ÎCCJ, Decizia nr. 185/2016

Decizia nr. 185/2016

Asupra apelului penal de față;

Verificând actele și lucrările dosarului, în majoritate, constată următoarele:

A. Judecata în primă instanță;

I. Prin sentința penală nr. 824 din 29 octombrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2014, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public și, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului A., deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. și fals în declarații, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 28 din Legea nr. 176/2010 rap. la art. 292 C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen.

Totodată, prima instanță, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., a stabilit să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare.

II. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte, secția penală a reținut că prin Rechizitoriul nr. x/P/2013

emis la 12 iunie 2014 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen. din 1969 (devenit art. 301 alin. (1) C. pen.)‚ cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și fals în declarații, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 28 din Legea nr. 176/2010 rap. la art. 326 C. pen. (art. 292 C. pen. din 1969), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că inculpatul

A. împreună cu fratele său, B., și tatăl lor, C., au deținut pachetul majoritar de acțiuni la SC D. SA până la data de 11 iulie 2008.

Referitor la această societate comercială s-au precizat următoarele:

La data de 17 iunie 1991, a luat ființă societatea comercială SC D. SA, prin reorganizarea E., înființată conform Decretului nr. 54/1990, cu autorizația din 01 octombrie 1990 eliberată de Prefectura Județului Dâmbovița. Activitatea de bază a societății cu răspundere limitată a constituit-o „executare de lucrări de construcții montaj și reparații industriale și civile în toate specialitățile”.

Sediul social al SC D. SA a fost stabilit la adresa de domiciliu a asociaților C., A. și B., respectiv în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița.

Capitalul social subscris al societății a fost de 495.000 lei, aportul asociaților fiind după cum urmează: C. - 230.000 lei, F. - 245.000 lei, G., H., A. și B. câte 5.000 lei (vol. V - filele 351- 353).

Întrucât asociatul F. nu a adus aportul la care s-a obligat, urmare cererii formulate de ceilalți asociați, prin sentința civilă nr. 9714 din 22 octombrie 1992 a Judecătoriei Târgoviște s-a hotărât excluderea acestuia din societate (vol. V - fila 341).

Ulterior, au fost atrase în societate alte persoane și, în urma divizării capitalului social în 100 părți sociale, lui A. și fratelui său, B., le-au revenit câte 5 părți, iar tatălui acestora, C., i-au revenit 49 părți, celelalte părți sociale fiind împărțite între ceilalți șapte acționari persoane fizice (a se vedea actul adițional la Statutul și Contractul SC D. SA din 26 ianuarie 1994 - vol. V - fila 323).

La data de 02 iunie 1995, prin sentința civilă nr. 450 a Tribunalului Dâmbovița, s-a hotărât autorizarea transformării SC D. SA din societate cu răspundere limitată în societate pe acțiuni, cu sediul la adresa din municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, precum și autorizarea majorării capitalului social și atragerea în societatea a altor doi asociați (vol. V - fila 259).

În anii următori au intervenit diverse modificări, unele în sensul renunțării la calitatea de asociat de către anumite persoane și cooptării ca asociați a altor persoane. Totodată, au existat modificări și în ceea ce privește obiectul principal de activitate al societății.

Astfel, la momentul înființării societății, obiectul principal de activitate l-a constituit „executare de lucrări de construcții montaj și reparații industriale și civile în toate specialitățile”, în 2002 a fost stabilit ca fiind „construcții de clădiri și de geniu civil” și „lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă”, iar în anul 2008 „construcția de poduri și tuneluri” (vol. V - filele 62, 351-352, vol. VI - fila 310).

Pe de altă parte, și capitalul social al societății SC D. SA a suferit modificări succesive, astfel că, în anul 2008, acesta era de 2.164.000 lei, fracționat în 108.200 acțiuni, în valoare de 20 lei fiecare, din care lui A. și fratelui său, B., le-au revenit câte 6.212 acțiuni (corespunzătoare aportului în numerar integral vărsat de 124.240 lei și participației de 5,7412% la capitalul), iar tatălui acestora, C., i-au revenit 59.496 acțiuni (corespunzătoare aportului în numerar integral vărsat de 1.189.920 lei și participației de 54,9871% la capitalul social) - (vol. VI - filele 311-318).

În cursul anului 2007, SC D. SA a contractat o linie de credit de la SC I. SA Târgoviște, garantată, între altele, cu un bilet la ordin emis de companie și avalizat de C.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor a SC D. SA nr. 10 din 20 septembrie 2007, s-a hotărât suplimentarea liniei de credit de la 3.500.000 lei la 5.000.000 lei, menținându-se structura de garanții (vol. VI - fila 346).

Ulterior, la datele de 10 martie 2009, 11 mai 2010, 25 mai 2011, 05 septembrie 2011, Adunarea Generală a Acționarilor SC D. SA a hotărât prelungirea liniei de credit acordată de SC I. SA Târgoviște cu menținerea structurii de garanții, precum și garantarea liniei de credit în sumă de 2.800.000 lei, contractate de la SC I. SA de către SC J. SA, ai cărei acționari sunt, între alții, A., B. și C., aceștia deținând majoritatea acțiunilor (vol. VI - filele 211, 179, 128, 94).

În ceea ce privește SC J. SA, s-au precizat următoarele aspecte: în anul 1999, a fost constituită, din divizarea SC K. SA, SC L. SA, având ca acționar majoritar SC D. SA (cu o cotă de participare de 98,443%) și mai mulți acționari persoane fizice, între care și A. (cu o cotă de participare de 0,3114%) (Încheierea nr. x/SC/1999 pronunțată la 13 mai 1999 de judecătorul delegat de Tribunalul București la Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București și Județului Ilfov - vol. VIII - filele 336 - 337).

Obiectul principal de activitate al societății îl constituia comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare (balast, pietriș, nisip, agregate minerale de balastieră).

Ulterior, la 16 noiembrie 2000, s-a hotărât schimbarea denumirii societății din SC L. SA în SC J. SA (vol. VIII - fila 321).

La data de 01 iunie 2001, SC D. SA a participat la majorarea capitalului social al SC J. SA cu un aport în numerar, primind în schimb acțiuni nominative, astfel încât acțiunile deținute de societatea prim menționată la societatea ultim menționată reprezentau 99,82% din capitalul social (Hotărârea nr. 3 din 28 mai 2001 a Adunarea Generală a Acționarilor a SC D. SA și Hotărârea nr. 2 din 01 iunie 2001 a Adunarea Generală a Acționarilor a SC J. SA - vol. VIII - filele 304 - 308).

Până în luna martie 2003, SC J. SA a avut sediul în municipiul București, iar începând cu data de 13 martie 2003 și-a mutat sediul în județul Dâmbovița (vol. VIII - fila 217).

La data de 29 august 2005, SC D. SA s-a retras din acționariatul SC J. SA, însă au intrat ca acționari C. și B.

În urma cesionării acțiunilor deținute de SC D. SA, C. deține 55,1636% din acțiuni, A. și B. câte 5,7591%, celelalte acțiuni revenind celorlalți trei acționari (vol. VIII - filele 199, 203, 204).

La data de 20 septembrie 2007, conform Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 2, SC J. SA a devenit garant și fidejusor pentru SC D. SA la contractarea creditului de la SC I. SA, această garanție fiind menținută, ulterior, prin Hotărârile nr. 7 din 0 august 2008, nr. 1 din 11 martie 2009, nr. 4 din 13 mai 2010, nr. 5 din 24 mai 2011 (vol. VIII - filele 146, 103, 99, 90, 84).

La data de 16 iunie 2008, prin Hotărârea nr. 6 a Adunării Generale a Acționarilor, SC J. SA a aprobat, între altele, reînnoirea mandatului administratorilor C., B., M. și G., pentru o perioadă de 4 ani, precum și modificarea obiectului principal de activitate din „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” în „Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare și de încălzire” (vol. VIII - filele 130 - 131).

Familia A. este acționar majoritar și la SC N. SA, care a fost înființată în luna mai 2001, având ca obiect principal de activitate „Laminare la rece. Laminate în colaci și bare, din oțel nealiat, fără o prelucrare ulterioară”.

La momentul înființării acestei societăți, A. și fratele său, B., dețineau câte 4% din capitalul social, iar tatăl lor, C., deținea 45% din capitalul social (vol. VII - filele 363 - 368 ).

Din noiembrie 2002, când a avut loc retragerea din societatea a unui acționar, A. și fratele său, B., dețin câte 5,736% din capitalul social, iar tatăl lor, C., deține 55,18% din capitalul social (vol. VII - filele 272 - 273).

De la data de 01 octombrie 2002, SC N. SA și-a mutat sediul social din mun. Târgoviște, unde are sediul social și SC D. SA (vol. VII - fila 294).

Prin Hotărârea nr. 1 din 23 iulie 2007 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SC N. SA s-a hotărât completarea obiectului de activitate cu „Alte lucrări speciale de construcții”, precum și prelungirea, pentru o perioadă de 4 ani, a mandatelor de administratori ale lui C., B. și H. (vol. VII - filele 206 - 207).

În ceea ce privește obiectul principal de activitate au mai survenit modificări, în sensul că, prin Hotărârea nr. 1 din 13 februarie 2008, s-a hotărât că obiectul principal de activitate este acela de „Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor”. De asemenea, prin Hotărârea nr. 5 din 17 august 2009 a fost completat obiectul secundar al societății cu activitățile de „Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanțuri și arcuri” (vol. VII - filele 133, 168).

La data de 20 septembrie 2007, prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 5, s-a hotărât ca SC N. SA să fie garant și fidejusor pentru SC D. SA la contractarea creditului de la SC I. SA, această garanție fiind menținută, ulterior, prin Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor nr. 5 din 20 august 2008, nr. 1 din 12 martie 2009, nr. 3 din. 11 mai 2010 (vol. VII - filele 195, 193, 160, 117).

Pe de altă parte, în perioada 20 februarie 2003 - 30 aprilie 2009, A., B. și C. au deținut calitatea de acționari și la SC O. SA.

Această societate, având ca obiect principal de activitate „extracția pietrei pentru construcții”, a fost înființată în anul 1999, având ca acționar majoritar, cu o cotă de participare la beneficii/pierderi de 90 %, societatea comercială SC D. SA, la care acționar majoritar era familia A. (vol. IX - filele 250 - 264, 289).

La data de 20 februarie 2003, au intrat în societate ca acționari, între alții, A., cu o cotă de participare la beneficii/pierderi de 0,6%, B., cu o cotă de participare la beneficii/pierderi de 0,6 %, și C., cu o cotă de participare la beneficii/pierderi de 5,5 %.

La data de 20 decembrie 2005, s-a hotărât retragerea din societate a acționarului SC D. SA, acțiunile deținute de această societate fiind împărțite între acționarii persoane fizice, astfel încât, de la acea dată, cota de participare la beneficii/pierderi este de 55 %, în ceea ce-l privește pe C., și câte 6%, în ceea ce-i privește pe A. și B. (vol. IX - filele 137-138).

La 28 aprilie 2009, A., B. și C. au cesionat acțiunile deținute la SC O. SA și s-au retras din societate (vol. IX - filele 627, 634-635).

La alegerile locale din data de 01 iunie 2008, A. a fost ales ca Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, astfel că, prin sentința civilă nr. 43 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, în Dosarul nr. x/120/2008, a fost validată alegerea acestuia în funcția respectivă, iar la data de 23 iunie 2008 a fost învestit în funcție (vol. II - filele 30 - 31).

După învestirea lui A. în funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, acesta, fratele său, B., și tatăl lor, C., au cesionat acțiunile pe care le dețineau la SC D. SA către P. și s-au retras din acționariatul acestei societăți, dar au continuat să fie acționari la SC J. SA, SC N. SA și SC O. SA.

În perioada în care A. a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, fiind în același timp și acționar la SC J. SA, această societate comercială a închiriat SC D. SA un teren în suprafață de 12.059 mp, pentru o perioadă de 10 ani, începând cu 01 august 2010, prețul chiriei fiind stabilit la 3 lei/mp fără T.V.A./lună, respectiv 44.859 lei /lună (a se vedea contractul de închiriere din 20 iulie 2010 - vol. VI - fila 160).

Urmare cesionării acțiunilor deținute la SC D. SA, la data de 11 iulie 2008, au fost încheiate contracte de cesiune acțiuni, prin care P. a dobândit de la C. 59.496 acțiuni, iar de la A. și B. câte 6.212 acțiuni.

Așa cum reiese din contractele respective, la data semnării acestora, P. a plătit integral prețurile cesiunilor, respectiv 1.189.920 lei numitului C. și câte 124.240 lei numiților A. și B. (vol. VI - filele 292, 293, 294).

Fiind audiat, P. a precizat că a făcut plata cash, la momentul semnării contractelor (vol. I - filele 84 - 86).

După retragerea numiților A., B. și C. din SC D. SA, urmare învestirii celui prim menționat în funcția de Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, prin Hotărârea nr. 1 din data de 28 iulie 2008 a Consiliului de Administrație al societății mai sus arătate, C. a fost împuternicit, cu puteri depline, să reprezinte societatea, hotărându-se că C. „va încheia contracte cu orice persoană fizică sau juridică din România și din străinătate, va negocia clauzele acestora și condițiile cele mai avantajoase pentru SC D. SA, va urmări executarea tuturor contractelor încheiate de societate (…)”

(vol. VI - fila 275).

Reiese deci că C. și-a exercitat, în continuare, controlul și puterea de decizie în ceea ce privește activitatea acestei societăți.

De altfel, acesta a deținut, în continuare, funcția de director general la SC D. SA, în baza contractului individual de muncă din 04 iulie 1997, până la data de 15 iunie 2009, obținând, astfel, de la această societate comercială, în perioada august 2008 - iunie 2009, venituri (incluzând salariul net și contribuțiile către stat) în sumă de 14.149 lei (vol. III - filele 301, 419 - 437).

Pe de altă parte, și B. a fost angajat la SC D. SA în funcția de director tehnic, din data de 05 ianuarie 2004, conform contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița din 04 februarie 2004, și a activat în această funcție până la 31 mai 2010, când a încetat contractul de muncă, conform Deciziei nr. 487 din 31 mai 2010 (vol. III - filele 441-443, 449).

În perioada august 2008 - mai 2010, B. a obținut de la SC D. SA venituri (incluzând salariul net și contribuțiile către stat) în sumă de 14.754 lei (vol. III - filele 450 - 478).

În perioada dintre validarea în funcția de Președinte al Consiliului Județean și învestirea în această funcție, deci în perioada în care A., B. și C. erau încă acționari ai SC D. SA, între această societate, reprezentată de C., în calitate de director general, pe de o parte, și Consiliul Județean Dâmbovița, reprezentat prin președintele încă în funcție, R., și Primăria municipiului Moreni, pe de altă parte, s-a încheiat contractul de lucrări înregistrat din 19 iunie 2008 la Consiliul Județean și din 20 iunie 2008 la Primăria Municipiului Moreni (vol. II - filele 481- 491).

Prin acest contract SC D. SA se obliga să execute și să finalizeze „Pod peste pârâul Cricovul Dulce în localitatea Moreni, jud. Dâmbovița”, prețul fiind de 1.796.061,06 lei fără T.V.A., la care se adaugă T.V.A. 341.251,6 lei, iar durata contractului fiind de „11 luni, începând de la data de 10 zile de la data primirii ordinului de începere”.

La contractul de lucrări din 19 iunie 2008 au intervenit, ulterior, 7 acte adiționale, semnate, între alții, și de A., în calitate de Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, după cum urmează:

- act adițional nr. 1/2008, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 152 din 06 august 2008 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 10.950 din 07 august 2008, prin care se modifică art. 1 alin. II din contract, în sensul că SC D. SA va fi reprezentat de M., având funcția de

director

(vol. II - fila 492 );

- act adițional nr. 2/2008, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 190 din 08 octombrie 2008 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 13.781 din 07 octombrie 2008, prin care s-a modificat prețul convenit pentru îndeplinirea contractului în sensul măririi acestuia cu suma de 91.685,07 lei fără T.V.A., devenind astfel de 1.887.746,13 lei fără T.V.A., la care se adaugă T.V.A. în sumă de 358.671,76 lei. Totodată, a suferit modificări și aportul asociaților Primăria municipiului Moreni și Consiliul Județean Dâmbovița, pentru anul 2008, în sensul majorării aportului Consiliul Județean Dâmbovița de la suma de 127.019 lei inclusiv T.V.A., la 627.019 lei, inclusiv T.V.A. (vol. II - filele 493 - 494);

- act adițional nr. 3/2008, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 314 din 17 decembrie 2008 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 15.942 din 20 noiembrie 2008, prin care executantul SC D. SA se obliga să execute și să finalizeze și lucrările suplimentare „Apărare de mal pe 90 m în amonte de pod” necesare protejării investiției de bază „Pod rutier peste pârâul Cricovul Dulce”, cât și lucrările din notele de comenzi suplimentare pentru infrastructură. De asemenea, au intervenit modificări și în ceea ce privește prețul, în sensul majorării acestuia, pentru lucrările suplimentare, la suma de 3.080.143,91 lei inclusiv T.V.A., deci cu suma de 833.726,03 lei (vol. II - filele 495 - 496);

- act adițional nr. 4/2009, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 16 din 04 februarie 2009 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 923 din 29 ianuarie 2009, prin care s-a completat art. 5.2. din contractul de lucrări, în sensul că s-a stabilit valoarea contractului pentru anul 2009 la suma de 1.463.107, 90 lei inclusiv T.V.A., iar aportul Consiliului Județean Dâmbovița pentru primul trimestru al anului 2009 a fost stabilit la suma de 200.000 lei inclusiv T.V.A. Totodată, a fost prelungită și durata contractului până la data de 31 decembrie 2010

(vol. II - filele 497 - 498);

- act adițional nr. 5/2009, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 1659 din 19 februarie 2009 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 1634 din 13 februarie 2009, prin care s-a majorat aportul Consiliului Județean Dâmbovița pentru anul 2009 la suma de 898.530 lei inclusiv T.V.A. (vol. II - filele 499 - 500);

- act adițional nr. 6/2009, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 308 din 18 august 2009 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 7.541 din 10 iulie 2009, prin care s-a diminuat valoarea contractului cu suma de 123.049,63 lei fără T.V.A., ajungând astfel la 2.933.714,89 lei inclusiv T.V.A. (vol. II - filele 501 - 502);

- act adițional nr. 7/2010, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 473 din 10 noiembrie 2010 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 12.420 din 01 octombrie 2010, prin care s-a majorat valoarea contractului cu suma de 5.565,77 lei, reprezentând diferența T.V.A. aferentă lucrărilor decontate după intrarea în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 58/2010, prin care s-a modificat cota T.V.A. la 24% (vol. II - filele 503 - 504).

În altă

ordine de idei, prin H.G.R. nr. 919 din 30 august 2010, s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2010 cu suma de 51.500.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, și alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unități administrativ-teritoriale, pentru finanțarea unor cheltuieli de refacere a infrastructurii locale a cărei capacitate funcțională a fost afectată de fenomenele hidrometeorologice, Consiliului Județean Dâmbovița fiindu-i alocată suma de 2.850.000 lei (vol. II - filele 424 - 429).

La data de 13 septembrie 2010, A., în calitate de Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, a aprobat Referatul nr. 11.322 privind necesitatea achiziției contractelor de proiectare și execuție în vederea derulării obiectivelor finanțate prin H.G. nr. 919/2010 și, la data de 27 septembrie 2010, a aprobat nota prin care valoarea contractului de lucrări al obiectivului „Apărare mal și prag de fund râu Cricov, a fost estimată la 266.006 lei (vol. IV - filele 106 și 54).

La data de 04 octombrie 2010, A. a aprobat Nota Justificativă privind alegerea procedurii de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” pentru execuția obiectivului „Apărare mal și prag de fund râu Cricov” și, la aceeași dată, a semnat invitațiile de participare la negociere adresate SC D. SA și SC S. SRL (vol. II - filele 417, 360, 361).

Între documentele depuse de ofertantul SC D. SA s-au aflat și cele referitoare personalul ce urma să fie angajat în contract, fiind atașate și CV-urile respectivelor persoane.

Pentru postul de „Specialist tehnic” era menționat B. (fratele lui A.), despre care se specifica că se afla de 13 ani în relații contractuale cu societatea ofertantă. În CV-ul aparținând lui B. era menționat că acesta a activat ca inginer în cadrul SC D. SA din 1997, iar în perioada „mai 2003 - până în prezent (08 octombrie 2010)” a îndeplinit funcția de „Director Tehnic” (vol. II - filele 194 - 197).

Reiese deci, că deși la data de 31 mai 2010 încetase contractul individual de muncă al lui A., acesta și-a continuat, în fapt, activitatea în cadrul SC D. SA

În ziua de 13 octombrie 2010, s-a procedat la evaluarea ofertelor depuse societățile comerciale SC D. SA și SC S. SRL, fiind declarată câștigătoare SC D. SA, cu o ofertă de 201.541,37 lei fără T.V.A. La aceeași dată, A. a aprobat Raportul Procedurii, după care a comunicat rezultatul acesteia SC D. SA (vol. II - filele 328, 329 - 331).

Ulterior, la data de 20 octombrie 2010, între Consiliul Județean Dâmbovița, în calitate de achizitor, și SC D. SA, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări, contract semnat din partea achizitorului și de A., iar termenul de execuție a lucrărilor a fost stabilit la 2 luni calendaristice (vol. II - filele 129 - 140).

Așa cum s-a arătat în cele ce preced, după învestirea lui A. în funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, familia A. a cesionat acțiunile deținute la SC D. SA, dar a continuat să fie acționar majoritar la SC J. SA (66,681%), SC N. SA (66,652%) și SC O. SA (67%), între societatea comercială prim menționată și celelalte trei societăți comerciale continuând relațiile comerciale.

De menționat că, în ceea ce privește SC O. SA, familia A. a deținut majoritatea acțiunilor până la data de 30 aprilie 2009, când s-au retras din societate.

Din informațiile furnizate de T. Dâmbovița, precum și de societățile comerciale SC D. SA, SC J. SA, SC N. SA, reiese că, în perioada 01 iulie 2008 - 31 decembrie 2010, în care s-au derulat și contractele de lucrări din 19 iunie 2008 și din 20 octombrie 2010 încheiate de Consiliul Județean Dâmbovița cu SC D. SA, această societate comercială a efectuat achiziții de materiale de la celelalte trei societăți comerciale, după cum urmează:

- de la SC J. SA în sumă de 1.036.432 lei, în sem. II 2008; 997.375 lei, în sem. I 2009; 843.547 lei, în sem. II 2009; 1.091.769 lei, în sem. II 2010;

- de la SC N. SA în sumă de 307.751 lei, în sem. II 2008; 418.480 lei, în sem. I 2009; 425.425 lei, în sem. II 2009; 152.809 lei, în sem. I2010; 381.328 lei, în sem. II 2010;

- de la SC O. SA în sumă de 612.645 lei, în sem. II 2008; 165.830 lei, în sem. I 2009 (vol. III - filele 5 - 127, 130 -190, 193 -257, 260 -274, 277 - 290).

Pe de altă parte, astfel cum s-a prezentat anterior, SC D. SA a continuat să fie în strânsă legătură cu SC J. SA și SC N. SA, aceste două ultime societăți fiind garați fidejusori ai societății prim menționate pentru creditul contractat, în anul 2007, de la SC I. SA

În perioada în care A. a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița și, concomitent, calitatea de acționar la SC J. SA și SC N. SA, prin Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor ale societății prim menționate nr. 7 din 20 august 2008, nr. 1 din 11 martie 2009, nr. 4 din 13 mai 2010 și Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor ale societății ultim menționate nr. 5 din 20 august 2008, nr. 1 din 12 martie 2009, nr. 3 din. 11 mai 2010, s-au menținut garanțiile pentru creditul societății SC D. SA.

În altă ordine de idei, creditul contractat de SC D. SA a fost garantat și cu un bilet la ordin emis de companie și avalizat de C., garanția fiind menținută prin Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor ale acestei societăți comerciale nr. 2 din 10 martie 2009 și nr. 5 din 11 mai 2010.

Prin aceleași Hotărâri Adunării Generale a Acționarilor ale SC D. SA, această societate comercială a garantat creditul în sumă de 2.800.000 lei, contractat de SC J. SA de la SC I. SA (vol. VI - filele 179, 211).

În drept, s-a reținut că fapta săvârșită de inculpatul A., constând în aceea că, în perioada august 2008 - noiembrie 2010, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița a semnat 7 acte adiționale la contractul de lucrări din 19 iunie 2008, încheiat între Consiliul Județean Dâmbovița și SC D. SA (societate comercială la care acesta, împreună cu tatăl și fratele său, C. și B., a deținut calitatea de acționar până la data de 14 iulie 2008), precum și contractul de lucrări din 20 octombrie 2010, încheiat cu aceeași societate comercială, astfel încât, în mod indirect, s-a realizat un folos material, atât pentru sine, cât și pentru tatăl său, C., și fratele său, B., constând în aceea că, pe de o parte, s-a asigurat disponibil bănesc pentru SC D. SA necesar, între altele, pentru achitarea pentru perioada august 2008

- iunie 2009, în ceea ce-l privește pe C., a veniturilor (incluzând salariul net și contribuțiile către stat) în sumă de 14.149 lei; achitarea pentru perioada august 2008 - mai 2010, în ceea ce-l privește pe B. a veniturilor (incluzând salariul net și contribuțiile către stat) în sumă de 14.754 lei; achitarea chiriei în sumă de 44.859 lei/lună (12.059 mp x 3 lei/mp fără T.V.A.), datorate societății comerciale SC J. SA (la care familia A. era acționar majoritar); achiziționarea de materiale de la SC J. SA, SC O. SA, SC N. SA (societăți la care familia A. era acționar), și, pe de altă parte, s-a asigurat solvabilitatea SC D. SA în vederea: achitării creditului contractat de această societate de la SC I. SA și garantat de SC J. SA și SC N. SA (garanți și fidejusori), precum și, între altele, cu un bilet la ordin emis de companie și avalizat de C.; garantării creditului contractat de SC J. SA de la SC I. SA", constituie infracțiunea de conflict de interese, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen. din 1969 (devenit art. 301 alin. (1) C. pen.)‚ cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, ambele cu aplic. art. 5 C. pen.

În fapt, ca urmare învestirii lui A. în funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, acestuia i-a revenit obligația declarării averii și intereselor, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 176/2010.

S-a reținut de către procuror declarațiile de avere din 25 iunie 2008, 15 iulie 2008, 10 iunie 2009, 21 octombrie 2010 și 25 mai 2011 nu corespund adevărului.

Astfel, în declarația completată la data de 25 iunie 2008, A. a menționat la rubrica IV.2. „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 euro” deținerea de acțiuni la mai multe societăți comerciale, între care și SC D. SA, menționând însă la rubrica „valoarea totală la zi” suma de 110.000 lei (vol. I - filele 88 - 91).

În realitate, așa cum reiese din actul constitutiv actualizat al societății depus la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița la data de 31 martie 2008, valoarea acțiunilor deținute de A. era de 124.240 lei (vol. VI - filele 306, 311 -318).

De asemenea, la rubrica V. „DATORII”, acesta a menționat un credit contractat de la Banca Comercială Română Dâmbovița în anul 2001, scadent la 24 mai 2021, fără însă să specifice valoarea acestuia (vol. I - filele 88 - 91).

De asemenea, și în declarațiile din 15 iulie 2008, 10 iunie 2009, 21 octombrie 2010 și 25 mai 2011, A. nu a declarat, la rubrica x, valoarea creditului contractat de la Banca Comercială Română Dâmbovița în anul 2001, scadent la 24 septembrie 2021 (vol. I - filele 92 - 107).

În altă ordine de idei, în declarația din 10 iunie 2009, la rubrica VII „Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 C. fisc., cu modificările și completările ulterioare)” A. nu a declarat veniturile în sumă de 124.240 lei, obținute, în anul fiscal anterior, din vânzarea acțiunilor deținute la SC D. SA (vol. I - filele 96 - 99).

Aceste venituri le-a declarat după doi ani, în declarația din 25 mai 2011, în care a menționat, contrar realității, că suma de 124.240 lei ar fi obținut-o în cursul anului 2010 (vol. I - filele 104 -107).

Pe de altă parte, anterior alegerii în funcția de Președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, A. a fost deputat în Parlamentul României, pentru legislatura 2004-2008, și, în această calitate, în conformitate cu prevederile art. 1alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 176/2010, i-a revenit obligația declarării averii și a intereselor.

Din ansamblul actelor de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat, în opinia acuzării, că declarațiile de avere din 12 iunie 2007 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 51/344 din 14 iunie 2007), 12 iunie 2008 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 54/480 din 12 iunie 2008) și 07 iulie 2008 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 54/751 din 07 iulie 2008) nu corespund adevărului.

Astfel, în toate cele trei declarații, A. a menționat, la rubrica IV.2. „Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 euro”, deținerea de acțiuni la mai multe societăți comerciale, între care și SC D. SA, specificând, însă, la rubrica „valoarea totală la zi” suma de 110.000, deși valoarea acțiunilor deținute era de 124.240 lei, iar la rubrica x, a menționat un credit contractat de la Banca Comercială Română Dâmbovița în anul 2001, scadent la 24 mai 2021, fără să specifice valoarea acestuia (vol. I - filele 117 - 134).

În drept, s-a reținut că fapta săvârșită de inculpatul A., constând în aceea că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, cu intenție, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu ocazia depunerii declarațiilor de avere din datele de 25 iunie 2008, 15 iulie 2008, 10 iunie 2009, 21 octombrie 2010, 25 mai 2011, iar, în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenție, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu ocazia depunerii declarațiilor de avere din 12 iunie 2007 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 51/344 din 14 iunie 2007), 12 iunie 2008 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 54/480 din 12 iunie 2008) și 07 iulie 2008 (înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 54/751 din 07 iulie 2008), constituie infracțiunea de fals în declarații, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 28 din Legea nr. 176/2010 rap. la art. 326 C. pen. (art. 292 C. pen. din 1969), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen.

III. Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 iunie 2014 sub nr. x/1/2014.

Prin încheierea nr. 707 din data de 29 iulie 2014, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile formulate de inculpat și, î

n baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. x/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În cursul cercetării judecătorești, s-a procedat la audierea inculpatului la termenul din data de 7 noiembrie 2014, precum și la audierea martorului din acte P. (la termenul din data de 23 ianuarie 2015) și a martorilor propuși de inculpat, respectiv U. și V. (la termenul din data de 17 februarie 2015), X. (la termenul din 6 martie 2015), Z. și Y. (la termenul din 7 aprilie 2015), A.A. (la termenul din 8 iunie 2015) și B.B. (la termenul din 17 septembrie 2015). Totodată, inculpatul a depus înscrisuri pe situația de fapt și în circumstanțiere, iar prin încheierea din 17 septembrie 2015, s-a respins solicitarea inculpatului de efectuare a unei expertize financiar contabile.

IV. Analizând acuzațiile aduse inculpatului A., prin prisma actelor aflate la dosarul cauzei, a probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a constatat următoarele:

Prima instanță a reținut aceeași situație de fapt expusă pe larg în actul de sesizare și necontestată de apărare, constând în semnarea de către inculpatul A. a celor 7 acte adiționale la contractul din 19 iunie 2008, precum și a contractului din 20 octombrie 2010, ambele contracte fiind încheiate în perioada de referință, între Consiliul Județean Dâmbovița și SC D. SA.

Ceea ce se impută inculpatului A. de către acuzare este împrejurarea că, prin semnarea înscrisurilor menționate anterior, s-a realizat un folos material, în mod indirect, pentru inculpat și pentru membrii familiei sale, C. (tatăl inculpatului) și B. (fratele inculpatului).

Valoarea folosului nu a fost stabilită de către acuzare în cursul urmăririi penale și nici în cursul cercetării judecătorești nu a rezultat cuantumul folosului material. S-a învederat instanței formula generică asigurarea disponibilului bănesc pentru SC D. SA necesar pentru achitarea veniturilor tatălui și fratelui inculpatului (angajați la SC D. SA), achitarea chiriei, achiziționarea de materiale, precum și asigurarea solvabilității SC D. SA în vederea achitării/garantării unor credite bancare.

În esență, acuzarea are în vedere faptul că, deși inculpatul și membrii familiei sale au cesionat acțiunile deținute la SC D. SA - societatea comercială care a încheiat cele două contracte de lucrări cu Consiliul Județean Dâmbovița, s-a menținut relaționarea dintre SC D. SA și celelalte societăți comerciale la care familia A. era acționar majoritar (SC N. SA, SC J. SA și SC O. SA) prin achiziția de materiale, plata chiriei și garantarea unor credite bancare. De asemenea, până la data de 15 iunie 2009, C. a fost director general, iar până la data de 31 mai 2010, B. a fost director tehnic, ambii în cadrul SC D. SA.

Preparator, instanța de fond a analizat, din perspectiva legii penale anterioare și a celei în vigoare, continuitatea incriminării infracțiunii de conflict de interese, urmând a stabili legea penală mai favorabilă, în concret, inculpatului și, în raport de aceasta, va analiza întrunirea în cauză a elementelor constitutive ale infracțiunii.

Potrivit art. 253

1

C. pen. anterior, constituie infracțiunea de conflict de interese fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Potrivit art. 301 C. pen., infracțiunea de conflict de interese constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Din analiza celor două texte de lege, se constată că textul actual al conflictului de interese incriminat în art. 301 C. pen. are un conținut asemănător cu cel din art. 253

1

C. pen. anterior, suferind doar actualizări din perspectiva clarității lingvistice a termenilor folosiți de legiuitor. Pe cale de consecință, se constată că infracțiunea de conflict de interese continuă să fie incriminată și în noua reglementare penală.

În ceea ce privește limitele pedepsei, se constată o majorare a limitei minime de la 6 luni la un an închisoare. Urmare a modificărilor aduse de N.C.P., identificarea legii penale mai favorabile va privi limitele de pedeapsă, așa încât legea veche este mai favorabilă inculpatului și în raport de aceste dispoziții instanța va analiza elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese.

Cu titlu preliminar, instanța constată că infracțiunea de conflict de interese este considerată de legiuitor o infracțiune de serviciu, calificare susținută de poziționarea în Titlul VI, cap. I Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Textul impune funcționarului public să își desfășoare activitatea profesională cu un grad de probitate morală, or, implicarea în decizii care indică un interes contrar intereselor instituției pe care o reprezintă presupune încălcarea acestei obligații, funcționarul public susținând interesele sale private în detrimentul intereselor instituției.

Totodată, instituirea regimului incompatibilităților și a conflictului de interese în exercitarea demnităților și funcțiilor publice reprezintă restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți prevăzute în Constituție, iar conform dispozițiilor art. 53 din legea fundamentală, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți este posibilă numai prin lege și numai dacă se impune, pentru situațiile expres prevăzute în acest articol. Așadar, fiind instituite cu titlu de excepție, dispozițiile prin care se reglementează conflictul de interese sunt de strictă interpretare și aplicare. Constituind restrângeri ale exercițiului unor drepturi civile, situațiile în care o persoană se află în conflict de interese nu se pot stabili doar în baza principiilor generale prevăzute în art. 70 din Legea nr. 161/2003, făcându-se abstracție de dispozițiile legale concrete care prevăd situațiile în care un funcționar public este în conflict de interese.

Pentru ca fapta comisă de inculpat să fie tipică din punct de vedere obiectiv, trebuie îndeplinite mai multe condiții: funcționarul public să îndeplinească un act sau să participe la luarea unei decizii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prin acestea să se realizeze un folos de natură materială pentru sine sau pentru persoanele arătate în textul incriminator, în speță, tatăl și fratele inculpatului.

În vederea stabilirii îndeplinirii în cauză a condițiilor de tipicitate sub aspect obiectiv, instanța urmează a expune împrejurările în care s-a realizat semnarea de către inculpat a actelor adiționale la contractul din 19 iunie 2008, precum și a contractului din 20 octombrie 2010.

Contractul de lucrări nr. 134/19 iunie 2008 având ca obiectiv „pod peste pârâul Cricovul Dulce în localitatea Moreni” a fost încheiat între Primăria Moreni și Consiliul Județean Dâmbovița, pe de o parte, și SC D. SA, pe de altă parte. Consiliul județean a fost reprezentat de predecesorul inculpatului în funcția de președinte al consiliului, R.

Se constată că atât inițierea contractului de lucrări, cât și semnarea acestuia s-au realizat anterior învestirii inculpatului A. în funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița.

Astfel, în vederea realizării acestei lucrări, impusă de calamitățile produse de precipitațiile abundente din anul 2005, Consiliul Local Moreni a adoptat Hotărârea nr. 95/2006 privind construcția unui pod nou peste pârâul Cricovul Dulce în asociere cu Consiliul Județean Dâmbovița.

Asocierea dintre Consiliul Județean Dâmbovița și Consiliul Local Moreni a fost aprobată prin Hotărârea nr. 16 din 15 februarie 2007 a Consiliului Județean Dâmbovița.

În baza celor două hotărâri, s-a încheiat contractul de asociere dintre Consiliul Județean Dâmbovița și Consiliul Local Moreni, înregistrat sub nr. 143 din 05 aprilie 2007 la Consiliul local și sub nr. 50 din 12 aprilie 2007 la Consiliul județean.

În anul 2007 nu s-a realizat procedura de achiziție pentru încheierea contractului de lucrări.

În anul 2008, în vederea realizării acestui obiectiv, prin Hotărârea nr. 4 din 30 ianuarie 2008 a Consiliului Județean Dâmbovița se aprobă suma de 200.000 lei și prin hotărârea nr. 65 din 09 mai 2008 și suma de 1.298.554 lei.

Contractul de lucrări din 19 iunie 2008 a fost încheiat cu SC D. SA, societate declarată câștigătoare a licitației organizată de Primăria Moreni, beneficiarul lucrării și autoritatea contractantă.

La alegerile locale din luna iunie 2008, inculpatul A. a fost ales ca președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, fiind învestit în funcție la data de 23 iunie 2008.

După învestirea în funcția publică, atât inculpatul, cât și tatăl și fratele său au cesionat acțiunile pe care le dețineau la SC D. SA martorului P.

C. a continuat să dețină funcția de director general al SC D. SA, până la data de 15 iunie 2009. Totodată, acesta a fost împuternicit, prin Hotărârea nr. 1 din 28 iulie 2008 a Consiliului de administrație să reprezinte societatea.

B. a fost angajat la SC D. SA în funcția de director tehnic până la data de 31 mai 2010.

Pentru perioadele cât au fost angajați în cadrul SC D. SA, s-a arătat de către acuzare că C. a obținut venituri în valoare de 14.149 lei, iar B. a obținut venituri în valoare 14.754 lei, venituri achitate de societate din disponibilul bănesc asigurat SC D. SA din contractul de lucrări din 19 iunie 2008.

S-a mai reținut de către acuzare că inculpatul A. și rudele sale, C. (tatăl inculpatului) și B. (fratele inculpatului) au continuat să fie acționari la SC N. SA, SC J. SA și SC O. SA.

Astfel, în perioada în care inculpatul a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, SC J. SA a închiriat SC D. SA un teren în suprafață de 12.059 mp pentru o perioada de 10 ani, începând cu 01 august 2010, la prețul de 44.859 lei/lună, chiria fiind achitată din disponibilul bănesc asigurat SC D. SA din contractul de lucrări din 19 iunie 2008.

Totodată, SC D. SA a achiziționat materiale de la SC J. SA (de 1.036.432 lei, în sem. II 2008, de 997.375 lei, în sem. I 2009, de 843.547 lei, în sem. II 2009 și de 1.091.769 lei, în sem. II 2010), de la SC N. SA (de 307.751 lei, în sem. II 2008, de 418.480 lei, în sem. I 2009, de 425.425 lei, în sem. II 2009, de 152.809 lei, în sem. I 2010 și de 381.328 lei, în sem. II 2010) și de la SC O. SA (de 612.645 lei, în sem. II 2008 și de 165.830 lei, în sem. I 2009), materialele fiind achiziționate din disponibilul bănesc asigurat SC D. SA din contractul de lucrări nr. 134/19 iunie 2008.

De asemenea, în perioada în care inculpatul a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, s-a menținut calitatea de garanți și fidejusori ai SC N. SA și SC J. SA pentru creditul contractat de SC D. SA în anul 2007, iar SC D. SA a garantat creditul contractat de SC J. SA. S-a arătat de către acuzare că folosul material a constat în asigurarea solvabilității SC D. SA în vederea achitării creditului contractat de societate și în vederea garantării creditului contractat de SC J. SA.

Revenind la analiza laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese, instanța apreciază că aceasta este o infracțiune de pericol concret întrucât nu este suficient ca funcționarul să îndeplinească un act, ci este necesar ca acel act să fi produs un folos material funcționarului public sau persoanelor menționate expres în dispoziția legală.

În speță, urmează a se stabili dacă prin semnarea de către inculpat a actelor adiționale la contractul de lucrări din 19 iunie 2008 s-a realizat un folos material pentru acesta și/sau pentru tatăl și fratele acestuia.

Este evident, că prin semnarea contractului precizat, SC D. SA a obținut un folos cuantificat în valoarea de execuție a lucrării contractate menționate în cuprinsului convenției, folos a cărei legalitate nu poate fi pusă la îndoială.

Așa cum s-a arătat anterior, inculpatul A. nu a avut nicio implicare în inițierea, derularea și semnarea contractului din 19 iunie 2008, stabilirea executantului lucrării în persoana SC D. SA fiind efectuată în urma desfășurării unei licitații publice, aspecte care nu sunt combătute de către acuzare.

De asemenea, pentru evitarea unei situații de incompatibilitate determinată de calitatea de asociat în cadrul SC D. SA, atât inculpatul, cât și tatăl și fratele său au cesionat acțiunile deținute la SC D. SA, martorului P., acuzarea considerând că cesionarea a avut loc, martorul plătind integral prețurile cesiunilor, așa cum reiese din contractele încheiate.

Întreaga construcție a acuzării se bazează pe realitatea cesionării de către inculpat și rudele sale a acțiunilor deținute la SC D. SA, aspect menționat expres și cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei de către reprezentantul Ministerului Public.

Or, instanța apreciază că existența unei situații de incompatibilitate în cauză, specifică activității infracționale incriminate în dispozițiile art. 253

1

C. pen. anterior, ar fi fost determinată doar în situația în care se susținea (respectiv se dovedea) de către acuzare fictivitatea cesiunii acțiunilor deținute la SC D. SA de familia A.

Este adevărat că în actul de sesizare, procurorul arată că C., prin faptul că a fost împuternicit să reprezinte SC D. SA, și-a exercitat puterea de decizie și controlul asupra societății, dar această afirmație rămâne izolată, străină de obiectul acuzațiilor aduse inculpatului și nu a fost fundamentată pe probele administrate în cursul urmăririi penale.

Obiectul judecății se mărginește, potrivit art. 371 C. proc. pen., la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare al instanței, iar rolul instanței de judecată este de a soluționa cauza dedusă judecății, în conformitate cu prevederile art. 349 din același cod. În viziunea C. proc. pen. în vigoare, a fost regândită poziția instanței de judecată care nu mai are consacrat un rol activ în cadrul procesului penal, ci garantează ca procesul să aibă un caracter echitabil, iar soluționarea cauzei deduse judecății să se realizeze cu respectarea drepturilor subiecților procesuali și asigură administrarea probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei, în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii.

Or, instanța trebuie să se pronunțe cu privire la faptele descrise în actul de sesizare, obiectul judecății neputând fi extins cu privire la alte aspecte nereținute de acuzare, chiar dacă ar rezulta din cercetarea judecătorească.

În consecință, instanța nu poate avea în vedere la soluționarea cauzei declarațiile date în cursul cercetării judecătorești de martorul P. (care a afirmat că preluarea acțiunilor SC D. SA a fost formală) și de martorul Y., primarul orașului Moreni (care a arătat că problemele majore legate de actele adiționale le discuta cu tatăl inculpatului), care ar putea constitui indicii temeinicie, suficiente în sensul fictivității cesionării acțiunilor SC D. SA, societatea fiind în continuare controlată de C., tatăl inculpatului, situație care ar genera conflictul de interese al inculpatului A. în legătură cu SC D. SA.

Revenind la acuzația concretă adusă inculpatului prin actul de sesizare, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu s-a dovedit că prin semnarea actelor adiționale la contractul de lucrări nr. 134/19 iunie 2008 s-a realizat un folos material pentru inculpat sau pentru tatăl și fratele acestuia.

Din actele dosarului de urmărire penală, rezultă că la contractul de lucrări nr. 134/19 iunie 2008 au fost încheiate acte adiționale, după cum urmează:

- act adițional nr. 1/2008, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 152/06 august 2008 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 10.950 din 07 august 2008, prin care se modifică art. 1 alin. II din contract, în sensul că SC D. SA va fi reprezentat de M., având funcția de director;

- act adițional nr. 2/2008, înregistrat la Consiliul Județean Dâmbovița sub nr. 190 din 08 octombrie 2008 și la Primăria Municipiului Moreni sub nr. 13.781 din 07 octombrie 2008, prin care s-a modificat prețul convenit pentru îndeplinirea contractului în sensul măririi acestuia cu suma de 91.685,07 lei fără T.V.A., devenind astfel de 1.887.746,13 lei fără T.V.A., la care se adaugă T.V.A. în sumă de 358.671,76 lei. Totodată, a suferit modificări și aportul asociaților Primăria municipiului Moreni și Consiliul Județean Dâmbovița, pentru anul 2008, în sensul majorării aportului Consiliul Județean Dâmbovița de la suma de 127.019 lei inclusiv T.V.A., la 627.01