ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2859/2014

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 18 din 4 februarie 2013, Tribunalul Suceava, în baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata I.I., zisă "C.", având cetățenie română, studii liceale, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori" și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe o perioadă de 10 ani.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de persoane" și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință și a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe o perioadă de 10 ani. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 vechiul C. civ., a obligat inculpata să plătească despăgubiri civile părților vătămate, constituite părți civile în cauză, următoarele sume cu titlu de daune morale: - V.M.F.

- 30.000 euro sau echivalentul în RON la data plății; - D.N. - 1.500 euro sau echivalentul în RON la data plății; - I.A.M. - 30.000 euro sau echivalentul în RON la data plății; - Ț.V.E. - 30.000 euro sau echivalentul în RON la data plății. S-a luat act că partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 a dispus confiscarea specială de la inculpata I.I. a sumei totale de 108.000 euro. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, inculpata I.I. are reputația de a fi o femeie de moravuri ușoare.

Astfel, din corespondența cu autoritățile elene, apare că aceasta, în luna iulie 2008 a solicitat la Prefectura H. avizul de a lucra ca prostituată, după ce anterior, la 24 iunie 2008, a fost arestată pentru prostituție. Tot în acest sens dau declarații și numitul P.F. și martorul C.I.Z., aceștia arătând că au stat fiecare cu inculpata I.I. timp de câteva zile, timp în care au întreținut relații sexuale, aceasta părăsindu-i pentru alți parteneri. Numitul P.F. a mai declarat că învinuita i-a povestit că în Grecia este asociată cu niște cetățeni albanezi într-o firmă de construcții, iar acesta dorind să-l ia acolo la lucru, i-a spus că nu poate întrucât unul dintre ei este gelos, deducând de aici că se află într-o relație intimă cu respectivul.

Astfel, apare că și alte persoane decât victimele audiate în prezenta cauză confirmă legătura dintre inculpată și mai mulți cetățeni albanezi care desfășoară în comun activități pe teritoriul Greciei, informația fiind cu atât mai prețioasă cu cât este o redare a spuselor inculpatei, într-un context cu totul diferit de cel al cauzei și făcută de către o persoană care nu are legătură directă cu obiectul acesteia.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate, a rezultat că inculpata I.I., în perioada iunie 2009 - februarie 2011, a venit în mod repetat din Grecia în România, cu scopul de a recruta tinere, indiferent dacă erau minore sau majore, din medii sociale defavorizate, cărora le capta interesul prin oferte privind locuri de muncă bine retribuite în orașul în care își are stabilită ilegal reședința (H., insula Creta, Grecia), în vederea aducerii lor într-o stare de dependență materială și psihică, față de ea și complicii săi, pentru a le determina sau obliga la practicarea prostituției în folosul lor, urmărind obținerea unor importante beneficii materiale. Astfel, învinuita a racolat un număr de 6 (șase) victime, dintre care 3 minore și 3 majore, pe 5 (cinci) dintre acestea obligându-le sau determinându-le, prin complicitatea și a trei cetățeni albanezi, prieteni ai săi, să practice prostituția în beneficiul lor.

Inculpata I.I., după cum rezultă din probele administrate în prezenta cauză, a racolat-o mai întâi pe victima majoră V.M.F., propunerea unui loc de muncă bine retribuit în H., fiindu-i lansată de către martorul C.C.C., la solicitarea celei dintâi, cu care se cunoștea, întrucât aceasta îi găsise în Grecia un loc de muncă în construcții. Acestei victime, inculpata i-a trimis bani prin W.U., atât pentru propriile cheltuieli cât și pentru transport. Această victimă s-a dovedit a fi cea mai labilă dintre toate fetele racolate de către inculpată, rămânând în dependență față de ea aproximativ 10 luni de zile și realizând pentru aceasta aproximativ 100.000 euro din practicarea prostituției. S-a apreciat de către organele de urmărire penală că exemplul constituit de această victimă, a determinat-o pe inculpată să caute și alte fete care să producă pentru ea și acoliții săi venituri la fel de consistente, pentru a-și multiplica beneficiul.

Astfel, victima V.M.F. a fost cea dintâi obligată de către inculpată să ademenească, la rândul ei o altă victimă, ceea ce ea a fost nevoită să facă, contactând-o pe victima minoră I.A.M., actualmente B., căreia i-a relatat despre posibilitatea obținerii unui loc de muncă bine plătit în orașul H., așa cum i-a cerut inculpata. Resortul ce a determinat-o pe victima V.M.F. să cedeze în acest mod solicitării celei ce o exploata sexual a fost teama, întrucât aceasta a bătut-o după ce inițial refuzase să o contacteze pe victima minoră I.A.M. De asemenea, victima majoră R.D.M. a fost ademenită cu un loc de muncă atractiv și bine plătit în orașul H., prin aceeași strategie la care a recurs și în cazul victimei I.A.M., cerându-i chiar acesteia din urmă să-i prezinte o situație deformată asupra realității pentru a o determina să meargă acolo.

În ceea ce o privește pe victima D.N., inculpata I.I. a abordat-o în mod direct și nemijlocit și i-a vorbit despre faptul de a-i face rost de un loc de muncă ca barmaniță într-un restaurant din aceeași țară, unde ar putea avea un venit de 35 - 40 euro pe zi. În acest caz, inculpata I.I. s-a deplasat împreună cu victima D.N., la domiciliul acesteia, pentru a-l convinge și pe soțul ei de bunele ei intenții. Victimelor V.M.F. și R.D.M., inculpata le-a rezervat locuri la avion și le-a achitat contravaloarea biletelor de călătorie, acestea efectuând deplasarea la H. singure, în timp ce victima D.N. a călătorit împreună cu inculpata cu trenul, aceasta suportând toate cheltuielile de transport. În cazul victimelor minore, inculpata I.I., după ce observa că acestea sunt interesate de propunerile sale, formulate generic (cazul victimelor Ț.V.E.

și I.A.M.) prin intermediul fetelor pe care deja le exploata sexual. Astfel victima Ț.V.E. a fost ademenită mai întâi prin victima I.A.M. iar aceasta din urmă prin intermediul victimei V.M.F., se deplasa la domiciliile lor sau lua legătura cu părinții acestora pentru a le prezenta și lor binefacerile deplasării fetelor lor în orașul H., unde le așteptau job-uri bine plătite, care urmau să le îmbunătățească semnificativ situația materială nu numai a lor cât și a întregii familii, după care le solicita să se deplaseze împreună cu ea la un birou notarial în vederea semnării procurilor prin care își dădeau acceptul ca acestea să o însoțească în Grecia iar în cazul victimei I.A.M., să recurgă inclusiv la obținerea procurii prin aducerea în fața notarului public a unei alte persoane decât cea îndreptățită pentru a o semna, pe aceasta din urmă în fals, cazul victimei Ț.V.E.

sau în cazul imposibilității obținerii procurii să riște a o însoți pe aceasta, iar la trecerea frontierei să recurgă la mituirea funcționarului poliției de frontieră, pentru a trece peste lipsa documentelor legale de călătorie necesare unei persoane minore, cazul victimei P.A. Victimele minore au fost transportate, însoțite fiind de către inculpată, Ț.V.E. și P.A., cu autocarul, iar victima I.A.M., cu avionul. Victimele provin toate din același areal geografic al județului Suceava, acestea fie se cunoșteau între ele, fie învinuita le-a cunoscut prin terțe persoane. Pentru ca victimele sau apropiații lor să nu intre la bănuieli și pentru ca aceștia să creadă în dezinteresul său, dându-le de înțeles că doar contextual i-a venit ideea de a propune celor dintâi să vină la lucru în Grecia, vorbindu-le și de faptul că ea s-a realizat în această țară, le spunea că suportă cheltuielile de transport către destinație urmând ca banii să-i fie restituiți din primul salariu.

Pentru ca propunerile să fie și mai tentante, inculpata le asigura pe victime că vor beneficia de cazare și hrană pe gratis, împrejurare care de altfel s-a dovedit a nu fi departe de adevăr întrucât acestea nu au trebuit să muncească și suplimentar pentru ea, inculpata decontându-și cheltuielile respective din veniturile realizate de fete prin practicarea prostituției. Odată ce au ajuns în orașul H., victimele au fost preluate de inculpată și prietenii săi albanezi, au fost puse imediat în temă cu ocupația pe care urmau să o aibă, actele de identitate fiindu-le reținute de către aceștia, accesul la comunicațiile telefonice restricționat la un minim de convorbiri pe care le-au putut efectua doar în prezența lor, au fost dotate cu recuzita necesară practicării prostituției și învățate cum să se comporte cu clienții.

De asemenea, li s-a pus în vedere în mod expres să nu comunice cu persoane străine, iar în cazul în care au fost surprinse că au făcut-o au suferit repercusiuni, așa cum s-a întâmplat cu victima V.M.F., care, fiind descoperită de către numitul H.E. că a încălcat regulile impuse, prin faptul de a fi discutat mai mult cu unul dintre clienți, căruia de altfel îi și ceruse ajutorul, acesta i-a aplicat o corecție fizică și a dezbrăcat-o total făcându-i o percheziție corporală și un control amănunțit al hainelor și obiectelor sale. Dintre toate victimele, doar R.D.M. nu a ajuns să fie exploatată sexual de către traficanți, întrucât aceasta, realizând imediat că oferta unui loc de muncă onest a fost una falsă, a fugit imediat de la ei.

În perioada iulie 2009 - mai 2011, cinci dintre cele șase victime au fost obligate de către inculpată, ori de către aceasta și complicii săi albanezi, prin amenințări ori constrângeri fizice sau psihice, să practice prostituția în beneficiul lor, banii fiind încasați în totalitate de matroanele stabilimentelor și împărțiți doar cu traficanții, astfel că ele au ajuns să fie întreținute la limita subzistenței, cu hrană puțină și fără produse de protecție intimă. Astfel, victima Ț.V.E. a rămas însărcinată, în perioada în care a fost exploatată de către traficanți, fiind nevoită să avorteze la reîntoarcerea în România, după ce a reușit să fugă de la aceștia.

Cu referire la victima minoră Ț.V.E., s-a reținut că, în perioada 11 iunie 2010 - 9 iulie 2010, a fost exploatată prin obligare la practicarea prostituției, în orașul H., Grecia, de către inculpata I.I., după ce anterior a fost recrutată prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în străinătate, fiind transportată și găzduită de către aceasta. Victima Ț.V.E., provine dintr-o familie destrămată, cu părinți despărțiți în fapt, ea fiind în grija bunicii sale paterne. Cu ajutorul financiar primit de la mama sa și cu sprijinul bunicii sale, victima Ț.V.E. a absolvit la începutul lunii iunie 2010 școala profesională de lăcătuși mecanici din orașul L., județul Suceava, fără a-și găsi ulterior un loc de muncă.

În perioada în care victima Ț.V.E. a urmat cursurile gimnaziale, aceasta a fost colegă de clasă cu victima I.A.M., actualmente B., cu care, ulterior a păstrat legătura. La începutul anului 2010, victima I.A.M., actualmente B., se afla în orașul H. din Grecia, unde era exploatată sexual de către inculpata I.I., zisă "C.". Pentru a-și rotunji veniturile, traficanta a depus toate eforturile pentru a reuși să aducă în Grecia cât mai multe tinere, care să realizeze venituri din practicarea prostituției. În acest scop, a determinat-o pe victima I.A.M., actualmente B., să contacteze prietene sau cunoștințe de ale sale, dornice să lucreze în străinătate, pentru a le convinge să meargă la muncă în Grecia.

Astfel, la începutul anului 2010, I.A.M., actualmente B., în prezența inculpatei I.I., a contactat-o telefonic pe victima Ț.V.E., căreia i-a spus că se află în Grecia, unde muncește într-o cafenea, și poate să vină și ea pentru a lucra acolo, întrucât este un loc liber. Ulterior, I.A.M. i-a dat telefonul inculpatei I.I. și aceasta din urmă i-a prezentat victimei Ț.V.E. conținutul ofertei de muncă, respectiv desfășurarea unor activități ca ospătar într-o cafenea, ceea ce ar determina un venit lunar de 1.000 de euro, iar cazarea i-ar fi asigurată într-un apartament situat deasupra cafenelei. Victima Ț.V.E. s-a arătat interesată de ofertă, arătând învinuitei că singurul impediment ar fi faptul că este minoră și că nu și-a terminat studiile.

Ca răspuns, inculpata I.I. i-a precizat faptul că acest lucru se rezolvă printr-o procură notarială. Situația materială precară, lipsa unui loc de muncă după terminarea studiilor, absența părinților de lângă ea, au făcut ca victima Ț.V.E. să se gândească tot mai des la propunerea primită de a pleca la muncă în Grecia, văzând în această oportunitate singura cale de a realiza un venit propriu, menit a-i crea o independență financiară față de bunica sa. În situația creată, victima Ț.V.E. le-a prezentat părinților oferta primită, numai că, în timp ce mama sa a fost de acord ca ea să plece în străinătate, tatăl său s-a opus acestui fapt. În cursul lunii martie 2010, inculpata I.I., aflându-se în România, s-a întâlnit cu victima Ț.V.E.

în municipiul Suceava, ocazie cu care i-a reînnoit oferta de muncă, spunându-i că, de fapt, cazarea este asigurată în mod gratuit. Totodată, inculpata i-a precizat victimei că, pentru a pleca, este strict necesară obținerea unei procuri notariale prin care părinții săi să-și dea acordul pentru a pleca în străinătate. Pentru a obține semnăturile părinților, necesare încheierii procurii notariale, inculpata I.I. a stabilit ca victima Ț.V.E. să facă rost de cartea de identitate a tatălui său, care urma să fie folosită la notar de către concubinul mamei sale. Conform înțelegerii, la data de 15 martie 2010, victima Ț.V.E., împreună cu mama sa, concubinul acesteia și inculpata I.I., s-au prezentat în fața notarului public A.I.

din municipiul Suceava, unde au încheiat procura respectivă, care a fost semnată de toți cei de față, inclusiv de concubinul numitei Ț.I., care a semnat cu numele "Ț.V.", tatăl victimei. Din motive necunoscute dar și din cauza faptului că în perioada imediat următoare, la data de 14 aprilie 2010, victima Ț.V.E. urma să devină majoră și îi expira valabilitatea cărții de identitate, inculpata I.I. a renunțat, pe moment, să o transporte pe aceasta în Grecia. A așteptat de fapt ca victima să împlinească 18 ani și să își termine studiile profesionale, situație în care nu mai era necesar să uzeze de procura notarială încheiată. Pentru a câștiga încrederea victimei, inculpata I.I. a achitat toate taxele necesare obținerii noii ei cărți de identitate precum și cheltuielile de transport ale acesteia.

Întrucât victima Ț.V.E. nu a refuzat oferta inițială, în perioada aprilie - iunie 2010, inculpata I.I. a ținut constant legătura telefonică cu ea, pentru a menține activitatea de recrutare activă, în scopul efectuării, în orice moment, a transportului acesteia către locul de exploatare. Având în vedere că la începutul lunii iunie 2010 se încheia anul școlar, inculpata I.I. a fructificat imediat acest moment, sens în care a achitat contravaloarea biletului de autocar victimei Ț.V.E., pentru ruta Suceava - București. Ajunsă în București, victima a primit indicații din partea inculpatei I.I. pentru a scoate banii necesari achitării transportului până în Atena, bani care i-au fost trimiși prin sistemul W.U.

de către aceasta. Victima Ț.V.E. a urmat indicațiile primite și astfel, via Atena, a ajuns în orașul H., din insula Creta, unde a fost preluată de inculpata I.I. Exceptând costul transportului, care a fost suportat de către victimă, restul cheltuielilor efectuate cu ocazia deplasării acesteia în Grecia, au fost suportate, în totalitate de către inculpata I.I. Ajunsă la destinație, în jurul datei de 8 iunie 2010, victima Ț.V.E. a fost găzduită de inculpata I.I. în apartamentul în care locuia ea, ocazie cu care i s-a pus la dispoziție un telefon pentru a purta o scurtă discuție cu mama sa, în care i-a precizat că totul e bine. A doua zi, inculpata I.I. a transportat-o cu un scuter pe victima Ț.V.E.

la o locație situată la parterul unei case, în orașul H., moment în care i-a adus la cunoștința acesteia, că, în realitate, acesta este locul său de muncă, în care urma să practice prostituția. Strategia traficantei de a pune victima în fața faptului împlinit și de a-i prezenta situația reală asupra locului de muncă, tocmai în casa de toleranță în care urma să fie obligată a-și desfășura activitatea, coroborat cu faptul că aceasta nu știa limba greacă, nu cunoștea nici o persoană din zonă și nu avea asupra sa nici un document de identitate, acestea fiind în prealabil reținute de inculpata I.I., sub pretextul că urmează a i se întocmi documente legale de ședere, a avut efectul scontat. Astfel, victima Ț.V.E.

nu a avut nici o posibilitate de reacție, singura sa variantă, în situația dată, fiind aceea de a accepta să practice prostituția în folosul traficantei, în speranța că va putea ulterior fugi din acea locație. Odată ce au fost create condițiile favorabile de exploatare sexuală (existența unei locații, disponibilitatea de a asigura recuzita specifică activității pe care urma să o presteze victima, prin aceea că i-a asigurat lenjerie intimă, îmbrăcăminte adecvată, pantofi, etc), victima Ț.V.E. a început imediat să "lucreze", astfel că, în perioada 11 iunie - 9 iulie 2010, aceasta a practicat prostituția într-un bar și apoi în hotelul "A.", având în total aproximativ 90 - 100 clienți (în medie, 5 - 6 clienți pe zi), obținând aproximativ 3.000 de euro, tariful minim fiind de 30 de euro pentru fiecare act sexual, care nu trebuia să depășească 10 minute.

Întreaga sumă de bani a fost însușită de inculpata I.I. Inițial, în barul respectiv, programul zilnic începea la orele 08:00 și dura până la orele 21:00, în unele situații prelungindu-se până la orele 02:00, banii plătiți de clienți pentru serviciile sexuale, oferite de victima Ț.V.E., fiind încasați de supraveghetoarea barului, numita P., care, ulterior, îi dădea inculpatei I.I. Într-una din zile, cu ajutorul unui client, victima Ț.V.E. a reușit să părăsească locuința unde era cazată, sărind pe geam, în timp ce inculpata I.I. dormea. Imediat, traficanta, cu ajutorul unor complici, a identificat victima și a readus-o în locația din care fugise, după ce clientului salvator i s-a aplicat o corecție fizică.

Această întâmplare a reprezentat și o pauză pentru victimă, dar și schimbarea locului de exploatare, aceasta fiind mutată la hotelul "A." din orașul H., unde a continuat să practice prostituția, în beneficiul inculpatei I.I. Pe întreaga perioadă de exploatare, victima Ț.V.E. a fost supusă unui regim strict de către inculpata I.I., ce consta în restricții privind libertatea de mișcare, imposibilitatea de a lua legătura telefonic cu membrii familiei, impunându-i-se ca hrană zilnică pâine, apă și roșii, fiind mereu supravegheată și primind amenințări diverse, care constau în faptul că prietenul traficantei, cetățeanul albanez H.E., poate să-i facă rău oricând, atât ei, cât și familiei sale. Într-o zi, profitând de neatenția inculpatei I.I., victima Ț.V.E.

l-a contactat telefonic pe prietenul său, martorul P.D., căruia i-a povestit în ce situație se află, solicitându-i ajutorul. Ulterior, martorul P.D., care se afla în Belgia la acel moment, a contactat-o pe mama lui, martora A.P., pe care a rugat-o să depună toate eforturile pentru a reuși să o aducă în țară pe prietena sa. Astfel, martora A.P. a purtat mai multe discuții telefonice cu victima Ț.V.E. și inculpata I.I., solicitându-i acesteia din urmă să-i permită tinerei să revină în țară. În aceeași perioadă, victima Ț.V.E. a cunoscut un client, căruia i-a povestit tragedia pe care o trăiește și i-a solicitat ajutorul, motiv pentru care bărbatul respectiv s-a prezentat la reședința inculpatei I.I.

din orașul H., Grecia, și i-a cerut să o lase pe victimă să plece și să locuiască cu el. Inculpata I.I. nu s-a opus dar a condiționat dobândirea libertății de către victimă de primirea unei sume de bani. Clientul respectiv a "răscumpărat-o" pe victima Ț.V.E. fără a cunoaște ce preț a primit inculpata I.I. de la acesta. Beneficiind de sprijinul și indicațiile acestui client, victima Ț.V.E. a revenit în România la data de 9 iulie 2010, fiind așteptată la sosire de către martora A.P. însoțită de aceasta, victima Ț.V.E. a depus o plângere la poliția din municipiul București, în care a relatat cele întâmplate pe timpul șederii sale în Grecia. În perioada de exploatare, victima Ț.V.E. s-a întâlnit în orașul H., Grecia, cu partea vătămată I.A.M., actualmente B., și martora R.D.M., despre care a aflat, de la inculpata I.I., că acestea au ajuns acolo prin intermediul său.

Pe timpul șederii în Grecia, victima Ț.V.E. nu a primit de la inculpata I.I. nici o sumă de bani necesară întreținerii personale și deci, nici igienei sexuale, respectiv prezervative sau alte produse contraceptive și nu a beneficiat de un instructaj care să privească modalitățile de protejare pentru a nu rămâne însărcinată. Din această cauză și din lipsa unei educații sexuale, la revenirea în România, victima Ț.V.E. a efectuat un control ginecologic, în urma căruia s-a constatat că aceasta este însărcinată. În data de 15 iulie 2010, victima a efectuat un chiuretaj, la cerere, atunci când medicul specialist a stabilit că vârsta produsului de concepție este de șapte săptămâni (+/- două săptămâni).

Având în vedere faptul că victima Ț.V.E. a fost exploatată sexual începând cu data de 11 iunie 2010 și luând în calcul vârsta produsului de concepție, cu toleranța aferentă, putem afirma că aceasta a rămas însărcinată ca urmare a raporturilor sexuale, neprotejate, întreținute cu diverși clienți pe timpul șederii în Grecia. Efectuarea unui avort de către victima Ț.V.E. a lăsat urme adânci în conștiința acesteia și, totodată, care îi poate afecta dezvoltarea ulterioară, atât fizică, cât și psihică, având implicații în viața de familie sau putând duce la un dezechilibru mental. Prin faptul că trauma suferită de către victimă a fost o urmare a exploatării ei prin obligare la practicarea prostituției de către învinuita I.I., considerăm că libertatea sa individuală a fost grav încălcată, întrucât nu a putut lua hotărâri în ceea privește viața sa sexuală, pe durata exploatării sale, fără temerea că i s-a putea produce vreun rău.

De fapt, puțin după împlinirea vârstei de 18 ani, victima Ț.V.E. a trăit cea mai neagră perioadă din viața sa, fiind obligată la practicarea prostituției, fapte care reprezintă cea mai brutală formă de încălcare a libertății sexuale și jignirea cea mai profundă ce i se poate aduce unei femei. În ceea ce o privește pe victima I.A.M., s-a reținut că, în perioada septembrie 2009 - decembrie 2010, a fost recrutată, prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în străinătate, de către inculpata I.I., care a însoțit-o și transportând-o în Grecia, unde a cazat-o, împreună cu cetățeanul H.E., zis "M." sau "D." și, ulterior, ambii au exploatat-o prin obligare și determinare la practicarea prostituției, beneficiile rezultate fiind însușite, în totalitate, de către aceștia.

În vara anului 2009, victima minoră I.A.M., actualmente B., a fost contactată telefonic din Grecia de către vecina sa, partea vătămată V.M.F., care, printre altele, i-a adus la cunoștință că o duce bine, având un venit lunar consistent. În acest sens, partea vătămată V.M.F. i-a transmis victimei I.A.M., actualmente B., că va fi contactată de patroana la care ea lucrează, inculpata I.I., zisă "C.". În perioada iunie - septembrie 2009, victima I.A.M., a discutat în mai multe rânduri la telefon cu inculpata I.I. La data de 12 septembrie 2009, victima a fost contactată telefonic de inculpata I.I., care i-a spus că o va însoți în Grecia. Victima I.A.M., a fost interesată de propunerea de a lucra în Grecia, și a adus la cunoștința părinților săi conținutul acesteia.

În condițiile create, inculpata I.I. a discutat cu părinții victimei I.A.M., spunându-le că fiica lor va trebui să lucreze într-un cămin de copii și va câștiga 800 de euro pe lună. Părinții victimei și-au dat acordul, motiv pentru care au încheiat o procură notarială prin care își dădeau acceptul ca fiica lor minoră să meargă în Grecia, însoțită de inculpata I.I. Toate cheltuielile privind obținerea procurii notariale, respectiv transportul victimei și a părinților acesteia precum și achitarea taxei notariale au fost suportate de către inculpata I.I. După încheierea procurii, victima I.A.M., însoțită de inculpata I.I., a plecat în Grecia, insula Creta, oraș H., după o călătorie cu avionul. Costul biletelor de călătorie a fost achitat, în totalitate, de asemenea de către inculpata I.I.

Atât inculpata cât și victima au ajuns la destinație în dimineața zilei de 16 septembrie 2009, fiind întâmpinate la aeroport de către partea vătămată V.M.F. Conform indicațiilor primite de la inculpata I.I., partea vătămată V.M.F., a preluat-o pe victima I.A.M. și a condus-o la locuința indicată de aceasta, unde locuia și prietenul traficantei, cetățeanul albanez H.E. În acest timp, inculpata I.I. a plecat la Atena. În prima seară, partea vătămată V.M.F. i-a spus victimei minore I.A.M., că ea practică prostituția, banii proveniți din serviciile sexuale fiind însușiți în totalitate de inculpata I.I. și prietenul ei albanez, numitul H.E. După ce a sosit de la Atena, inculpata I.I.

i-a luat telefonul mobil victimei și i-a spus acesteia că oferta inițială a fost una falsă și că, în realitate, ea va trebui să practice prostituția, ceea ce reprezintă singura modalitate prin care va putea să își achite datoriile ocazionate de cheltuielile efectuate cu transportul și singurul mijloc prin care poate să-și procure hrana și să-și plătească chiria. Aflându-se într-o situație delicată (nu cunoștea pe nimeni, nu știa limba greacă, nu avea telefon mobil și documente de identitate, acestea fiind reținute de către traficantă), victima minoră I.A.M. a fost nevoită să accepte propunerea primită din partea traficantei, împrejurări în care a căutat orice modalitate de a se eschiva momentului "debutului" ca prostituată, ea reușind să profite de faptul că era plăcută atât de prietenul traficantei, numitul H.E.

cât și de o rudă a acestuia. Astfel, victima minoră I.A.M. a început să întrețină relații sexuale cu cei doi bărbați, fără știrea învinuitei I.I., motiv pentru care aceasta a beneficiat, pe toată perioada șederii sale în Grecia, de clemența traficanților albanezi. În același context, victima minoră I.A.M., se afla permanent într-o stare de stres, gândindu-se mereu ce ar putea face pentru a nu fi silită să se prostitueze. Deoarece victima invoca deseori probleme de sănătate, inculpata I.I. a transportat-o pe aceasta la un spital unde i s-a efectuat un control, rezultând că aceasta nu suferă de vreo afecțiune. După acest control medical, atât inculpata I.I. cât și cei doi traficanții albanezi au devenit mai agresivi verbal, pentru a o determina pe victimă să practice prostituția în folosul lor.

Astfel, în perioada decembrie 2009 - februarie 2010, victima minoră I.A.M., a practicat prostituția într-un bordel din orașul H. Aceasta avea câte 5 - 8 clienți pe tură, ea lucrând, în general, cu pauze de 2 - 3 zile între ture, deoarece era minoră, ceea ce i-a determinat pe traficanți să fie mai atenți. În cele aproximativ 20 de zile în care a practicat prostituția, victima minoră I.A.M., a obținut circa 1.500 de euro, sumă de bani care a fost însușită integral de către inculpata I.I. și cetățeanul albanez H.E. Din cauza faptului că era mereu supravegheată și fiind stresată că nu va mai putea reveni în România vreodată, aceasta a apelat la o variantă disperată, astfel că a înghițit mai multe pastile, care se aflau într-o cutie, în speranța că va fi transportată la spital și astfel va scăpa de ororile la care o supuneau traficanții.

Planul victimei nu a reușit, întrucât inculpata I.I. a silit-o să bea cantități mari de lapte, ce au determinat-o să vomite, eliminând astfel medicamentele înghițite anterior. După ce victima I.A.M. a împlinit 18 ani, inculpata I.I. a încercat să o angajeze legal într-un bordel, dar din cauza unei infecții ovariene, patroana casei de toleranță i-a refuzat angajarea. În perioada februarie - decembrie 2010, victima I.A.M. a locuit împreună cu cei trei traficanți, fiind considerată una dintre iubitele celor doi albanezi, fiind mereu presată de inculpata I.I. să practice prostituția, fapt care s-a întâmplat foarte rar, iar în data de 21 decembrie 2010, aceasta a revenit în țară, după ce a beneficiat de bunăvoința unui alt cetățean albanez, care i-a cumpărat și biletul de avion către România.

Referitor la victima minoră P.A., s-a reținut că, în perioada 21 noiembrie 2010 - 19 decembrie 2010, a fost exploatată prin obligare la practicarea prostituției, în orașul H., Grecia, de către inculpata I.I., zisă "C.", după ce anterior a fost recrutată prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în străinătate, fiind transportată și găzduită de către aceasta. În contextul în care familia victimei minore P.A. este compusă din zece membri (părinții și opt frați), iar veniturile realizate de aceștia sunt modeste, fiecare dintre copii a fost nevoit ca de la o vârstă fragedă să depună toate eforturile pentru a obține un loc de muncă, care să-i permită să se întrețină singur.

Astfel că, orice ofertă de muncă primită era văzută cu mult interes de către părinți. La începutul lunii noiembrie 2010, victima minoră P.A., a aflat despre faptul că inculpata I.I. lucrează în străinătate și că avea nevoie de o bonă pentru copilul său. Astfel, aceasta a luat legătura cu traficanta care i-a precizat faptul că are un băiețel de șase ani, de care ar trebui să aibă grijă, în schimb primind suma de 500 de RON lunar. Victima a fost interesată de propunerea primită, motiv pentru care i-a prezentat-o mamei sale, care a discutat telefonic cu inculpata I.I. despre aceste aspecte. Ulterior, inculpata I.I. s-a deplasat la domiciliul familiei PE, unde a insistat ca mama victimei să fie de acord ca aceasta să fie bona copilului său, pentru o retribuție de 500 de RON lunar.

În următoarele trei zile, victima minoră P.A. a locuit împreună cu inculpata I.I., într-un apartament închiriat de aceasta din urmă pe raza municipiului Suceava. În acest timp, în două rânduri, cele două au mers împreună la domiciliul victimei, în scopul obținerii cărții de identitate de la părinții celei din urmă. La fiecare vizită făcută familiei PE, inculpata I.I. a mers cu diferite cadouri (alimente, detergenți, etc). Bunăvoința manifestată de traficantă avea un dublu rol, unul de a câștiga încrederea părinților minorei și celălalt, de a prezenta acestora faptul că fiica lor urmează să lucreze pentru a familie care duce un trai îndestulător. Scopul urmărit de inculpata I.I. a fost atins, astfel că victima minoră P.A.

a obținut cartea de identitate de la părinții săi, un argument în plus fiind și acela că traficanta a prezentat acestora o situație falsă despre familia sa, arătându-le că soțul său primește în casă numai persoane cunoscute și de bună credință, deoarece posedă o cantitate însemnată de bijuterii din aur în locuință. În perioada 10 - 18 noiembrie 2010, victima minoră P.A. a fost cazată de către inculpata I.I. la hotelul T., din municipiul Suceava, toate cheltuielile fiind suportate de către traficantă. În ziua de 18 noiembrie 2010, victima P.A., însoțită de către traficantă, s-a deplasat, cu un autocar, în municipiul București, de unde, a doua zi, și-au continuat drumul către Grecia, orașul H. Este de menționat faptul că la ieșirea din țară, după cum a rezultat din declarațiile martorilor, inculpata I.I.

ar fi mituit organele de control ale poliției de frontieră, deoarece nu avea o procură notarială prin care părinții să-și dea acordul ca minora P.A. să plece din țară. Pe timpul șederii în Grecia, în perioada 21 noiembrie 2010 - 18 decembrie 2010, victima minoră a fost obligată să practice prostituția, sumele de bani rezultate fiind însușite, în totalitate, de către inculpata I.I. Deoarece inculpata I.I. a aflat că minora P.A. este căutată de poliția română, aceasta fiind dată dispărută, a luat hotărârea de a reveni în țară, împreună cu victima. Astfel, în jurul datei de 19 decembrie 2010, minora P.A. a revenit la domiciliu.

Cu privire la victima D.N., s-a reținut că, în cursul anului 2011,victima D.N., a fost recrutată de către inculpata I.I., prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în străinătate, și transportată de aceasta în Grecia, unde, tot ea, a cazat-o și transferat-o (vândut-o), împreună cu numitul H.E., zis "M." sau "D.", altor traficanți de ființe umane, numiții P.P. și H.D., ambii cetățeni albanezi, care, ulterior, au exploatat-o prin obligare și determinare la practicarea prostituției, beneficiile rezultate fiind însușite în totalitate de către aceștia. Victima D.N. provine dintr-o familie cu o situație financiară precară, părinții acesteia fiind despărțiți în fapt de mai multă vreme.

În cursul anului 2009, victima s-a căsătorit cu martorul D.I.C., mariaj din care a rezultat un copil minor, familia nou întemeiată realizând cu greu mijloacele de subzistență, motiv pentru care cei doi părinți se aflau permanent în căutarea unui loc de muncă. În luna februarie 2011, în timp ce se afla cu familia la bunici, victima D.N. a cunoscut-o pe inculpata I.I., care i-a spus că realizează câștiguri bănești considerabile din administrarea unei societăți de construcții pe care o avea în Grecia și că ar putea să o ajute să-și găsească un loc de muncă, ca barmaniță într-un restaurant din aceeași țară, unde ar putea avea un venit de 35 - 40 euro pe zi. Deoarece victima D.N.

nu avea un loc de muncă în România, iar situația familiei sale era una dificilă, soțul neavând un loc de muncă sigur, aceasta a reacționat pozitiv la oferta de muncă primită, gândind că are oportunitatea de a obține 1.000 de euro pe lună, ceea ce ar fi însemnat ca familia sa să ducă un trai decent. În acest sens, victima D.N. a discutat cu soțul său despre oferta primită din partea inculpatei I.I., urmând a lua o hotărâre cât mai repede. Pentru ca oferta de muncă să fie cât mai credibilă, inculpata I.I. s-a deplasat împreună cu victima D.N., la domiciliul acesteia, unde în cadrul discuțiilor avute cu martorul D.I.C., a prezentat din nou condițiile de muncă, precizând că locul de muncă este unul sigur, cheltuielile implicate de transportul în Grecia, urmând a fi suportate de către ea, cerând în schimb ca victima să returneze suma respectivă, din primul salariu realizat la noul loc de muncă.

Deplasarea inculpatei I.I. la domiciliul lor, condițiile atractive de transport și de muncă în Grecia ce le-au fost prezentate de către aceasta, precum și posibilitatea obținerii unei remunerații lunare ademenitoare, pe care în România nu ar fi putut să o obțină vreodată, i-au determinat pe cei doi soți să accepte propunerea primită. Astfel, la sfârșitul lunii februarie 2011, victima D.N. a plecat cu trenul către București, fiind însoțită de către inculpata I.I., cea care, conform înțelegerii inițiale, a achitat costul biletelor de tren și ale celor de autocar, cu care au călătorit din municipiul București până în Grecia. După o călătorie de două zile, victima D.N. și inculpata I.I. au ajuns în orașul H., situat pe insula Creta, unde au fost așteptate de prietenul traficantei, numitul H.E., care s-a recomandat "D.", ulterior deplasându-se cu toții la un apartament, unde locuia acesta din urmă.

În perioada următoare, timp de o lună de zile, victima a lucrat la un bar, la spălat vase, realizând un venit de 700 euro, din care 500 euro i-a trimis familiei sale. Întrucât soțul victimei s-a îmbolnăvit, aceasta a revenit în România, pentru a fi alături de copilul său minor. La sfârșitul lunii aprilie 2011, aflându-se în România, inculpata I.I. a contactat-o telefonic pe victima D.N. și s-a întâlnit cu aceasta, reînnoindu-i oferta de a-i obține un loc de muncă în Grecia. Victima, având experiența unei perioade de o lună de zile în care a muncit în Grecia, timp în care a obținut un câștig convenabil, a fost receptivă la propunerea primită din partea inculpatei I.I., mai ales că situația financiară a familiei sale nu se schimbase în bine.

Având acordul soțului său, la data de 1 mai 2011, victima D.N. a plecat în Grecia însoțită de către inculpata I.I., urmând același traseu de deplasare pe care îl efectuase cu două luni în urmă, ce a constat în călătoria cu trenul până la București, iar de acolo cu autocarul până la destinație - oraș H., Grecia. Și de această dată, costul transportului a fost achitat integral de către inculpata I.I., urmând ca victima să restituie contravaloarea acestuia la primul salariu. Inculpata I.I. a cazat-o pe victima D.N., la aceeași locație, un apartament situat în orașul H., unde locuia și prietenul traficantei, numitul H.E. După trei zile de la sosirea în Grecia, inculpata I.I. a informat-o pe victimă că a găsit un loc de muncă pentru ea, în altă zonă a orașului, motiv pentru care va fi condusă la locul respectiv de către prietenul său, numitul H.E.

Conform planului stabilit de către traficanți, numita a fost preluată de către numitul H.E. și transportată într-o locație necunoscută din orașul H., unde se afla un imobil la al cărui parter funcționa o benzinărie. Aici, numitul H.E. s-a întâlnit cu cetățeanul albanez P.P., transferând-o acestuia pe victima D.N., în schimbul sumei de 2.000 de euro. Victima a fost cazată și sechestrată de către numitul P.P., care a folosit și violența fizică împotriva acesteia, precum și amenințări. După câteva zile de la preluare, victima D.N. a fost transportată de către numitul P.P. într-un club de noapte, în care erau amenajate camere speciale, aici fiind exploatată sexual prin obligare la întreținerea de raporturi sexuale cu diverși clienți.

În perioada 10 mai 2011 - 3 iunie 2011, cât timp victima D.N. a lucrat în clubul sus-menționat, a întreținut raporturi sexuale normale cu aproximativ 30 clienți. Referitor la victima V.M.F., s-a reținut că, în perioada iulie 2009 - mai 2010, a fost recrutată prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în străinătate de către inculpata I.I., care i-a asigurat transportul în Grecia, unde a fost cazată de către aceasta și numitul H.E., zis "M." sau "D.", ulterior fiind exploatată prin obligare și determinare la practicarea prostituției, beneficiile rezultate fiind însușite, în totalitate, de către traficanți. După terminarea studiilor profesionale, partea vătămată V.M.F., a început să-și caute un loc de muncă, fiind nevoită să realizeze un venit propriu, deoarece părinții săi câștigau modest.

În cursul anului 2008, aceasta l-a cunoscut pe numitul P.C. și a locuit, până la sfârșitul anului 2008, la domiciliul acestuia, ocazie cu care l-a cunoscut pe martorul C.C.C. În cursului lunii iunie 2009, victima V.M.F. a fost contactată telefonic, în mod repetat, din Grecia de martorul C.C.C., care, i-a prezentat o ofertă ce consta în obținerea unui loc de muncă la un magazin de comercializare a fructelor, în orașul H., insula Creta, având asigurate cazarea și hrana zilnică, cu posibilitatea realizării unui venit lunar mulțumitor. În cele din urmă, martorul C.C.C. i-a transmis victimei că urmează a fi contactată telefonic de către o tânără româncă, care lucrează și ea în același domeniu și care cunoaște propriu-zis activitățile care urmează a fi desfășurate.

Astfel, într-una din zile, victima a fost contactată telefonic de inculpata I.I., zisă "C.", care i-a prezentat acesteia povestea sa de succes, arătând că se află în Grecia de aproximativ șase ani, unde lucrează la un magazin de fructe și legume, având un salariu lunar decent. În cadrul aceleiași discuții, victimei V.M.F. i s-a prezentat de către traficantă aceeași ofertă de muncă, pe care o primise și din partea martorului C.C.C., fiind înștiințată că, dacă va accepta oferta de muncă îi vor fi asigurate, în mod gratuit, atât cazarea, cât și hrana zilnică. În perioada imediat următoare, inculpata I.I., zisă "C.", a purtat mai multe discuții telefonice cu victima V.M.F., reușind să o convingă pe aceasta că oferta sa de muncă este una profitabilă, mai ales că traficanta a asigurat-o că va suporta contravaloarea biletelor de transport.

La data de 2 iulie 2009, inculpata I.I., i-a trimis victimei V.M.F., prin sistemul W.U., suma de 100 de euro, reprezentând bani de buzunar, și totodată, a achitat costul biletului de avion, bilet rezervat pe numele victimei pentru data de 4 iulie 2009, orele 05:30, când aceasta trebuia să se prezinte la aeroport pentru a se îmbarca în aeronava cu destinația H., insula Creta, ce efectua escale la București și Atena. La data de 4 iulie 2009, conform înțelegerii prealabile, victima V.M.F. s-a îmbarcat în aeronava respectivă, ajungând la destinație, unde a fost așteptată de inculpata I.I. și cetățeanul albanez H.E., zis "M." sau "D.", care au preluat-o și au cazat-o în apartamentul situat în orașul H., unde locuiau cu chirie aceștia din urmă.

În aceeași zi, inculpata I.I., i-a cumpărat victimei articole de lenjerie intimă și vopsea de păr, aceasta din urmă fiind obligată să-și schimbe culoarea părului din roșcat în brunet, după cum a vrut traficanta. În perioada imediat următoare, victima V.M.F. a fost nevoită să-i însoțească pe inculpata I.I. și numitul H.E. într-o vacanță, care deja era programată de către aceștia din urmă. Sosirea victimei V.M.F. în Grecia, înainte ca traficanții să plece în vacanță, a reprezentat un moment oportun și benefic pentru aceștia, moment care, de altfel, a fost exploatat la maximum. Astfel, pentru zilele de vacanță, inculpata I.I. i-a găsit drept partener victimei V.M.F., un bărbat albanez, care era o rudă a numitului H.E.

Această perioadă de vacanță, care a avut un impact pozitiv asupra victimei V.M.F., a reprezentat pentru inculpata I.I. și H.E., drept un "stagiu" de instruire a acesteia, ce consta în familiarizarea ei cu noile locuri și cu limba greacă. Inculpata I.I. și numitul H.E. au profitat de starea de euforie a victimei la revenirea din vacanță pentru a o anunța pe aceasta că oferta de muncă inițială a fost una falsă, și că, în realitate, ea va trebui să practice prostituția, iar sumele de bani rezultate din oferirea serviciilor sexuale vor fi împărțite în mod egal, în primele șase luni, iar după această perioadă toți banii îi vor reveni victimei, urmând ca ea să achite lunar cazarea și celelalte cheltuieli.

Inițial, victima V.M.F. a refuzat să facă acest lucru, însă, ulterior, deoarece a rămas fără documentele de identitate, care i-au fost luate de către inculpata I.I. și numitul H.E., fără a cunoaște limba greacă și neavând pe nimeni cunoscut în Grecia, iar pe deasupra fiind și somată de către cei doi să le restituie contravaloarea transportului din România în Grecia, precum și suma de 100 euro, care i-a fost trimisă ca bani de buzunar, a fost nevoită să accepte să practice prostituția în condițiile impuse de traficanți, având speranța că în scurt timp va reuși să adune o sumă de bani cu care să-și plătească datoriile și să revină în România. Pentru a diminua șocul pe care victima V.M.F. l-a avut în momentul în care a aflat că urmează să practice prostituția, inculpata I.I.

i-a oferit câteva zile de repaus, după care a condus-o la o casă de toleranță, situată în centrul orașului H., nu departe de locul unde aceasta era cazată. Deoarece victima V.M.F. trebuia familiarizată cu regulile într-un bordel, a primit instructajul necesar din partea inculpatei I.I., pentru a putea avea succes în atragerea clienților. Astfel, victima V.M.F. trebuia să poarte doar lenjerie intimă și să se prezinte în fața clienților, atunci când își făceau apariția, iar în cazul în care era solicitată, trebuia să conducă clientul în cameră pentru a-i oferi serviciile sexuale comandate de acesta. În acest scop, au fost puse la dispoziția victimei prezervative și diverse creme pentru protecție și igienă intimă.

Programul zilnic era format din două schimburi, dimineața de la orele 09:00 - 18:00 sau seara, de la orele 18:00 la 02:30, fiecare client achitând suma de 30 de euro matroanei din locația respectivă. Victima V.M.F. a practicat prostituția în bordelul respectiv timp de aproximativ trei săptămâni, fiind transportată și preluată permanent la terminarea turei, de către inculpata I.I. sau prietenul acesteia, numitul H.E. Pentru a deține controlul asupra victimei, traficanții au pus la dispoziția acesteia un telefon mobil care funcționa într-o rețea telefonică elenă, aceasta fiind obligată să-i informeze mereu despre locul în care se află. În cele trei săptămâni în care a practicat prostituția în acest bordel, victima V.M.F.

a avut între 7 și 62 de clienți zilnic, acest lucru fiind notat atât de către supraveghetoarea stabilimentului, cât și de către victimă, într-o agendă, pe care trebuia să o prezinte în fiecare seară traficanților. Este lesne de înțeles că traficanții puteau verifica ușor victima, făcând corelații între agenda victimei și notițele de la bordel, astfel aceștia încasând un anumit procent din sumele de bani generate de prestațiile sexuale oferite de aceasta. Într-una din zile, victima V.M.F. a cerut ajutorul unui client român cu care a discutat mai mult timp, întâmplare care a fost adusă la cunoștința traficanților, motiv pentru care aceștia au decis să schimbe locul de exploatare a victimei. Pentru următoarele două luni, victima V.M.F.

a lucrat într-un bar din orașul H., în care lucrurile se desfășurau după următorul scenariu: victima, împreună cu alte fete, stătea la o masă, iar clienții care intrau în bar și doreau să întrețină relații sexuale cu una dintre fete, achitau patronului sume între 70 - 150 euro, după care, cu fata aleasă, coborau în una dintre camerele situate la subsol, durata unui act sexual fiind de maxim 20 minute. Programul barului era numai de noapte, acesta fiind deschis între orele 21:00 - 06:30. În această perioadă, victima V.M.F. a avut între 2 și 24 de clienți pe zi, banii rezultați din serviciile sexuale prestate fiind încasați de patronul barului, care dădea un anumit procent traficanților. Aici, victima V.M.F.

l-a întâlnit din nou pe cetățeanul român pe care îl cunoscuse din vremea când lucra la primul bordel, cel care a fost receptiv la ajutorul cerut de victimă, sens în care acesta i-a dus periodic pachete cu mâncare și i-a cumpărat cartele telefonice. Deoarece victima nu avea voie să părăsească barul, să poarte dialoguri lungi cu clienții și să primească diverse bunuri sau obiecte, așa cum stabiliseră traficanții, aceasta a fost descoperită de numitul H.E. că a încălcat regulile impuse, motiv pentru care i-a aplicat o corecție fizică și a dezbrăcat-o total făcându-i o percheziție corporală și un control amănunțit al hainelor și obiectelor sale. Cu această ocazie, i-au fost descoperite victimei mai multe cartele telefonice, care ulterior au fost distruse de către traficant, acesta luându-i și telefonul.

În ziua următoare, victima V.M.F. a fost bătută din nou de numitul H.E. care, în aceeași seară, a transportat-o, cu ajutorul unui amic, într-o pădure situată la marginea orașului H., spunându-i că acolo o va omorî. În aceste împrejurări, victima V.M.F. a observat că numitul H.E. avea asupra sa un pistol și un cuțit. Ajuns în pădure, H.E. a renunțat a-și duce planul până la capăt, atrăgând atenția victimei că trebuie să asculte de ordinele sale, aducând-o pe aceasta în situația de a-și cere scuze și a-l implora să o lase în viață. Pentru a-și spori veniturile, inculpata I.I. și-a propus a racola și alte fete care să practice prostituția în folosul său și a prietenului ei. Astfel, sub amenințări și bătăi, traficanta a obligat pe victima V.M.F.

să o contacteze telefonic pe numita I.A.M., actualmente B., pentru a o convinge să vină în Grecia. În acest scop, în luna septembrie 2009, inculpata I.I. s-a deplasat în România de unde a revenit, la câteva zile, însoțită de victima I.A.M. În continuare, victimele V.M.F. și I.A.M. au practicat prostituția în barul sus-menționat din orașul H., dar după aproximativ două săptămâni, a izbucnit un scandal între fete, ceea ce i-a determinat pe traficanți să renunțe a le exploata pe cele două în acea locație. În perioada următoare, septembrie - octombrie 2009, inculpata I.I. și numitul H.E. au închiriat un alt apartament, motiv pentru care cele două victime au participat la activitățile de mu