ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3445/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3445/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor penale de față.

Examinând actele și lucrările

dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 161 din 26

aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr. 666/211/2012 a Tribunalului Cluj s-a

admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) și 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în

infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. (1), (2) și (3)C.

pen., față de inculpatul F.F.D.

A fost condamnat inculpatul F.F.D.,

pentru comiterea infracțiunilor de:

- ucidere din culpă, prevăzută de art.

178 alin. (1), (2) și (3) C. pen., la pedeapsa de: - 7 ani închisoare.

- încredințare cu știință a unui

autovehicul unei persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice, prevăzută

de art. 86 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 cu art. 41 alin. (2) C. pen., la

pedeapsa de:- un an închisoare.

- părăsirea locului accidentului, prevăzută

de art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, la pedeapsa de: - 2 ani

închisoare.

S-a constatat că aceste infracțiuni

sunt comise în concurs R. de infracțiuni cu cele menționate în sentința penală nr.

1086 din 11 octombrie 2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dispunând punerea în

individualitatea lor a pedepselor de 2 ani închisoare aplicată pentru

infracțiunea de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 198 alin. (1) cu art.

74 și 76 C. pen., și pedeapsa de un an închisoare aplicată pentru infracțiunea

de furt calificat, din sentința penală nr. 829 din 28 iunie 2012 a Judecătoriei

Cluj-Napoca, menținând anularea beneficiului suspendării condiționate potrivit art.

85 C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare, sporită cu un an,

rezultând pedeapsa finală de: - 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicațiunea

prevăzută

art. 71

și 64

lit. a) teza a Il-a C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatului F.F.D. și potrivit art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive începând

cu 18 noiembrie 2011 la zi.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea

privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice

Judiciare (Legea nr. 76/2008), s-a dispus prelevarea de probe biologice de la

inculpatul F.F.D.

S-a constatat calitatea de asigurător

a SC A.A.R. SA Sucursala Cluj.

În temeiul art. 14 și 346 C. proc.

pen., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile

P.I.F. și P.A. și a fost obligat inculpatul F.F.D. să plătească acestor părți

civile daune materiale în sumă de 30.000 lei și daune morale în sumă de 250.000

Euro sau echivalentul în lei la data efectuării plății, respingând restul

pretențiilor privind daune morale și dobânda legală la aceste sume solicitate

și acordate.

În temeiul art. 193 C. proc. pen., a

fost obligat inculpatul F.F.D. să plătească părților civile P.I.F. și P.A.

cheltuieli de judecată la fond și urmărire penală în sumă totală de 4.720 lei,

reprezentând onorariul avocat ales.

S-a respins solicitarea inculpatului

F.F.D., prin avocatul ales, de schimbare a încadrării juridice în ceea ce-l

privește.

A fost condamnat inculpatul M.V.V.,

pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260

alin. (1) C. pen., la pedeapsa de: - un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de

încercare de doi ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art. 82 C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a

atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării

condiționate a executării pedepsei, conform art. 83 C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată inculpatului M.V.V. timpul reținerii de 24 ore din data

de 18 noiembrie 2011.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a

fost obligat inculpatul F.F.D. să plătească 3.000 lei cheltuieli judiciare în

favoarea statului, iar pe inculpatul M.V.V. suma de 1.000 lei cu același titlu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că următoarea stare de fapt:

În noaptea de 17 noiembrie 2011, în

intervalul orar 22.30-23.00, inculpatul F.F.D., a condus autovehiculul marca VW

Golf, pe DN-varianta de ocolire CLUJ nord-est, corn. Apahida, jud. Cluj, în

afara localității, din direcția mun. Cluj-Napoca spre loc. Jucu, a ajuns la km.

03 + 780 m, fiind și sub influența băuturilor alcoolice, a pierdut controlul

autoturismului, s-a izbit de parapeții metalici existenți în partea dreaptă a

direcției de mers după care a părăsit partea carosabilă, unde a intrat în

impact cu capătul unui podeț, oprindu-se pe drumul de acces spre zona denumită

„Sub coastă”. În urma accidentului rutier a survenit decesul numitei P.D.P., în

vârstă de 15 ani (a se vedea în acest sens Raportul de constatare medico-legală

autopsie), pasagera găsită de organele de poliție pe bancheta din spate, precum

și vătămarea corporală gravă a părții vătămate C.L.M., în vârstă de 16 ani,

prin punerea în primejdie a vieții acesteia (a se vedea în acest sens

Concluziile preliminare, menționăm că partea vătămată C.L. nu s-a prezentat la

medicul legist în vederea efectuării unui examen medico - legal tocmai pentru a

diminua consecințele juridice ale faptelor inculpatului F.F.D., mai ales în

condițiile în care acesta din urmă a fost arestat de către organele judiciare

de pe raza teritorială a mun. Cluj-Napoca la scurt timp după comiterea

accidentului rutier), iar după comiterea accidentului rutier, inculpatul F.F.D.

a părăsit locul accidentului fără a încunoștința organele de poliție.

Ca urmare a investigațiilor efectuate

organele de cercetare penală prezente la fața locului au constatat că

autoturismul marca Volkswagen Golf, a fost avariat în proporție de 80 %, în

interiorul autoturismului corpul neînsuflețit al părții vătămate P.D.P., aflat

într-o poziție nefirească, în sensul că corpul acesteia se afla „îndesat” în

locul dintre bancheta din spate și scaunele din față. Misterios pare modul în

care partea vătămată P.D.P. a ajuns în această poziție, în condițiile în care

în parbrizul spart al autoturismului au fost găsite două urme de înfundare ce

provin de la două capete, iar în parbriz, la locul de înfundare din partea

dreaptă au fost găsite mai multe fire de păr, care par a aparține părții

vătămate P.D.P., întrucât această parte vătămată era singura cu păr lung.

Există posibilitatea ca poziția corpului părții vătămate P.D.P. să nu se fi

datorat impactului, ci ar fi fost creată intenționat de către vreunul dintre

pasagerii autoturismului tocmai pentru a ascunde decesul acesteia, mai ales în

condițiile în care anterior accidentului partea vătămată P.D.P. se afla pe

scaunul din dreapta față, lângă scaunul șoferului.

Din actele de urmărire penală rezultă

că anterior incidentului rutier, la data de 17 noiembrie 2011, în intervalul

orar 22.30 - 23.00, în interiorul autoturismului marca Volkswagen Golf se

aflau: inculpatul F.F.D. pe scaunul șoferului din partea stângă, partea

vătămată P.D.P. pe scaunul din dreapta șoferului, iar inculpatul M.V.V. și

partea vătămată C.L.M. pe bancheta din spate.

În seara zilei de 17 noiembrie 2011,

in intervalul orar 17:00-20:30 inculpatul F.F.D., inculpatul M.V.V., martora C.L.M.,

martorii D.V., S.S. și alții s-au aflat în clubul A.E. unde s-a organizat balul

bobocilor Grupului Școlar A.V., instituție școlară unde erau eleve partea

vătămată P.D.P. și martora C.L.M.

Inculpatul F.F.D., martora C.L.M.,

martorii D.V., S.S. și alții s-au aflat în incinta clubului A.E. la aceeași

masă și au consumat împreună cantități mari de băuturi alcoolice. Conform

propriilor declarații inculpatul F.F.D. ar fi consumat în intervalul orar 17.00

- 19.00 circa patru beri „iar martorii D.V., S.S. ar fi consumat wiskey și

bere. Din declarațiile martorilor S.S., D.V. rezultă că atât inculpatul F.F.D.

cât și martorii au consumat și alte băuturi alcoolice, fiind toți la aceeași

masă din interiorul localului. Martorul D.V., în intervalul orar 17.00 -19.00,

a consumat băuturi alcoolice în prezența inculpatului F.F.D. și în consecință

martorul D.V. se afla sub influența alcoolului.

În tot acest timp partea vătămată

P.D.P. participa la balul bobocilor la concursul de miss, astfel cum rezultă

din declarația martorului S.S.

În jurul orei 18.00, inculpatul

F.F.D., cunoscând că martorul D.V. se afla sub influența alcoolului, i-a

înmânat acestuia din urmă cheile autoturismului marca Volkswagen Golf

(proprietatea tatălui inculpatului F.F.D.) pentru ca martorul D.V. să se

deplaseze de la clubul A.E. și până pe b-dul Muncii pentru aduce pe martorul T.R.

Acest din urmă martor și-a manifestat dorința de a participa la balul bobocilor

organizat în clubul A.E., iar în seara zilei de 17 noiembrie 2011 a fost

contactat telefonic de către inculpatul F.F.D. care i-a menționat că la momentul

respectiv se afla în clubul A.E. și că va trimite o terță persoană cu

autoturismul proprietatea tatălui inculpatului pentru a-l aduce pe martor la

club. La momentul respectiv inculpatul F.F.D. i-a comunicat martorului T.R. că

motivul pentru care nu se deplasează personal pentru a-l lua este că inculpatul

se afla deja sub influența băuturilor alcoolice. Prin urmare inculpatul F.F.D.

i-a solicitat martorului D.V. să se deplaseze până pe b-dul Muncii. Imediat

după, martorul T.R., ar fi fost contactat telefonic de către martorul D.V. care

i-a comunicat că deși se afla sub influența băuturilor alcoolice va veni după

acesta cu autoturismul marca Volkswagen Golf.

Ulterior, după ce a ajuns și martorul

T.R. la clubul A.E. toți din grupul de prieteni ai inculpaților F.F.D. și M.V.V.

au consumat în continuare băuturi alcoolice. Din declarația martorului T.R. de

rezultă că inculpatul F.F.D. și martorul D.V. au continuat, unul în prezența

celuilalt, să consume băuturi alcoolice.

Ulterior, în jurul orei 20.30,

inculpatul F.F.D., fiind în continuare sub influența băuturilor alcoolice, a

fost implicat într-o altercație în interiorul clubului, de o mai mare amploare,

care a determinat „oprirea distracției” (a se vedea în acest sens declarația

martorului T.R.). Ca urmare a propriei conduite inculpatul F.F.D. a fost condus

cu forța în afara clubului de către agenții de pază din cadrul clubului. Odată

cu acesta au ieșit și restul prietenilor inculpatului, printre care inculpatul M.V.V.,

martorii D.V., S.S., părțile vătămate C.L.M., P.D.P. și alții.

Ulterior, după ce s-au deplasat cu

toții către magazinul S., grupul de prieteni s-a reîntors în fața clubului A.E.

și au decis, în jurul orei 21.00, să se deplaseze cu autoturismul marca

Volkswagen Golf, către căminul grupului școlar A.V. de pe b-dul Muncii. În acel

moment inculpatul F.F.D. le-a spus celorlalți că nu se poate urca la volanul

autoturismului întrucât era puternic sub influența băuturilor alcoolice și i-a

solicitat martorului D.V. să se urce acesta la volan întrucât acesta din urmă

nu se afla așa de tare sub influența alcoolului.

Martorul D.V. a fost de acord a doua

oară să conducă autoturismul și astfel s-a urcat pe scaunul șoferului, pe

scaunul din dreapta față s-a urcat inculpatul F.F.D., iar pe bancheta din spate

s-a urcat martorul T.R., inculpatul M.V.V., părțile vătămate P.D.P., C.L.M.,

precum și martorul S.S. (aceste aspecte de fapt rezultă, spre exemplu din

declarațiile martorului T.R. și din declarațiile martorului D.V.).

Astfel, grupul s-a deplasat cu

autoturismul marca Volkswagen Golf, din fața clubului A.E. până pe b-dul

Muncii, în fața căminului grupului școlar A.V. de pe b-dul Muncii. După un interval

de 30 de minute, martorii T.R., S.S. și inculpatul F.F.D. s-au deplasat

împreună până la hipermarketul R. pentru a cumpăra băuturi alcoolice. Din

hipermarketul R. cei trei au mai cumpărat circa două sticle de bere la 2 litri

fiecare și două doze de bere la 0,5 1. Cu băuturile achiziționate s-au deplasat

din nou în fața căminului grupului școlar A.V. de pe b-dul Muncii unde le-au

consumat în interiorul autoturismului, parcat în fața căminului. Au consumat

sticlele de bere atât martorul D.V. cât și inculpatul F.F.D.

În jurul orei 22.00 martorul D.V. a

pus în mișcare din nou autoturismul, iar în interiorul acestuia au mai urcat

inculpații F.F.D., M.V.V., părțile vătămate P.D.P., C.L.M. și martorii S.S., T.R.

Cu toți s-au deplasat din fața căminului grupului școlar A.V. de pe b-dul

Muncii până la domiciliul martorului D.V. situat pe b-dul Muncii. În această

din urmă locație au coborât din autoturism martorii S.S., T.R. și D.V. întrucât

inculpatul F.F.D. le-a solicitat, în mod imperativ acest lucru pentru ca în

autoturism să rămână doar inculpatul F.F.D. cu prietena sa, C.L.M. și

inculpatul M.V.V. cu prietena sa, P.D.P. (a se vedea în acest sens declarațiile

martorului T.R.). După ce martorii S.S., T.R. și D.V. au coborât din

autoturism, la volanul acestuia s-a urcat inculpatul F.F.D., deși se afla

puternic sub influența băuturilor alcoolice, pe scaunul din dreapta față s-a

urcat partea vătămată P.D.P. și pe bancheta din spate inculpatul M.V.V. și C.L.M.

Toți patru s-au înțeles să se deplaseze împreună, în jurul orei 22.30 de pe

b-dul Muncii, până la apartamentul martorului D.V. situat în Apahida pentru a „continua

distracția”.

Cei patru pasageri nu au mai ajuns în

Apahida întrucât pe DN-varianta de ocolire CLUJ nord-est, corn. Apahida, jud.

Cluj, în afara localității, din direcția municipiul Cluj-Napoca spre

localitatea Jucu, a ajuns la km. 03 + 780 m a avut loc accidentul rutier

descris mai sus.

Analizând întregul material probator,

instanța de fond a reținut că accidentul rutier a fost cauzat de către inculpatul

F.F.D. în noaptea dintre 17 noiembrie 2011, în jurul orelor 22.30-23.00.

Din raportul de expertiză

criminalistică nr. 195 din 08 decembrie 2011 și din restul actelor dosarului

rezultă că inculpatul F.F.D., fiind și sub influența băuturilor alcoolice, a

condus autoturismul anterior primului impact, cu o viteză probabilă de 115

km/h, în condițiile în care viteza maximă permisă de legiuitor pe porțiunea

respectivă de drum era de 90 km/h, a lovit pereții metalici, glisiera metalică,

iar ulterior s-a izbit puternic de un zid de beton, tip cap de pod. S-a

apreciat că decesul părții vătămate P.D.P. și vătămarea corporală a părții

vătămate C.L.M. ar fi survenit ca urmare a impactului autoturismului cu capul

de pod.

Din raportul de constatare medico -

legală autopsie rezultă că moartea părții vătămate P.D.P. a fost violentă, ar

fi survenit începând cu aproximativ câteva minute de la impactul cu corpul dur

până la 30 - 60 de minute de la impact, dar si că ar fi existat posibilitatea

de a fi salvată viața acesteia dacă victima ar fi primit primul ajutor medical

de urgentă.

Având în vedere faptul că accidentul

rutier a fost cauzat în jurul orei 22.30-23.00, nu s-a putut reconstitui care

au fost activitățile celor patru pasageri până la ora 02.30 întrucât există un mister

total ce nu a putut fi dezvăluit pe parcursul urmăririi penale de către

organele judiciare tocmai datorită lipsei de colaborare a inculpaților F.F.D., M.V.V.

și părții vătămate C.L.M., singurii în măsură să clarifice situația de fapt.

Pe de altă parte, în noaptea dintre 17

noiembrie 2011, martorul M.R.E. se afla întâmplător, la volanul autoturismului

proprietate personală, când în jurul orei 02.30, a văzut o persoană de sex

masculin care îi făcea semne din mână, în timp ce se afla pe marginea DN-varianta

de ocolire CLUJ nord-est, corn. Apahida, jud. Cluj, în afara localității, din

direcția mun. Cluj-Napoca spre loc. Jucu, în zona km. 03 + 780 m. Martorul a

oprit autoturismul și a observat că persoana de sex masculin avea sânge pe

față. Această persoană era inculpatul F.F.D. Din declarația martorului M.R.E. rezultă

că în momentul în care s-a coborât din autoturism l-a văzut pe inculpatul

F.F.D. cu sânge pe față și I-a întrebat pe acesta ce a pățit. Inculpatul i-a

relatat martorului că a fost implicat într-un accident rutier și l-a rugat pe

martor să îl transporte până în municipiul Cluj-Napoca pe inculpat și încă o

altă persoană care se afla în autoturismul avariat (respectiv partea vătămată C.L.M.).

Inculpatul F.F.D. i-a spus martorului că îi dorește sprijinul întrucât

inculpatul „nu mai poate de frig” întrucât martorul a fost de acord cu

propunerea inculpatul F.F.D. s-a deplasat din nou la autoturism, a ajutat-o pe

partea vătămată C.L.M., prietena inculpatului, să se coboare de pe bancheta din

spate, prin intermediul portierei din partea dreaptă spate. Ulterior,

inculpatul F.F.D., ajutat fiind de către martorul M.R.E. au introdus-o pe

partea vătămată C.L.M. în autoturism, iar după aceea inculpatul F.F.D. s-a deplasat

din nou către autoturism și a închis portiera din partea dreaptă spate, lăsând

în interior corpul neînsuflețit al părții vătămate P.D.P.

În acele momente martorul M.R.E. l-a

întrebat pe inculpatul F.F.D. dacă a anunțat organele de poliție cu privire la

producerea accidentului, inculpatul a răspuns negativ, că accidentul nu a fost

unul grav și că va solicita sprijinul unui prieten pentru a transporta

autoturismul avariat de la fața locului. Intrând în autoturismul martorului

inculpatul F.F.D. i-a mai spus martorului M.R.E. că după producerea accidentului

poate dormi în autoturism până a doua zi de dimineață, însă i-ar fi fost prea

frig. Cu același prilej martorul M.R.E. l-a întrebat în mod expres pe inculpat

dacă în interiorul autoturismului se mai află și alte persoane rănite, iar

inculpatul F.F.D. i-a răspuns că în autoturism nu se mai află nicio persoană,

când în realitate se mai afla partea vătămată P.D.P., decedată între scaunele

autoturismului.

Întrucât martorul M.R.E. a insistat ca

inculpatul să anunțe organele de poliție cu privire la producerea accidentului,

la rândul său inculpatul „a insistat” ca martorul să nu anunțe organele de

politie, dar nici salvarea, deoarece nu era necesară intervenția acestora.

Văzând insistența inculpatului F.F.D.

de a nu fi încunoștințate nici organele de poliție, dar nici salvarea, martorul

M.R.E. a pus în mișcare autoturismul proprietate personală și a pornit către

municipiul Cluj-Napoca. Pe drum către muninicipiul Cluj-Napoca, pe b-dul

Muncii, în zona Tetarom martorul l-a văzut pe inculpatul M.V.V. cum se deplasa

pe jos către Cluj - Napoca.

Inculpatul F.F.D. i-a comunicat

martorului că și inculpatul M.V.V. s-a aflat inițial în autoturism și că și

acesta a fost rănit ca urmare a accidentului rutier.

Ulterior, martorul M.R.E., după ce l-a

predat pe inculpatul F.F.D. și pe partea vătămată C.L. unui echipaj de la

salvare, s-a reîntors după inculpatul M.V.V. și l-a preluat și pe acesta cu

autoturismul. În interiorul autoturismului inculpatul M.V.V. i-a spus

martorului M.R.E. că s-a aflat în autoturismul cu numărul de înmatriculare xxx,

că în realitate nu ar fi avut loc nici un accident ci doar o simplă defecțiune

și că i-ar fi abandonat pe ceilalți trei pasageri, întrucât nu ar mai fi

suportat frigul, nemenționând nimic de partea vătămată P.D.P. lăsată decedată în

autoturism la marginea drumului.

Analizând declarațiile inculpatului M.V.V.

coroborat cu declarațiile martorului M.R.E. și cu poziția nefirească în care a

fost găsit cadavrul părții vătămate P.D.P. se poate desprinde concluzia că,

dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpații F.F.D. și M.V.V. au încercat

să ascundă moartea părții vătămate P.D.P. aflată între scaunele autoturismului

pentru a nu fi văzută de către o terță persoană. Această susținere se

fundamentează pe împrejurarea că martorul M.R.E. a avut cu cei doi inculpați

două discuții separate de un anumit interval de timp în legătură cu prezența

sau nu a unei a patra persoane în interiorul autoturismului (partea vătămată P.D.P.)

și ambii inculpați i-ar fi precizat martorului că în autoturism s-ar fi aflat

doar trei persoane (inculpații F.F.D., M.V.V. și partea vătămată C.L., a se

vedea în acest sens confuzia cu privire la persoana tunsă „băiețește”, partea

vătămată C.L.M. și clarificările inculpatului M.V.V.).

Ulterior, organele de cercetare penală

au demarat ancheta pentru a elucida cauzele producerii accidentului și

evenimentele stranii ulterioare acestuia și l-au audiat la data de 18 noiembrie

2011 pe inculpatul M.V.V., în calitate de martor. În cuprinsul acestei

declarații olografe inculpatul M.V.V. a arătat că în realitate nu a avut loc un

accident rutier, că în timp ce se afla în autoturismul condus de inculpatul F.F.D.,

împreună cu părțile vătămate P.D.P. și C.L.M. a simțit o mișcare bruscă, viraj

stânga - dreapta, și-au continuat deplasarea încă 5 minute, s-au oprit

(voluntar) la un refugiu pentru a fuma. Din autoturism ar fi coborât inculpații

F.F.D., M.V.V. și partea vătămată C.L.M. și ar fi analizat avariile

autoturismului, iar în tot acest timp partea vătămată P.D.P., prietena

inculpatului M.V.V., și-ar fi manifestat voința de a rămâne în autoturism. Mai

mult de atât inculpatul M.V.V. a mai arătat că după ce și-au fumat toți

țigările s-au urcat în autoturism și ar fi întrebat-o pe partea vătămată P.D.P.

ce face, aceasta i-ar fi răspuns că îi este foarte rău, că dorește să doarmă și

că în momentele următoare s-ar fi culcat lângă inculpatul M.V.V. Întrucât

inculpatul F.F.D. nu ar fi reușit să pornească autoturismul s-au culcat cu

toții pe bancheta din spate a autoturismului, respectiv inculpații F.F.D., M.V.V.,

P.D.P. și C.L.M. în realitate însă, după acea „mișcare bruscă, viraj stânga –

dreapta” „partea vătămată P.D.P. decedase, iar părții vătămate C.L.M. îi fusese

pusă în pericol viața.

Din aceste considerații de fapt a

rezultat dincolo de orice îndoială că inculpatul M.V.V. a prezentat afirmații mincinoase,

denaturate, în ceea ce privește chiar producerea accidentului rutier în scopul

de a induce în eroare organele judiciare și în ceea ce privește evenimentele

ulterioare accidentului rutier. Ca urmare a declarațiilor inculpatului M.V.V.,

organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de mărturie mincinoasă și l-au reținut pe inculpat pentru o

perioadă de 24 de ore. Ca urmare a reaudierilor ulterioare inculpatul M.V.V. nu

a revenit asupra susținerilor sale și a continuat să spună că nu ar fi avut loc

un accident rutier. Menționăm că și inculpatul M.V.V. anterior producerii

accidentului rutier s-a aflat sub puternica influență a băuturilor alcoolice.

Revenind la inculpatul F.F.D., acesta

din urmă a fost testat cu aparatul etilotest în data de 18 noiembrie 2011, ora

03.38, reieșind o alcoolemie în aerul expirat de 0,17 mg/l, i-a fost recoltată

prima probă de sânge în la ora 03.45 constatându-se o alcoolemie de 0,55 g %

alcool pur în sânge iar cea de-a doua probă de sânge 05.00 constatându-se o

alcoolemie de 0,40 g % alcool pur în sânge. Recoltarea probelor de sânge s-a realizat

la aceste intervale de timp mari de la momentul conducerii autovehiculului tocmai

datorită faptului că inculpatul F.F.D. nu a anunțat organele de poliție sau

salvarea despre producerea accidentului rutier din data de 17 noiembrie 2011,

ora 23.00 și că a părăsit locul accidentului lăsând cadavrul părții vătămate

P.D.P. pe marginea drumului în autoturismul proprietatea tatălui său.

Cu toate acestea, pe parcursul

urmăririi penale s-a reușit să se stabilească valoarea alcoolemiei în sângele

inculpatului F.F.D. din data de 17 noiembrie 2011, ora 22.30 prin intermediul

unei expertize de calcul retroactiv a alcoolemiei. Prin acest act medico -

legal s-a stabilit că inculpatul F.F.D. ar fi avut o alcoolemie de 1,18 g %

alcool pur în sânge în jurul orei 22.30. Analizând actele dosarului și

constatările medicilor legiști a rezultat că alcoolemia în sânge a inculpatului

F.F.D. la momentul conducerii autoturismului și a cauzării accidentului rutier

era mult mai mare. Calculul retroactiv al alcoolemiei a avut la bază

declarațiile de consum ale inculpatului care nu corespund adevărului sub

aspectul ingerinței de băuturi alcoolice.

Totodată, atât inculpatul F.F.D. cât

și membrii familiei sale au încercat să minimalizeze consecințele juridice ale

faptelor acestuia și să încerce să ascundă adevărul, în sensul că mama

inculpatului F.F.D. s-a deplasat chiar în ziua producerii accidentului rutier

la spitalul unde era internată într-o stare foarte gravă partea vătămată C.L.M.,

iar tatăl inculpatului, numitul F.V., s-a prezentat la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca în data de 23 noiembrie 2011, unde personal a depus o

declarație din partea numitului C.I., tatăl părții vătămate C.L., prin care

acesta din urmă arăta că dorește să se împace cu inculpatul F.F.D., că „își

retrage plângerea” și că nu mai are pretenții prezente sau viitoare fața de

inculpatul F.F.D., în condițiile în care fiicei acestuia i-a fost pusă în

primejdie viața. Cu privire la această declarație depusă de tatăl inculpatului F.F.D.,

trebuie menționat că a fost luată, într-un cadru privat, extraprocesual, în

data de 21 noiembrie 2011, la două zile după arestarea preventivă a

inculpatului.

Mai mult de atât, inculpatul F.F.D.,

la data de 08 iunie 2011, în jurul orelor 23.30, a fost sancționat

contravențional tot pentru conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor

alcoolice, i-a fost ridicat permisul de conducere, i-a fost suspendat dreptul

de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, dar cu toate acestea, în noaptea de

17 noiembrie 2011, s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală a

tatălui său, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice și a cauzat

accidentul rutier care face obiectul prezentului dosar penal.

Situația de fapt expusă mai sus se

probează cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața

locului; schița locului faptei; planșa foto CFL; planșa foto examinare auto;

proces verbal de ridicare mijloace materiale de probă; raportul de expertiză

criminalistică nr. 195 din 08 decembrie 2011; examinare poligraf inculpați;

listingul apelurilor inculpaților; proces verbal de recunoaștere după planșă

foto; acte medicale stabilire alcoolemie inculpat F.F.D.; buletin de analiză

toxicologică; rapoarte de expertiză calcul retroactiv al alcoolemiei; concluzii

preliminare și raport de constatare medico-legală autopsie; concluzii

preliminare parte vătămată C.L.; acte medicale C.L.; sentința civilă a

Judecătoriei Beclean; declarațiile părții vătămate C.L.; declarațiile inițiale

în calitate de martor ale inculpatului M.V.V.; declarațiile martorului S.S.;

declarațiile martorului T.R.; declarațiile martorului D.V.; declarațiile

martorului M.E.; declarațiile martorului M.R.E.; declarațiile martorului L.B.;

declarațiile inculpatului F.F.D.; proces verbal de sesizare din oficiu;

declarațiile inculpatului M.V.V., în această din urmă calitate.

În faza cercetării judecătorești la

Tribunalul Cluj s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-legală cu

mai multe obiective, în special pentru ca instanța să poată decide dacă fapta

comisă de către inculpatul F.F.D. este ucidere din culpă sau omor. Concluziile acestei

expertize nu clarifică în mod indubitabil această problemă, și fiind vorba de

un dubiu, acesta profită inculpatului.

Astfel fiind, instanța a apreciat că

încadrarea corectă a faptelor comise de către inculpatul F.F.D. este cea din

rechizitoriu, nejustificându-se solicitarea apărătorului inculpatului.

Concret faptele inculpatului F.F.D.,

astfel cum au fost descrise în starea de fapt întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de ucidere din culpă de către o persoană având o alcoolemie în

sânge de peste limita legală prevăzută de art. 178 alin. (1), (2) și (3) C.

pen. (în raport cu partea vătămată P.D.P.), a infracțiunii de vătămare

corporală gravă din culpă prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen.,

raportat la art. 182 alin. (2) teza finală C. pen. (în raport cu partea

vătămată C.L.M.), a infracțiunii de încredințare cu știință a unui autovehicul

unei persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice, în formă continuată

prevăzută de art. 86 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, rep., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și a infracțiunii de părăsirea locului accidentului

prevăzută de art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, rep., toate cu aplic art.

33 lit. a) și b) C. pen.

Având în vedere faptul că la data de

20 decembrie 2011 a intervenit împăcarea părților, în temeiul art. 10 lit. h) C.

proc. pen. și în aplicarea dispozițiilor art. 184 alin. (6) C. pen., s-a dispus

încetarea urmăririi penale față de inculpatul F.F.D. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prevăzută de art. 184 alin.

(2) și (4) C. pen., raportat la art. 182 alin. (2) teza finală C. pen. (în

raport cu partea vătămată C.L.M.).

Pe de altă parte, față de inculpatul

F.F.D., în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi

penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. (2) din

O.U.G. nr. 195/2002 întrucât din actele de urmărire penală nu rezultă cu

certitudine că la data de 17 noiembrie 2011 ar fi cunoscut că dreptul de a

conduce autovehicule îi era suspendat ca urmare a aplicării amenzii

contravenționale din data de 08 iunie 2011, ora 23.30.

Fapta inculpatului M.V.V., care, la

data de 18 noiembrie 2011, cu ocazia audierii sale în calitate de martor, a

făcut afirmații necorespunzătoare adevărului, în sensul că, în noaptea dintre

17 noiembrie 2011, intervalul orar 22.30 - 23.00 nu ar fi avut loc niciun

accident rutier, denaturând adevărul și sub alte aspecte ulterioare producerii

accidentului rutier, respectiv decesul părții vătămate P.D.P. (împrejurări

esențiale) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie

mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen.

Datorită faptului că inculpatul

M.V.V., în noaptea dintre 17 noiembrie 2011, în calitate de pasager al

autoturismului marca Volkswagen nu a acordat ajutorul necesar părții vătămate P.D.P.,

deși cunoștea că viața acesteia fusese pusă în pericol și nici nu a înștiințat

autoritățile judiciare, s-a dispus disjungerea și trimiterea cauzei la I.P.J. Cluj

- Serviciul Rutier în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de lăsare fără ajutor prevăzută de art. 315 C. pen.

Având în vedere faptul că nu s-a putut

stabili alcoolemia în sângele martorului D.V., din data de 17 noiembrie 2011,

s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 87

alin. (1) din. O.U.G. nr. 195/2002, rep., în forma continuată, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., dar în temeiul art. 12 C. proc. pen., și sesizarea

agenților de poliție din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca - Biroul

Rutier pentru aplicarea unei amenzi contravenționale martorului D.V. sub

aspectul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 102 alin. (3) lit. a) din

O.U.G. nr. 195/2002, rep.

Procedând la individualizarea

pedepselor pentru inculpatul F.F.D., potrivit art. 72 C. pen., instanța a ținut

cont de criteriile generale indicate în textul de lege menționat, cu referire

la limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social ridicat al faptelor,

valorile sociale supreme ocrotite de legea penală și lezate prin acțiunile

antisociale ale inculpatului, urmarea deosebit de gravă produsă, nu în ultimul

rând persoana inculpatului, care nu se află la prima confruntare cu legea

penală, fiind condamnat printr-o hotărâre anterioară, fiind vorba de fapte

penale concurente.

În concret pentru atingerea scopurilor

prevăzute de art. 52 C. pen., pentru ca a se atinge funcția preventivă și

sancționatoare a pedepsei, instanța a dispus condamnarea inculpatului F.F.D.

pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178

alin. (1), (2) și (3) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare; încredințare cu

știință a unui autovehicul unei persoane aflate sub influența băuturilor

alcoolice, prevăzută de art. 86 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 cu art. 41

alin. (2) C. pen., la pedeapsa de un an închisoare; părăsirea locului

accidentului, prevăzută de art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, la

pedeapsa de 2 ani închisoare.

Cu privire la latura civilă a cauzei,

părțile vătămate P.I.F. și P.A. s-au constituit părți civile în prezenta cauza

solicitând daune morale în valoare de 500.000 EURO și daune materiale în

valoare de 30.000 lei plus dobânda legală de la data producerii accidentului

până la plata efectivă a sumei.

Instanța de fond a apreciat că sunt

justificate în totalitate daunele materiale în sumă de 30.000 lei și daune

morale în cuantum de 250.000 Euro sau echivalentul în lei la data efectuării

plății, restul pretențiilor civile nefiind justificate pentru motivele ce vor

fi prezentate mai jos.

S-a reținut că pretențiile la daune

materiale sunt justificate de prejudiciul material suferit, de cheltuielile

efectuate pentru înmormântarea fiicei părților civile și urmarea tuturor

tradițiilor. La dosarul cauzei au fost depuse numeroase chitanțe care atestă

cheltuielile efectiv realizate cu înmormântarea, serviciile funerare ale fiicei

noastre și îndeplinirea ritualurilor religioase.

De asemenea, așa cum este tradiția

locului, în memoria fiicei decedate, părinții au organizat mese de pomenire

(masa de după înmormântare și 3 parastase: la 6 săptămâni, 6 luni respectiv un

an de la deces). Cheltuielile care au decurs din organizarea acestor cutume

creștinești le-au probat atât cu chitanțe și facturi atașate la dosar cât și

prin intermediul declarațiilor martorilor la evenimente. Declarația martorului

P.I. completează probatoriul administrat în vederea stabilirii daunelor

materiale care ni se cuvin. Acesta a confirmat cheltuielile efectuate imediat

după decesul P.D.P. (rochia de mireasă cu care a fost înmormântată, autopsia,

sicriul, crucea, cheltuieli pentru transport), precum și efectuarea de către

părțile civile a tuturor datinilor creștinești pentru înmormântare (cumpărarea

colacilor care se dau drept pomană și celelalte alimente, batiste, etc.)

constând în organizarea de mese de pomenire a victimei (masa de după

înmormântare unde s-au făcut pregătiri pentru 400 de persoane și celelalte

parastase). La fel au declarat martorele C.A.I. și M.F.

Susținerile reprezentantei societății

de asigurări potrivit cărora „este puțin probabil ca părțile civile să fi

avansat suma de 30.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare, în

condițiile în care, la momentul la care s~a pus în discuție efectuarea

expertizei ADN, fiind necesară deplasarea acestora în municipiul București,

părțile civile au arătat că nu dețin fonduri nici măcar pentru deplasare și

nici nu s-a făcut dovada că anterior producerii accidentului ar fi dispus de o

sumă atât de mare” vor fi considerate neavenite. Părinții au reușit să facă

rost de suma de bani necesară înmormântării unicului lor copil, obligându-se să

restituie sumele de bani împrumutate de la rude și vecini, care au înțeles

situația extrem de dificilă.

Curmarea vieții fiicei părților civile

a reprezentat și reprezintă în continuare, un eveniment care a făcut ca și

viețile lor să se sfârșească într-un moment anterior comiterii accidentului.

Singurul motiv pentru care fizic, mai există e pentru a păstra vie memoria

fiicei lor, însă chinul psihic nu va înceta pentru ei niciodată. Cuantificarea

unei astfel de prejudiciu e o sarcină dificilă pentru instanță dar criteriile

stabilite în literatura de specialitate și în practica judiciară au rolul de a

sprijini acest demers, scopul final fiind asigurarea unei compensații juste.

Elementul care trebuie să fie analizat cu precădere e valoarea vieții fiicei

decedate căreia la doar 15 ani, i-a fost curmată viața, într-un moment în care

trebuia să înceapă cu adevărat.

În mod incontestabil, trauma psihică

suferită este iremediabilă și nici o sumă de bani nu va putea reprezenta o

„compensație justă” pentru viața victimei dar trebuie avut în vedere faptul că

în realitate, odată cu decesul acesteia, părțile civile au fost permanent afectate.

Instanța apreciază că suma de 250.000 Euro va contribui la atingerea acestor

obiective. Restul pretențiilor părților civile cu titlu de daune morale vor fi

respinse, după cum vor fi respinse și restul pretențiilor referitoare la

dobânda legală, deoarece aceste sume de bani, cu titlu de daune materiale și

morale, nu sunt purtătoare de dobânzi legale sau de altă natură.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel în termen legal inculpații F.F.D. și M.V.V. și asigurătorul SA R.A. SA

București, prin Sucursala Cluj.

Inculpatul F.F.D. a solicitat

admiterea apelului și reindividualizarea pedepsei aplicate, prin reținerea

circumstanțelor atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 74

alin. (2) C. pen. și reducerea pedepsei aplicate, precum și reducerea

cuantumului daunelor morale acordate părților civile.

S-a arătat că Tribunalul Cluj nu a

motivat respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din art. 178 alin.

(l), (2) și (3) C. pen., în art. 178 alin. (l) și (2) C. pen. Alcoolemia

stabilită în urma recoltării probelor biologice a fost de 0,55 g/l, respectiv

0,40 g/l alcool pur în sânge, valori sub limita legală, iar calculul retroactiv

al alcoolemiei indică o valoare probabilă de 1,18 g/l alcool pur în sânge, iar

o astfel de presupunere nu poate constitui temei pentru agravarea situației

sale.

A considerat că pedeapsa de 7 ani

închisoare aplicată de instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de

ucidere din culpă este excesivă.

Instanța de fond nu a ținut seama de

faptul că inculpatul nu poseda antecedente penale la momentul producerii

accidentului, împrejurarea că a fost condamnat pentru două fapte concurente

fiind reflectată în sporul de 1 an aplicat la pedeapsa de bază.

De asemenea, nu s-a ținut seama de

faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală, a dat declarații în

cauză, s-a supus testului poligraf, fiind sincer.

Nu s-a ținut seama de înscrisurile în

circumstanțiere depuse la dosar, de faptul că este tânăr și o pedeapsă atât de

mare nu îi dă nicio șansă de reabilitare și de continuare a unei vieți normale

după ispășirea pedepsei.

Referitor la pedeapsa aplicată pentru

infracțiunea de părăsire a locului accidentului, consideră că pedeapsa de 2 ani

închisoare este nejustificată, având în vedere că a solicitat achitarea conform

art. 10 lit. d) C. proc. pen., faptei lipsindu-i latura subiectivă. A arătat că

a fost preluat de martorul M.R. de la locul accidentului, cu care s-a deplasat

până la locul unde a fost preluat de ambulanță; nu avea asupra sa telefon

mobil, a oprit o mașină pentru a cere ajutor și a fi transportat până la

întâlnirea cu ambulanța pentru a i se acorda îngrijiri de specialitate.

Referitor la latura civilă a

considerat că sumele acordate părților civile cu titlu de daune morale sunt

exagerate, nu s-a avut în vedere și criteriul echității, pentru ca suma

acordată să fie justă, rațională, echitabilă, stabilită în așa fel încât să

asigure o compensație suficientă a prejudiciului moral suferit.

Daunele morale nu trebuie să

reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ci trebuie să aibă un caracter

compensatoriu pentru o suferință certă și să se raporteze la jurisprudența în

materie.

Inculpatul M.V.V. a solicitat

admiterea apelului și achitarea sa conform art. 10 lit. d) C. proc. pen.,

pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.

A susținut că a contribuit la aflarea

adevărului și nu a comis infracțiunea de mărturie mincinoasă. A dat declarație

la circa 3-4 ore de la prezentarea în fața organelor de cercetare penală, a

declarat ceea ce a știut, ce a văzut și ce a auzit, nu a încercat să ascundă

moartea părții vătămate P.D.P., nu a știut că a murit decât în momentul în care

a reajuns la fața locului însoțit de martorul M.E., nu știe dacă victima a fost

mutată sau nu. Nu a considerat că a fost un accident cu victime, a considerat

că a fost vorba despre o tamponare. Nu își mai amintește nimic din cele

întâmplate după ieșirea de pe partea carosabilă, era lovit la cap și sub

influența băuturilor alcoolice, a stat inconștient 2-3 ore în autoturism, după

care a coborât pentru a-și face necesitățile fiziologice, când a realizat că

mașina era tamponată, apoi a urcat în autoturism și au încercat să doarmă. A

crezut că și victima doarme, întrucât și aceasta consumase băuturi alcoolice.

A declarat ceea ce și-a amintit, în

condițiile în care nu dormise, se afla în stare de ebrietate și în stare de șoc

după ce a aflat de la martorul M.E. despre decesul prietenei sale P.D.P.

A apreciat că lipsește atât latura

obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă, cât și intenția.

Asigurătorul SA R.A. SA București, prin

Sucursala Cluj a solicitat admiterea apelului, condamnarea inculpatului F.F.D.

pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, art. 175

lit. i) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 C. proc.

pen., din infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (l), (2)

și (3) C. pen., urmând a se constata că nu subzistă calitatea de asigurător în

cauză.

În subsidiar, în caz de respingere a

cererii de schimbare a încadrării juridice, a solicitat reducerea cuantumului

daunelor materiale și morale acordate părților civile până la un cuantum

rezonabil, în acord cu practica judiciară a altor instanțe.

În latura penală s-a arătat că

inculpatul F.F.D. a consumat o cantitate apreciabilă de alcool în după-amiaza

zilei de 17 noiembrie 2011 în clubul A.E., consum ce a continuat până la

evacuarea din local a inculpatului și a prietenilor acestuia, ca urmare a unei

altercații cu o terță persoană, inculpatul a fost avertizat de un echipaj al

poliției sosit la fața locului să nu urce la volan, întrucât se află în stare

de ebrietate, a continuat să consume alcool cumpărat de le hipermarketul R.,

după care s-a urcat la volan, însoțit de prietena sa C.L.M., de inculpatul

M.V.V. și prietena acestuia, victima P.D.P.

Inculpatul s-a angajat în trafic spre

Apahida, cu toate că avea de puțin timp permis de conducere și se afla sub

influența cantității mari de alcool consumate, conducând cu viteză excesivă,

astfel că în zona centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca a pierdut

controlul volanului, a lovit glisiera metalică și a ricoșat într-un cap de pod.

În urma impactului victima P.D.P. a suferit traumatisme severe, dar inculpatul,

pentru a șterge urmele, a mutat corpul victimei în interiorul mașinii, pentru a

nu fi vizibil din exterior, mutare ce a grăbit decesul victimei, după care a

părăsit locul accidentului.

Procedând în mod voit în modalitatea

iresponsabilă mai sus arătată, inculpatul a acceptat decesul numitei P.D.P.,

deși nu a dorit acest fapt.

În subsidiar, s-a arătat că daunele

materiale nu sunt justificate cu acte doveditoare, iar daunele morale depășesc

cu mult sumele acordate cu acest titlu de instanțe în cauze similare.

Decesul victimei a fost favorizat și

de împrejurarea că aceasta nu a primit ajutor medical de urgență, datorită

omisiunii intenționate a inculpatului F.F.D. de a anunța organele de poliție,

victima nu a purtat centura de siguranță și a acceptat să urce în autoturismul

condus de inculpat, deși cunoștea că acesta consumase excesiv alcool.

În cauză este aplicabil Ordinul C.S.A.

nr. 5/2010, astfel că despăgubirea pe care asigurătorul o poate suporta nu

acoperă în totalitate despăgubirile acordate.

Consideră asigurătorul că nivelul

daunelor morale trebuie să fie în limite rezonabile, în concordanță cu

jurisprudența în materie, cu venitul mediu pe cap de locuitor și cu nivelul

general de dezvoltare economică a României.

Prin decizia penală nr. 141/ A din 20

iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a

admis apelurile declarate de către inculpatul F.F.D. și asigurătorul SA R.A. SA

București, prin Sucursala Cluj împotriva sentinței penale nr. 161/ D din 26

aprilie 2013 a Tribunalului Cluj, cu privire la cuantumul daunelor morale

acordate părților civile P.I.F. și P.A.

Pronunțând o nouă hotărâre, în

limitele de mai sus, s-a redus cuantumul daunelor morale acordate părților

civile P.I.F. și P.A. la suma de 90.000 Euro sau echivalentul în lei la cursul

B.N.R. de la data plății.

În baza art. 383 alin. (

I

1

),

art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpatului F.F.D. și s-a dedus din pedeapsa aplicată

acestuia timpul detenției preventive, începând cu data de 18 noiembrie 2011 și

până în prezent.

S-au menținut celelalte dispoziții ale

sentinței penale atacate.

În baza art. 379 pct. l lit. b) C.

proc. pen., s-a respins, ca nefundat, apelul declarat de inculpatul M.V.V.

împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a decide astfel, s-a constatat

că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele

administrate în cauză, stabilind în mod corect vinovăția inculpaților F.F.D. și

M.V.V. în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din data de 10

ianuarie 2012.

în cea ce privește latura civilă a

cauzei, s-a reținut că daunele materiale au fost dovedite de părțile civile P.I.F.

și P.A. prin înscrisurile de la dosar Judecătoria Cluj-Napoca, dosar Tribunalul

Cluj și prin depozițiile martorilor P.I., C.A.I., M.F., P.T.

Martorul P.I. a afirmat că a asistat

personal la efectuarea unor cumpărături legate de înmormântare, fapt ce creează

instanței convingerea că acesta cunoaște cuantumul cheltuielilor de

înmormântare, din depoziția sa reieșind efectuarea unor cheltuieli în sumă de

19.780 pentru înmormântare și parastase, incluzând suma de 8.400 lei pentru

masa de pomenire pregătită pentru 400 persoane, luând în calcul suma de 21

lei/meniu, și suma de 4.100 lei pentru cele 3 parastase și mesele organizate cu

aceste ocazii (câte 1700 lei/parastas).

Bonul de la dosar Judecătoria

Cluj-Napoca atestă cheltuieli privind cavoul în sumă de 276 lei.

La acestea trebuie adăugate, potrivit

tradiției, plățile efectuate pentru preotul care a oficiat slujbele, pentru

gropari.

Trebuie avută în vedere și

împrejurarea de notorietate că pentru produsele achiziționate din piață, de la

producătorii agricoli, nu se eliberează chitanțe.

Contractul de la dosar Judecătoria

Cluj-Napoca atestă costurile pentru edificarea monumentului funerar, valoarea

totală fiind de 7.000 lei, sumă care se impune a fi acordată, chiar dacă este

vorba de o cheltuială viitoare, întrucât aceasta este certă, existând siguranța

că părinții se vor îngriji de ridicarea unui monument funerar pentru singurul

lor copil.

Prin urmare, suma de 30.000 lei

acordată cu titlu de daune materiale a fost dovedită în cauză.

Referitor la daunele morale, s-a

constatat că fapta inculpatului F.F.D. a produs un prejudiciu moral important

părților civile, un prejudiciu de afecțiune, constând în pierderea unicei lor

fiice, aflată la vârsta de 15 ani, dispariția subită a acesteia constituind și

în prezent o tragedie în cadrul familiei.

Date fiind relațiile de afecțiune care

există și se consolidează într-o familie, decesul unicului copil creează o

inevitabilă și imensă suferință părinților supraviețuitori, iar prejudiciul

moral se impune a fi reparat prin echivalent.

Rolul și cuantumul daunelor morale nu

este un preț al durerii, care nu poate fi cuantificată bănește, ci o

recunoaștere publică a suferinței provocate părților civile de către inculpat.

Scopul daunelor morale nu poate fi

atins decât prin identificarea unui cuantum adecvat pentru a nu constitui o

îmbogățire fără justă cauză, a nu conduce spre derizoriu suferința părților

civile, dar a nu constitui nici o amendă excesivă pentru inculpat.

Curtea a apreciat că suma de 250.00

euro acordată părților civile P.I.F. și P.A. este excesivă, că fără a se reține

o culpă în sarcina victimei, trebuie avută în vedere și conduita acesteia, care

a acceptat să urce în autoturismul condus de inculpat, cu toate că știa că

acesta consumase cantități mari de alcool.

În consecință, Curtea a apreciat că

acordarea sumei de 90.000 euro este în măsură să ofere o compensație justă

părților civile pentru suferința ce le-a fost cauzată.

Curtea a avut în vedere și practica sa

constantă în această materie, împrejurarea că în cauze asemănătoare cuantumul

daunelor morale a fost stabilit la un nivel similar celui din prezenta cauză.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, au declarat recurs inculpatul F.F.D., părțile civile P.I.F. și P.A.A. și

asigurătorul SC A.R.A. SA prin SC A.A. SA, Sucursala Cluj.

Recurentul inculpat F.F.D. a invocat

motivele de casare prevăzute de art. 385

9

pct. l și pct. 17

2

C. proc. pen.

A arătat că Tribunalul Cluj, primind

cauza prin declinare de la Judecătoria Cluj Napoca care a calificat

infracțiunea în omor, a administrat o singură probă, în sensul că a efectuat o

expertiză și bazându-se pe întreaga cercetare făcută la Judecătoria Cluj Napoca

a considerat că fapta este ucidere din culpă și a procedat la judecarea cauzei,

deși competența materială aparține Judecătoriei Cluj Napoca. A solicitat pentru

acest motiv de casare admiterea recursului, casarea deciziei atacate și

trimiterea cauzei spre rejucare la Judecătoria Cluj Napoca, aceasta fiind

instanța competentă să judece cauza atât după competența materială cât și în

ceea ce privește competența după calitatea persoanei.

Cu privire la motivul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., a arătat că

prin greșita aplicare a legii se poate înțelege și individualizarea pedepsei,

depunând în acest sens practică judiciară a Curții de Apel Cluj privind

situații similare sau chiar mai grave decât în cauza de față, cauze în care s-a

reținut un cuantum mai mic al pedepsei.

Recurenții părți civile P.I.F. și P.A.A.,

au invocat motivul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

teza

a

II

-a C. proc. pen., solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei pronunțate de instanța de apel și menținerea ca

temeinică și legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Cluj, arătând că

înțeleg să critice hotărârea pronunțată de instanța de apel sub aspectul

laturii civile.

Au arătat că daunele morale și

materiale solicitate sunt pe deplin justificate în raport de