ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 554/2003

R  O  M    N  I  A

S-au luat în examinare

recursurile declarate de inculpații A.C.C. și N.G. împotriva deciziei

nr.82 din 10 septembrie 2002 a Curții Militare de Apel.

S-au prezentat:

recurenții inculpați, în stare de arest, asistați de avocat V.M.,

apărător desemnat din oficiu.

Au lipsit: intimata

reprezentant legal N.A., intimata parte vătămată A.Gh. și

autoritatea tutelară Primăria comunei Bogdănești,

jud.Suceava.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate

și reducerea pedepsei aplicate pentru inculpatul A.C.C. și executarea

pedepsei în stare de libertate pentru inculpatul N.G.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursurilor, întrucât pedepsele au fost just

individualizate.

Inculpații

au declarat că sunt de acord cu susținerile apărătorului

lor.

C  U  R  T  E  A

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr.131 din 24 iulie 2002, Tribunalul Militar Teritorial

București a condamnat pe următorii inculpați:

- A.C.C. la 5 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.211 lit.a, d, e, cu aplicarea art.75

alin.1 lit.c, art.74, art.80 și art.13 din Codul penal;

- N.G. un an și 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211 alin.2 lit.a,

d, e, cu aplicarea art.74, art.76 lit.d, art.99 și următoarele

și art.13 din Codul penal.

Inculpaților li s-au interzis drepturile prevăzute de

art.64 din Codul penal în condițiile art.71 din Codul penal.

Din pedepsele aplicate inculpaților s-a dedus arestarea

preventivă cu începere de la 22.04.2002 și a fost menținută

și prelungită până la 18.09.2002 inclusiv.

Inculpații au fost

obligați la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

S-a

reținut că, în noaptea de 24 martie 2002, inculpații,

aflați sub influența băuturilor alcoolice, au sustras, prin

violență, de la A.Gh., suma de 300.000 lei. Fapta a fost săvârșită

pe un drum din comună, iar violențele au constat în lovituri repetate

cu pumnii peste față, până când victima a fost doborâtă la

pământ. Aceasta a avut nevoie de 9-10 zile îngrijiri medicale pentru

vindecarea leziunilor suferite.

Inculpații

au recunoscut fapta și au restituit suma de bani sustrasă.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel inculpații, considerând-o

netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, pe care o

consideră prea severă, iar în ce-l privește pe inculpatul minor N.G.

și sub aspectul modalității de executare. S-a solicitat

reducerea pedepselor aplicate, iar pentru inculpatul minor și suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Curtea

Militară de Apel, prin decizia penală nr.82 din 10 septembrie 2002, a

admis apelul declarat de inculpatul A.C.C., a desființat sentința

apelată, în sensul reducerii pedepsei aplicate acestuia de la 5 ani

închisoare la 3 ani închisoare.

S-a

respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul N.G., s-a menținut

arestarea preventivă a celor doi inculpați și s-a dedus din

pedepsele aplicate timpul arestării preventive de la 22.04.2002, la zi.

S-au

menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Inculpatul

N.G. a fost obligat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariu pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile

judiciare ocazionate de soluționarea apelului inculpatului A.C.C. au

rămas în sarcina statului, din care suma de 300.000 lei reprezentând

onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu va fi suportată

din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs ambii inculpați, care prin

apărătorul lor, au reiterat motivele invocate în apel, în sensul

reducerii pedepsei pentru A.C.C. și executarea pedepsei în stare de

libertate pentru N.G.

Recursurile

sunt nefondate.

Conform

art.52 din Codul penal, pedeapsa este o măsură de constrângere

și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii

săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art.72 din același

cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de

dispozițiile părții generale  ale Codului penal, de limitele de

pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al

faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Or,

în cauză, se constată că instanța de apel, la dozarea

pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptelor, atât

împrejurările în care s-au comis faptele, dar și datele referitoare

la persoana inculpaților, aspecte care se regăsesc în cuantumul

pedepselor aplicate.

Așa

fiind, în mod corect, se reține că instanța de apel a făcut

o justă individualizare a pedepselor, încât recursurile, bazate pe

reiterarea acelorași critici, apar ca nefondate.

Pe

de altă parte, instanțele au apreciat corect că scopul pedepsei

aplicate inculpatului minor N.G., acela de prevenire de noi infracțiuni nu

poate fi atins prin aplicarea prevederilor referitoare la suspendarea

condiționată a pedepsei.

Prin

urmare, în temeiul art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de procedură

penală, Curtea va respinge recursurile inculpaților pe care îi va

obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Totodată,

se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării

preventive, la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații

A.C.C. și N.G. împotriva deciziei nr.82 din 10 septembrie 2002 a

Curții Militare de Apel.

Deduce

din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de

la 22 aprilie 2002 la 5 februarie 2003.

Obligă

pe recurenți să plătească statului câte 1.100.000 lei

cheltuieli judiciare fiecare, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 5 februarie 2003.