejudiciu cauzat bugetului statutului prin această activitate, a fost efectuată, în faza de urmărire penală, o expertiză fiscală de către un expert din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Vaslui, învinuitului, la acea dată, A. i-au fost aduse la cunoștință obiectivele expertizei, precum și dreptul de a-și desemna un expert recomandat care să participe la efectuarea expertizei (procesul verbal din 10 mai 2012), însă acesta nu și-a desemnat expert parte.

Din raportul de expertiză fiscală judiciară din data de 11 iunie 2012 a rezultat că în evidența contabilă a SC B. SRL Vaslui au fost operate facturile fiscale de achiziții mărfuri și servicii din perioada 2010 - 2011 de la un număr de 14 societăți comerciale menționate în procesul verbal din 17 februarie 2012 al Gărzii Financiare - Secția Vaslui, valoarea totală a operațiunilor comerciale pretins a fi efectuate fiind de 2.561.747,85 RON cu TVA și 2.080.309,85 RON fără TVA.

Sub acest aspect, s-a arătat că suma totală a operațiunilor comerciale stabilită de expertul fiscal a fost cu 322.301,90 RON mai mică decât constatarea inițială a Gărzii Financiare Vaslui (suma de 2.884.049,75 RON), din următoarele motive:

- facturile din 30 martie 2011 și din 31 martie 2011 pretins a fi fost emise de SC R. SRL au fost stornate prin facturile în roșu din 1 aprilie 2011 și din 4 aprilie 2011 cu aceleași sume, stornarea fiind înregistrată în contabilitate, rezultând o diferență în expertiză față de controlul Gărzii Financiare Vaslui de - 509.999,60 RON.

- facturile din 29 aprilie 2011 și din 30 aprilie 2011 și din 30 aprilie 2011, fiecare cu suma de 98.999,98 RON pretins a fi fost emise de SC G. SRL au fost luate în calcul de Garda Financiară Vaslui cu suma de 4.987,69 RON fiecare, rezultând o diferență în plus, în expertiză, de 188.029,58 RON.

- factura din 5 februarie 2011, pretins a fi fost emisă de SC I. SRL a fost operată în contabilitate cu suma de 39.680 RON, apărând în procesul verbal al Gărzii Financiare Vaslui cu suma de 39.990 RON, rezultând astfel o diferență în expertiză față de controlul Gărzii Financiare Vaslui de -310 RON.

Totodată, expertul a constatat că pe facturile în litigiu identificate de comisarii gărzii financiare, la rubrica "date privind expediția", în multe cazuri nu era înscris nimic însă, pe unele facturi, era înscris numele delegatului A., iar la rubrica "semnătura de primire" a facturii nu exista semnătură în toate cazurile.

Deopotrivă, cu excepția facturii din 29 aprilie 2011 pretins a fi fost emisă de SC P. SRL pe care era înscrisă la rubrica "semnătura de primire", semnătura numitului A. și pentru care era întocmită nota de intrare recepție cu semnătura indescifrabilă, pentru toate celelalte facturi nu erau executate semnăturile membrilor comisiei de recepție pe notele de intrare recepție anexate facturilor.

În această situație, instanța a reținut din raportul de expertiză efectuat că nu există documente confirmate cu semnături care să constituie dovada intrării în gestiunea SC B. SRL Vaslui a produselor achiziționate și a prestărilor de servicii de care a beneficiat conform facturilor în litigiu.

Totodată, s-a constatat că, în cuprinsul facturilor pretins a fi emise de cele 14 societăți comerciale furnizoare ce au fost înregistrate în evidența contabilă a SC B. SRL Vaslui, nu au fost înscrise elemente obligatorii precum: data livrării bunurilor, dacă aceasta este diferită de data facturării, precum și data și perioada în care serviciile au fost prestate.

Astfel, s-a stabilit că prejudiciul total cauzat bugetului de stat în perioada 2010 - 2011 de către SC B. SRL Vaslui prin înregistrarea facturilor de la cei 14 furnizori identificați de comisarii Gărzii Financiare Vaslui era în valoare de 777.488 RON, din care 481.438 RON reprezenta taxă pe valoare adăugată, iar 296.049,58 RON impozit pe profit.

Mai mult, la stabilirea prejudiciului cauzat, s-a apreciat că fiecare factură fiscală fictivă înregistrată în contabilitate a generat, pe de o parte, diminuarea taxei pe valoare adăugată (TVA) din perioada fiscală în care a fost înregistrată, iar pe de altă parte, s-a diminuat profitul impozabil al respectivei perioade fiscale.

Sub acest aspect, s-a mai reținut că, la data de 12 iunie 2012, un exemplar al raportului de expertiză fiscală a fost înmânat învinuitului A., acesta formulând obiecțiuni, la care expertul fiscal a răspuns în data de 03 iulie 2012.

Astfel, s-a mai reținut din cuprinsul raportului de expertiză că obiecțiunile învinuitului privesc "realitatea" unor operațiuni care au făcut obiectul expertizei fiscale, arătând în acest sens că expertiza fiscală a avut la bază constatările Gărzii Financiare Vaslui care a considerat fictive facturile înscrise în actul de control, nefiind atributul expertului să facă astfel de constatări.

În ceea ce privește raportul de expertiză fiscală, s-a reținut că acesta a fost comunicat și Direcției Generale a Finanțelor Publice Vaslui, care a arătat că nu achiesează la concluziile raportului sub aspectul stabilirii prejudiciului total în sumă de 777.487,58 RON, fără a arăta însă și care sunt motivele concrete pentru care nu e de acord cu prejudiciul stabilit prin expertiză, adresa din 26 iunie 2012.

De altfel, s-a mai arătat că, prin aceeași adresă, Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 881.461,92 RON (543.825,24 RON reprezentând TVA și 337.609,68 RON reprezentând impozit pe profit), la care s-au adăugat accesoriile calculate până la data achitării efective a prejudiciului direct.

Deopotrivă, s-a reținut răspunsul expertului fiscal la obiecțiunile formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaslui, în sensul că, în ceea ce privește diferențele stabilite la impozitul pe profit, din cumpărările de bunuri, cu facturile considerate fictive, suma de 1.244.146,80 RON reprezenta mărfuri care se regăsesc pe cheltuieli în momentul descărcării gestiunii, iar stocul de mărfuri al societății la data de 30 iunie 2011 era de 951.137,54 RON, stoc ce reprezenta cumpărări reale și fictive. Pe măsura diminuării stocului și înregistrării cheltuielilor aferente, cu aceste cumpărări considerate fictive s-au majorat cheltuielile societății și s-a modificat rezultatul fiscal având ca efect diminuarea profitului impozabil și implicit a impozitului pe profit, dacă în perioada respectivă societatea înregistra profit, sau majorarea pierderii fiscale, dacă societatea înregistra pierderi care puteau fi recuperate din profitul impozabil în următoarele cinci exerciții fiscale.

Conform balanțelor de verificare, instanța de fond a reținut că societatea a înregistrat pierderi în exercițiul financiar 2010, iar la 30 iunie 2011 s-a înregistrat o pierdere de 465.950,37 RON.

Totodată, s-a arătat că, în raportul de expertiză fiscală este prezentat efectul înregistrării acestor facturi, considerate fictive, asupra impozitului pe profit curent sau din perioadele viitoare, al căror total este de 296.049,58 RON.

Cu toate acestea, stabilirea cu exactitate, la o anumită dată, cu cât au fost majorate cheltuielile curente prin aceste facturi considerate fictive presupune cunoașterea stocului real de marfă la acea dată, comparată cu cel scriptic, analizarea diferențelor și implicit verificarea descărcării gestiunilor de mărfuri, adică darea pe cheltuieli a mărfurilor. S-a mai învederat că separarea pe perioade a diferențelor la impozitul pe profit este relativă, deoarece nu se poate stabili cu exactitate, pe luni, influența cumpărărilor fictive de mărfuri asupra cheltuielilor.

Astfel, în vederea identificării persoanelor care au completat facturile pretins a fi emise de cele 14 societăți comerciale, în faza urmăririi penale a fost dispusă și efectuată în cauză o expertiză grafică de către specialiști din cadrul I.P.J. Vaslui - Serviciul Criminalistic.

Din conținutul și concluziile raportului de expertiză criminalistică din 19 iulie 2012 au rezultat următoarele:

- scrisul de mână de pe copia xerografică a facturii fiscale din 29 aprilie 2011, furnizor P. SRL București reproduce scrisul executat de A.;

- semnătura depusă la rubrica "semnătura de primire" pe același înscris reproduce o semnătură executată probabil de A.;

- scrisul de mână de pe celelalte facturi și chitanțe fiscale nu a fost executat de A., ci de o altă persoană care a completat majoritatea documentelor fiscale (există comunitate de autor grafic), însă există și facturi și chitanțe fiscale puse la dispoziție pentru care nu s-a putut stabili persoana/persoanele care le-a/le-au executat întrucât exista un număr redus al caracteristicilor grafice de identificare al semnăturilor.

După întocmirea raportului de expertiză criminalistică din 19 iulie 2012, a fost identificată și audiată la datele de 27 iulie 2012 și 3 august 2012, numita Ș. gestionar și, ulterior, economist în cadrul SC B. SRL Vaslui și în raport de caracteristicile grafice ale scrisului acestei persoane, a fost solicitată efectuarea unui supliment de expertiză grafică.

La data de 20 august 2012, prin suplimentul la raportul de expertiză, s-a stabilit că scrisul de mână de pe facturile și chitanțele puse la dispoziție, cu excepția celui de pe facturile/chitanțele individualizate în raportul anterior de expertiză a fost executat de numita Ș.

Totodată, s-a reținut că semnăturile de la rubricile "semnătura furnizorului/casier, de pe facturile fiscale/chitanțele individualizate în același raport au fost executate probabil, de numita Ș.

S-a mai reținut, de asemenea, că pentru verificarea înregistrării în evidența contabilă a SC B. SRL a facturilor fiscale de achiziții mărfuri și prestări servicii din perioada 2010-2011, menționate în procesul verbal din 17 februarie 2012 al Gărzii Financiare - Secția Vaslui, a fost dispusă efectuarea unei expertize fiscale de către un expert din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Fiindu-i prezentate obiectivele expertizei și ulterior concluziile acesteia, A. a propus un expert asistent pentru a-și exprima poziția cu privire la constatări și concluzii.

În cauză, au fost efectuate verificări cu privire la situația bunurilor mobile și imobile deținute de suspectul A. în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune. În urma verificărilor efectuate la Primăria municipiului Vaslui, Agenția Națională de Publicitate Imobiliară și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vaslui a rezultat că A. are în proprietate un singur imobil (cu nr. cadastral x) - spațiu comercial compus din două încăperi cu suprafața construită de 134 m.p. și terenul aferent construcției în suprafață de 1347 mp situat în extravilanul satului, comuna Solești, județul Vaslui.

Prin ordonanța din data de 12 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui s-a instituit sechestrul asigurător asupra imobilului cu destinație de spațiu comercial și asupra terenului aferent construcției.

Totodată, în cursul cercetărilor s-a identificat un act de partaj voluntar autentificat prin încheierea din 16 martie 2012 la Biroul Notarului Public HH. din Vaslui. Din conținutul actului a rezultat că, în urma partajului voluntar, numita II: (fosta soție a inculpatului) a primit 80% din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, respectiv un apartament și garajul aferent în municipiul Iași, o casă de locuit în municipiul Vaslui, o casă de vacanță în localitatea Izvorul Muntelui, comuna Bicaz, județul Neamț și suprafața de 7.500 m.p. teren (vii) situat în municipiul Iași, zona Buciumiar, iar numitul A. doar 20%, imobilul deținut în comuna Solești (pe care a fost aplicat sechestrul asigurător) și o "sultă" de 80.000 RON pretins a fi încasată la data încheierii actului de partaj, concluzionând că partajul voluntar încheiat în favoarea fostei soții a fost realizat pentru conservarea bunurilor imobile în patrimoniul unei persoane apropiate care are în întreținere copilul inculpatului și pentru împiedicarea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat. Soții au divorțat pe cale judecătorească în anul 2011 (sentința civilă nr. 1193 din 17 martie 2011 pronunțată de Judecătoria Vaslui în Dosarul nr. x333/2010).

S-a reținut în privința SC B. SRL Vaslui, că Banca X - Sucursala Vaslui ca urmare a unui credit încasat și nerambursat, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței.

Prin sentințele comerciale nr. 158/F din 23 martie 2011 și 525 din 11 aprilie 2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență și numirea în calitate de administrator judiciar provizoriu a C.

Au fost formulate mai multe acțiuni pentru anularea transferurilor patrimoniale în cadrul procedurii insolvenței și a falimentului de către C. Huși, după cum urmează:

Prin sentința nr. 384 din 15 decembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Vaslui în Dosarul nr. x/89/2013 a fost admisă acțiunea, a fost anulat transferul patrimonial dintre SC B. SRL Vaslui și PF JJ., având drept obiect o autoutilitară X și a fost obligat cumpărătorul să restituie autovehiculul societății debitoare.

Mai mult, prin sentința penală nr. 385 din 15 decembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Vaslui în Dosarul nr. y89/2013 a fost admisă acțiunea, a fost anulat transferul patrimonial dintre SC B. SRL Vaslui și PF KK., având ca obiect autoutilitara Y și a fost obligat cumpărătorul să restituie autovehiculul societății debitoare.

Prin sentința nr. 39 din 27 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul Vaslui în Dosarul nr. z/89/2013 a fost admisă acțiunea, a fost anulat transferul patrimonial dintre SC B. SRL Vaslui și numita LL. (concubina suspectului) și a fost dispusă restituirea autoutilitarei Z către societatea debitoare.

De asemenea, s-a constatat că, în Dosarul nr. x/89/2014 al Tribunalului Vaslui, lichidatorul judiciar a formulat o cerere având drept obiect antrenarea răspunderii patrimoniale a lui A., iar pe rolul Tribunalului Iasi s-a format Dosarul nr. x/99/2013 având drept obiect anularea transferurilor patrimoniale de către SC B. SRL Vaslui în favoarea numitului MM. (tatăl inculpatului) și numita II. (fosta soție a inculpatului), nesoluționat la momentul pronunțării hotărârii atacate.

Sub acest aspect, s-a arătat că toate aceste acțiuni judiciare au avut rolul de a asigura recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat, iar prin admiterea acțiunilor judiciare formulate de lichidatorul judiciar s-a dovedit intenția frauduloasă a inculpatului de a se sustrage de la obligația recuperării prejudiciului cauzat.

În privința facturilor fictive înregistrate în contabilitate de către SC B. SRL Vaslui, au fost audiați inculpatul A., asociat unic și administrator al societății, numita Ș., gestionar în cadrul societății și numitul NN., contabilul persoanei juridice.

S-a arătat că inițial, A. a declarat că toate operațiunile din facturile emise de cele 14 societăți comerciale în litigiu sunt reale, dar nu-și amintește și nu poate oferi relații cu privire la detaliile operațiunilor comerciale (cine a livrat marfa, cine a recepționat-o, cine a completat facturile) și nici nu cunoștea că societățile comerciale sunt în parte radiate, nu funcționează la sediul social ori că acestea nu recunosc relațiile comerciale cu SC B. SRL Vaslui.

Referitor la etapa urmăririi penale, instanța de fond a reținut că, la data de 30 martie 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale față de A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, iar la data de 14 decembrie 2012, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (contrafacerea facturilor și chitanțelor fiscale ce atestă operațiunile comerciale fictive cu cele ale societății comerciale) în forma participării improprii.

După începerea urmăririi penale, la data de 26 iulie 2012, A. și-a rezervat dreptul de a nu da declarații.

La data de 9 decembrie 2015, i-a fost adusă la cunoștință numitului A. calitatea de suspect, fiind întocmit proces verbal și, cu această ocazie, și-a rezervat dreptul de a nu da declarații.

În calitate de inculpat, A. a declarat că este responsabil pentru întreaga activitate a SC B. SRL Vaslui, dar nu recunoaște prejudiciul cauzat.

De altfel, la data de 29 decembrie 2015, inculpatul A. a solicitat în scris încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției și stabilirea limitelor încheierii acordului, însă cererea formulată i-a fost respinsă prin ordonanța din 12 februarie 2016 motivat de faptul că infracțiunea cu privire la care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și art. 2 din Legea nr. 241/2005 prevede o pedeapsă mai mare decât cea stabilită de art. 480 alin. (1) C. proc. pen.

În cursul urmăririi penale, la datele de 27 iulie 2012, 03 august 3012, 10 octombrie 2012, 25 octombrie 2012, 21 noiembrie 2012, 02 noiembrie 2015 și 05 noiembrie 2015 a fost audiată numita Ș. care, în calitate de vânzător gestionar în cadrul SC B. SRL Vaslui timp de 10 ani, s-a ocupat de gestiunea societății și întocmirea documentelor de intrare - ieșire a mărfurilor.

Cu ocazia audierilor, numita Ș. a declarat că inculpatul A. era responsabil cu întreaga activitate a SC B. SRL atât în privința modului de derulare a relațiilor comerciale, cât și a modului de cheltuire a resurselor financiare. Martora a mai declarat că inculpatul A. i-a spus în mod repetat (prin prisma activității îndelungate desfășurate în cadrul societății, aproximativ 10 ani și a relațiilor de prietenie și încredere existente între aceștia), că nu este dispus să plătească taxe și impozite către bugetul de stat pentru activitatea desfășurată în cadrul societății.

S-a mai reținut, în acest sens, că, în jurul datei de 24 ale fiecărei luni, contabilul societății NN. îl informa pe inculpatul A. cu privire la valoarea taxelor și impozitelor datorate statului, iar inculpatul își exprima de fiecare dată nemulțumirea cu privire la sumele datorate, în special cu privire la valoarea TVA-ului.

În vederea diminuării taxelor și a impozitelor datorate statului, numita Ș. a susținut că a fost de față când inculpatul A. a completat factura fiscală datată 29 aprilie 2011 ce atesta în mod nereal că SC P. SRL București a livrat către SC B. SRL Vaslui o cantitate impresionantă de țigări, în valoare de 831.444,8 RON din care TVA pretins a fi achitat și ce urma a fi restituit de autoritățile fiscale în valoare de 160.924,8 RON. Martora a afirmat că SC P. SRL nu se afla printre furnizorii cunoscuți ai SC B. SRL, iar societatea comercială administrată de inculpat se aproviziona cu țigări de la alte societăți comerciale.

Totodată, instanța de fond a reținut din declarația numitei Ș., dată în cursul urmăririi penale că inculpatul A. a procurat mai multe facturi fiscale și chitanțe necompletate (în alb) dar ștampilate și a determinat-o să le completeze cu date fictive care să ateste în mod nereal că unele societăți comerciale au derulat operațiuni comerciale cu SC B. SRL Vaslui, sens în care i-a dictat mențiunile ce trebuiau trecute pe respectivele înscrisuri (facturi fiscale și chitanțe). Aceasta a susținut că nu mai ține minte cu exactitate câte facturi fiscale și chitanțe a completat cu date nereale, dar cunoaște faptul că în cursul urmăririi penale a fost efectuată o expertiză grafică și își însușește în totalitate concluziile raportului de expertiză.

Din concluziile raportului de expertiză din 19 iulie 2012 și a suplimentului de expertiză din 20 august 2012 a rezultat că numita Ș. a completat și semnat în fals majoritatea facturilor menționate în sesizarea Gărzii Financiare - Secția Județeană Vaslui, cu excepția a două facturi fiscale (din 22 ianuarie 2011 și din 21 ianuarie 2011) și a două chitanțe atașate celor două facturi, pretins a fi emise de SC E. SRL București, precum și a două facturi fiscale (din 18 ianuarie 2011 și din 05 ianuarie 2011) și a două chitanțe atașate celor două facturi, pretins a fi emise de SC N. SRL București.

Pe parcursul urmăririi penale, numita Ș. a recunoscut că a completat cu date nereale facturile și chitanțele menționate în sesizarea Gărzii Financiare Vaslui și în cuprinsul raportului de expertiză grafică a susținut că a procedat astfel la solicitarea expresă a inculpatului A. care cumpărase facturile fiscale în alb din București și care i-a dictat toate mențiunile ce trebuiau trecute în respectivele înscrisuri, fiindu-i teamă să nu-și piardă locul de muncă.

Nu în ultimul rând, s-a reținut declarația martorei Ș. care a declarat că inculpatul A. a înregistrat în contabilitatea SC B. SRL facturile ce atestau operațiuni nereale pentru a nu se achita la bugetul de stat valoarea TVA, iar banii obținuți din această activitate ilegală i-a folosit singur în folosul societății ori în interes personal, achiziționând și renovând imobile (casa de vacanță din localitatea Izvorul Muntelui, casa din municipiul Vaslui în care a locuit împreună cu soția în timpul căsătoriei, bunuri pe care le-a cedat fostei soții prin actul de partaj voluntar), precum și autoturisme.

În cursul urmăririi penale, a fost audiat numitul NN. care, în baza unei relații de prietenie din timpul liceului cu inculpatul A. a ținut evidența contabilă a SC B. SRL Vaslui. Astfel, în această calitate, numitul NN. a declarat că evidența contabilă primară era întocmită la nivelul societății, de regulă, de numita Ș., iar situațiile contabile erau transmise în special în format electronic în perioada 15 - 20 a fiecărei luni.

În continuare, s-a subliniat că după preluarea datelor și informațiilor, martorul realiza cu ajutorul unui program informatic închiderile lunare (declarațiile necesare depunerii la organele fiscale precum decont de TVA, declarația 394-achiziții și livră