ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2859/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2859/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 18 din 4 februarie

2013, Tribunalul Suceava, în baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr.

678/2001, raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea 678/2001, cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata I.I., zisă "C.", având

cetățenie română, studii liceale, fără ocupație, fără loc de muncă,

necăsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 15 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori" și la

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe o perioadă de 10 ani.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b) și lit. e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 2 pct. 2 lit. c)

din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe aceeași

inculpată la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

"trafic de persoane" și la pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o

perioadă de 5 ani.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., a contopit pedepsele aplicate

prin prezenta sentință și a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 15 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe o perioadă de 10

ani.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b) și lit. e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 14 și

346 C. proc. pen. raportat la art. 998 vechiul C. civ., a obligat inculpata să

plătească despăgubiri civile părților vătămate, constituite părți civile în

cauză, următoarele sume cu titlu de daune morale:

- V.M.F. - 30.000

euro sau echivalentul în RON la data plății;

- D.N. - 1.500 euro

sau echivalentul în RON la data plății;

- I.A.M. - 30.000

euro sau echivalentul în RON la data plății;

- Ț.V.E. - 30.000

euro sau echivalentul în RON la data plății.

S-a luat act că

partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 19 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001 a dispus confiscarea specială de la inculpata I.I. a

sumei totale de 108.000 euro.

În baza art. 191

alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 5.000 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că, inculpata I.I. are reputația de a fi o

femeie de moravuri ușoare. Astfel, din corespondența cu autoritățile elene,

apare că aceasta, în luna iulie 2008 a solicitat la Prefectura H. avizul de a

lucra ca prostituată, după ce anterior, la 24 iunie 2008, a fost arestată

pentru prostituție. Tot în acest sens dau declarații și numitul P.F. și

martorul C.I.Z., aceștia arătând că au stat fiecare cu inculpata I.I. timp de

câteva zile, timp în care au întreținut relații sexuale, aceasta părăsindu-i

pentru alți parteneri. Numitul P.F. a mai declarat că învinuita i-a povestit că

în Grecia este asociată cu niște cetățeni albanezi într-o firmă de construcții,

iar acesta dorind să-l ia acolo la lucru, i-a spus că nu poate întrucât unul

dintre ei este gelos, deducând de aici că se află într-o relație intimă cu

respectivul.

Astfel, apare că și

alte persoane decât victimele audiate în prezenta cauză confirmă legătura

dintre inculpată și mai mulți cetățeni albanezi care desfășoară în comun

activități pe teritoriul Greciei, informația fiind cu atât mai prețioasă cu cât

este o redare a spuselor inculpatei, într-un context cu totul diferit de cel al

cauzei și făcută de către o persoană care nu are legătură directă cu obiectul

acesteia.

Din coroborarea

mijloacelor de probă administrate, a rezultat că inculpata I.I., în perioada

iunie 2009 - februarie 2011, a venit în mod repetat din Grecia în România, cu

scopul de a recruta tinere, indiferent dacă erau minore sau majore, din medii

sociale defavorizate, cărora le capta interesul prin oferte privind locuri de

muncă bine retribuite în orașul în care își are stabilită ilegal reședința (H.,

insula Creta, Grecia), în vederea aducerii lor într-o stare de dependență

materială și psihică, față de ea și complicii săi, pentru a le determina sau

obliga la practicarea prostituției în folosul lor, urmărind obținerea unor

importante beneficii materiale. Astfel, învinuita a racolat un număr de 6

(șase) victime, dintre care 3 minore și 3 majore, pe 5 (cinci) dintre acestea

obligându-le sau determinându-le, prin complicitatea și a trei cetățeni

albanezi, prieteni ai săi, să practice prostituția în beneficiul lor.

Inculpata I.I., după

cum rezultă din probele administrate în prezenta cauză, a racolat-o mai întâi

pe victima majoră V.M.F., propunerea unui loc de muncă bine retribuit în H.,

fiindu-i lansată de către martorul C.C.C., la solicitarea celei dintâi, cu care

se cunoștea, întrucât aceasta îi găsise în Grecia un loc de muncă în

construcții. Acestei victime, inculpata i-a trimis bani prin W.U., atât pentru

propriile cheltuieli cât și pentru transport. Această victimă s-a dovedit a fi

cea mai labilă dintre toate fetele racolate de către inculpată, rămânând în

dependență față de ea aproximativ 10 luni de zile și realizând pentru aceasta

aproximativ 100.000 euro din practicarea prostituției. S-a apreciat de către

organele de urmărire penală că exemplul constituit de această victimă, a

determinat-o pe inculpată să caute și alte fete care să producă pentru ea și

acoliții săi venituri la fel de consistente, pentru a-și multiplica beneficiul.

Astfel, victima V.M.F. a fost cea dintâi obligată de către inculpată să

ademenească, la rândul ei o altă victimă, ceea ce ea a fost nevoită să facă,

contactând-o pe victima minoră I.A.M., actualmente B., căreia i-a relatat

despre posibilitatea obținerii unui loc de muncă bine plătit în orașul H., așa

cum i-a cerut inculpata. Resortul ce a determinat-o pe victima V.M.F. să cedeze

în acest mod solicitării celei ce o exploata sexual a fost teama, întrucât

aceasta a bătut-o după ce inițial refuzase să o contacteze pe victima minoră

I.A.M.

De asemenea, victima

majoră R.D.M. a fost ademenită cu un loc de muncă atractiv și bine plătit în

orașul H., prin aceeași strategie la care a recurs și în cazul victimei I.A.M.,

cerându-i chiar acesteia din urmă să-i prezinte o situație deformată asupra

realității pentru a o determina să meargă acolo.

În ceea ce o privește

pe victima D.N., inculpata I.I. a abordat-o în mod direct și nemijlocit și i-a

vorbit despre faptul de a-i face rost de un loc de muncă ca barmaniță într-un

restaurant din aceeași țară, unde ar putea avea un venit de 35 - 40 euro pe zi.

În acest caz, inculpata I.I. s-a deplasat împreună cu victima D.N., la

domiciliul acesteia, pentru a-l convinge și pe soțul ei de bunele ei intenții.

Victimelor V.M.F. și

R.D.M., inculpata le-a rezervat locuri la avion și le-a achitat contravaloarea

biletelor de călătorie, acestea efectuând deplasarea la H. singure, în timp ce

victima D.N. a călătorit împreună cu inculpata cu trenul, aceasta suportând

toate cheltuielile de transport.

În cazul victimelor

minore, inculpata I.I., după ce observa că acestea sunt interesate de

propunerile sale, formulate generic (cazul victimelor Ț.V.E. și I.A.M.) prin

intermediul fetelor pe care deja le exploata sexual. Astfel victima Ț.V.E. a

fost ademenită mai întâi prin victima I.A.M. iar aceasta din urmă prin

intermediul victimei V.M.F., se deplasa la domiciliile lor sau lua legătura cu

părinții acestora pentru a le prezenta și lor binefacerile deplasării fetelor

lor în orașul H., unde le așteptau job-uri bine plătite, care urmau să le

îmbunătățească semnificativ situația materială nu numai a lor cât și a întregii

familii, după care le solicita să se deplaseze împreună cu ea la un birou

notarial în vederea semnării procurilor prin care își dădeau acceptul ca

acestea să o însoțească în Grecia iar în cazul victimei I.A.M., să recurgă inclusiv

la obținerea procurii prin aducerea în fața notarului public a unei alte

persoane decât cea îndreptățită pentru a o semna, pe aceasta din urmă în fals,

cazul victimei Ț.V.E. sau în cazul imposibilității obținerii procurii să riște

a o însoți pe aceasta, iar la trecerea frontierei să recurgă la mituirea

funcționarului poliției de frontieră, pentru a trece peste lipsa documentelor

legale de călătorie necesare unei persoane minore, cazul victimei P.A.

Victimele minore au fost transportate, însoțite fiind de către inculpată,

Ț.V.E. și P.A., cu autocarul, iar victima I.A.M., cu avionul.

Victimele provin

toate din același areal geografic al județului Suceava, acestea fie se

cunoșteau între ele, fie învinuita le-a cunoscut prin terțe persoane.

Pentru ca victimele

sau apropiații lor să nu intre la bănuieli și pentru ca aceștia să creadă în

dezinteresul său, dându-le de înțeles că doar contextual i-a venit ideea de a

propune celor dintâi să vină la lucru în Grecia, vorbindu-le și de faptul că ea

s-a realizat în această țară, le spunea că suportă cheltuielile de transport

către destinație urmând ca banii să-i fie restituiți din primul salariu. Pentru

ca propunerile să fie și mai tentante, inculpata le asigura pe victime că vor

beneficia de cazare și hrană pe gratis, împrejurare care de altfel s-a dovedit

a nu fi departe de adevăr întrucât acestea nu au trebuit să muncească și

suplimentar pentru ea, inculpata decontându-și cheltuielile respective din

veniturile realizate de fete prin practicarea prostituției.

Odată ce au ajuns în

orașul H., victimele au fost preluate de inculpată și prietenii săi albanezi,

au fost puse imediat în temă cu ocupația pe care urmau să o aibă, actele de

identitate fiindu-le reținute de către aceștia, accesul la comunicațiile

telefonice restricționat la un minim de convorbiri pe care le-au putut efectua

doar în prezența lor, au fost dotate cu recuzita necesară practicării

prostituției și învățate cum să se comporte cu clienții. De asemenea, li s-a

pus în vedere în mod expres să nu comunice cu persoane străine, iar în cazul în

care au fost surprinse că au făcut-o au suferit repercusiuni, așa cum s-a

întâmplat cu victima V.M.F., care, fiind descoperită de către numitul H.E. că a

încălcat regulile impuse, prin faptul de a fi discutat mai mult cu unul dintre

clienți, căruia de altfel îi și ceruse ajutorul, acesta i-a aplicat o corecție

fizică și a dezbrăcat-o total făcându-i o percheziție corporală și un control

amănunțit al hainelor și obiectelor sale.

Dintre toate

victimele, doar R.D.M. nu a ajuns să fie exploatată sexual de către traficanți,

întrucât aceasta, realizând imediat că oferta unui loc de muncă onest a fost

una falsă, a fugit imediat de la ei.

În perioada iulie

2009 - mai 2011, cinci dintre cele șase victime au fost obligate de către inculpată,

ori de către aceasta și complicii săi albanezi, prin amenințări ori

constrângeri fizice sau psihice, să practice prostituția în beneficiul lor,

banii fiind încasați în totalitate de matroanele stabilimentelor și împărțiți

doar cu traficanții, astfel că ele au ajuns să fie întreținute la limita

subzistenței, cu hrană puțină și fără produse de protecție intimă. Astfel,

victima Ț.V.E. a rămas însărcinată, în perioada în care a fost exploatată de

către traficanți, fiind nevoită să avorteze la reîntoarcerea în România, după

ce a reușit să fugă de la aceștia.

Cu referire la

victima minoră Ț.V.E., s-a reținut că, în perioada 11 iunie 2010 - 9 iulie

2010, a fost exploatată prin obligare la practicarea prostituției, în orașul

H., Grecia, de către inculpata I.I., după ce anterior a fost recrutată prin

promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în

străinătate, fiind transportată și găzduită de către aceasta.

Victima Ț.V.E.,

provine dintr-o familie destrămată, cu părinți despărțiți în fapt, ea fiind în

grija bunicii sale paterne. Cu ajutorul financiar primit de la mama sa și cu

sprijinul bunicii sale, victima Ț.V.E. a absolvit la începutul lunii iunie 2010

școala profesională de lăcătuși mecanici din orașul L., județul Suceava, fără

a-și găsi ulterior un loc de muncă.

În perioada în care

victima Ț.V.E. a urmat cursurile gimnaziale, aceasta a fost colegă de clasă cu

victima I.A.M., actualmente B., cu care, ulterior a păstrat legătura.

La începutul anului

2010, victima I.A.M., actualmente B., se afla în orașul H. din Grecia, unde era

exploatată sexual de către inculpata I.I., zisă "C.". Pentru a-și

rotunji veniturile, traficanta a depus toate eforturile pentru a reuși să aducă

în Grecia cât mai multe tinere, care să realizeze venituri din practicarea

prostituției. În acest scop, a determinat-o pe victima I.A.M., actualmente B.,

să contacteze prietene sau cunoștințe de ale sale, dornice să lucreze în

străinătate, pentru a le convinge să meargă la muncă în Grecia.

Astfel, la începutul

anului 2010, I.A.M., actualmente B., în prezența inculpatei I.I., a contactat-o

telefonic pe victima Ț.V.E., căreia i-a spus că se află în Grecia, unde

muncește într-o cafenea, și poate să vină și ea pentru a lucra acolo, întrucât

este un loc liber. Ulterior, I.A.M. i-a dat telefonul inculpatei I.I. și

aceasta din urmă i-a prezentat victimei Ț.V.E. conținutul ofertei de muncă,

respectiv desfășurarea unor activități ca ospătar într-o cafenea, ceea ce ar

determina un venit lunar de 1.000 de euro, iar cazarea i-ar fi asigurată

într-un apartament situat deasupra cafenelei. Victima Ț.V.E. s-a arătat

interesată de ofertă, arătând învinuitei că singurul impediment ar fi faptul că

este minoră și că nu și-a terminat studiile. Ca răspuns, inculpata I.I. i-a

precizat faptul că acest lucru se rezolvă printr-o procură notarială.

Situația materială

precară, lipsa unui loc de muncă după terminarea studiilor, absența părinților

de lângă ea, au făcut ca victima Ț.V.E. să se gândească tot mai des la

propunerea primită de a pleca la muncă în Grecia, văzând în această

oportunitate singura cale de a realiza un venit propriu, menit a-i crea o

independență financiară față de bunica sa.

În situația creată,

victima Ț.V.E. le-a prezentat părinților oferta primită, numai că, în timp ce

mama sa a fost de acord ca ea să plece în străinătate, tatăl său s-a opus

acestui fapt.

În cursul lunii

martie 2010, inculpata I.I., aflându-se în România, s-a întâlnit cu victima

Ț.V.E. în municipiul Suceava, ocazie cu care i-a reînnoit oferta de muncă,

spunându-i că, de fapt, cazarea este asigurată în mod gratuit. Totodată,

inculpata i-a precizat victimei că, pentru a pleca, este strict necesară

obținerea unei procuri notariale prin care părinții săi să-și dea acordul

pentru a pleca în străinătate.

Pentru a obține

semnăturile părinților, necesare încheierii procurii notariale, inculpata I.I.

a stabilit ca victima Ț.V.E. să facă rost de cartea de identitate a tatălui

său, care urma să fie folosită la notar de către concubinul mamei sale.

Conform înțelegerii,

la data de 15 martie 2010, victima Ț.V.E., împreună cu mama sa, concubinul

acesteia și inculpata I.I., s-au prezentat în fața notarului public A.I. din

municipiul Suceava, unde au încheiat procura respectivă, care a fost semnată de

toți cei de față, inclusiv de concubinul numitei Ț.I., care a semnat cu numele

"Ț.V.", tatăl victimei.

Din motive

necunoscute dar și din cauza faptului că în perioada imediat următoare, la data

de 14 aprilie 2010, victima Ț.V.E. urma să devină majoră și îi expira

valabilitatea cărții de identitate, inculpata I.I. a renunțat, pe moment, să o

transporte pe aceasta în Grecia. A așteptat de fapt ca victima să împlinească

18 ani și să își termine studiile profesionale, situație în care nu mai era

necesar să uzeze de procura notarială încheiată.

Pentru a câștiga

încrederea victimei, inculpata I.I. a achitat toate taxele necesare obținerii

noii ei cărți de identitate precum și cheltuielile de transport ale acesteia.

Întrucât victima

Ț.V.E. nu a refuzat oferta inițială, în perioada aprilie - iunie 2010,

inculpata I.I. a ținut constant legătura telefonică cu ea, pentru a menține

activitatea de recrutare activă, în scopul efectuării, în orice moment, a

transportului acesteia către locul de exploatare.

Având în vedere că la

începutul lunii iunie 2010 se încheia anul școlar, inculpata I.I. a fructificat

imediat acest moment, sens în care a achitat contravaloarea biletului de

autocar victimei Ț.V.E., pentru ruta Suceava - București. Ajunsă în București,

victima a primit indicații din partea inculpatei I.I. pentru a scoate banii

necesari achitării transportului până în Atena, bani care i-au fost trimiși

prin sistemul W.U. de către aceasta.

Victima Ț.V.E. a

urmat indicațiile primite și astfel, via Atena, a ajuns în orașul H., din

insula Creta, unde a fost preluată de inculpata I.I. Exceptând costul

transportului, care a fost suportat de către victimă, restul cheltuielilor

efectuate cu ocazia deplasării acesteia în Grecia, au fost suportate, în

totalitate de către inculpata I.I.

Ajunsă la destinație,

în jurul datei de 8 iunie 2010, victima Ț.V.E. a fost găzduită de inculpata

I.I. în apartamentul în care locuia ea, ocazie cu care i s-a pus la dispoziție

un telefon pentru a purta o scurtă discuție cu mama sa, în care i-a precizat că

totul e bine.

A doua zi, inculpata

I.I. a transportat-o cu un scuter pe victima Ț.V.E. la o locație situată la

parterul unei case, în orașul H., moment în care i-a adus la cunoștința

acesteia, că, în realitate, acesta este locul său de muncă, în care urma să

practice prostituția.

Strategia traficantei

de a pune victima în fața faptului împlinit și de a-i prezenta situația reală

asupra locului de muncă, tocmai în casa de toleranță în care urma să fie

obligată a-și desfășura activitatea, coroborat cu faptul că aceasta nu știa

limba greacă, nu cunoștea nici o persoană din zonă și nu avea asupra sa nici un

document de identitate, acestea fiind în prealabil reținute de inculpata I.I.,

sub pretextul că urmează a i se întocmi documente legale de ședere, a avut

efectul scontat. Astfel, victima Ț.V.E. nu a avut nici o posibilitate de

reacție, singura sa variantă, în situația dată, fiind aceea de a accepta să

practice prostituția în folosul traficantei, în speranța că va putea ulterior

fugi din acea locație.

Odată ce au fost

create condițiile favorabile de exploatare sexuală (existența unei locații,

disponibilitatea de a asigura recuzita specifică activității pe care urma să o

presteze victima, prin aceea că i-a asigurat lenjerie intimă, îmbrăcăminte

adecvată, pantofi, etc), victima Ț.V.E. a început imediat să

"lucreze", astfel că, în perioada 11 iunie - 9 iulie 2010, aceasta a

practicat prostituția într-un bar și apoi în hotelul "A.", având în

total aproximativ 90 - 100 clienți (în medie, 5 - 6 clienți pe zi), obținând

aproximativ 3.000 de euro, tariful minim fiind de 30 de euro pentru fiecare act

sexual, care nu trebuia să depășească 10 minute. Întreaga sumă de bani a fost

însușită de inculpata I.I.

Inițial, în barul

respectiv, programul zilnic începea la orele 08:00 și dura până la orele 21:00,

în unele situații prelungindu-se până la orele 02:00, banii plătiți de clienți

pentru serviciile sexuale, oferite de victima Ț.V.E., fiind încasați de

supraveghetoarea barului, numita P., care, ulterior, îi dădea inculpatei I.I.

Într-una din zile, cu

ajutorul unui client, victima Ț.V.E. a reușit să părăsească locuința unde era

cazată, sărind pe geam, în timp ce inculpata I.I. dormea. Imediat, traficanta,

cu ajutorul unor complici, a identificat victima și a readus-o în locația din

care fugise, după ce clientului salvator i s-a aplicat o corecție fizică.

Această întâmplare a

reprezentat și o pauză pentru victimă, dar și schimbarea locului de exploatare,

aceasta fiind mutată la hotelul "A." din orașul H., unde a continuat

să practice prostituția, în beneficiul inculpatei I.I.

Pe întreaga perioadă

de exploatare, victima Ț.V.E. a fost supusă unui regim strict de către

inculpata I.I., ce consta în restricții privind libertatea de mișcare,

imposibilitatea de a lua legătura telefonic cu membrii familiei, impunându-i-se

ca hrană zilnică pâine, apă și roșii, fiind mereu supravegheată și primind

amenințări diverse, care constau în faptul că prietenul traficantei, cetățeanul

albanez H.E., poate să-i facă rău oricând, atât ei, cât și familiei sale.

Într-o zi, profitând

de neatenția inculpatei I.I., victima Ț.V.E. l-a contactat telefonic pe

prietenul său, martorul P.D., căruia i-a povestit în ce situație se află,

solicitându-i ajutorul. Ulterior, martorul P.D., care se afla în Belgia la acel

moment, a contactat-o pe mama lui, martora A.P., pe care a rugat-o să depună

toate eforturile pentru a reuși să o aducă în țară pe prietena sa. Astfel,

martora A.P. a purtat mai multe discuții telefonice cu victima Ț.V.E. și

inculpata I.I., solicitându-i acesteia din urmă să-i permită tinerei să revină

în țară.

În aceeași perioadă,

victima Ț.V.E. a cunoscut un client, căruia i-a povestit tragedia pe care o

trăiește și i-a solicitat ajutorul, motiv pentru care bărbatul respectiv s-a

prezentat la reședința inculpatei I.I. din orașul H., Grecia, și i-a cerut să o

lase pe victimă să plece și să locuiască cu el. Inculpata I.I. nu s-a opus dar

a condiționat dobândirea libertății de către victimă de primirea unei sume de

bani.

Clientul respectiv a

"răscumpărat-o" pe victima Ț.V.E. fără a cunoaște ce preț a primit

inculpata I.I. de la acesta. Beneficiind de sprijinul și indicațiile acestui

client, victima Ț.V.E. a revenit în România la data de 9 iulie 2010, fiind

așteptată la sosire de către martora A.P. însoțită de aceasta, victima Ț.V.E. a

depus o plângere la poliția din municipiul București, în care a relatat cele

întâmplate pe timpul șederii sale în Grecia.

În perioada de

exploatare, victima Ț.V.E. s-a întâlnit în orașul H., Grecia, cu partea

vătămată I.A.M., actualmente B., și martora R.D.M., despre care a aflat, de la

inculpata I.I., că acestea au ajuns acolo prin intermediul său.

Pe timpul șederii în

Grecia, victima Ț.V.E. nu a primit de la inculpata I.I. nici o sumă de bani

necesară întreținerii personale și deci, nici igienei sexuale, respectiv

prezervative sau alte produse contraceptive și nu a beneficiat de un instructaj

care să privească modalitățile de protejare pentru a nu rămâne însărcinată.

Din această cauză și

din lipsa unei educații sexuale, la revenirea în România, victima Ț.V.E. a efectuat

un control ginecologic, în urma căruia s-a constatat că aceasta este

însărcinată. În data de 15 iulie 2010, victima a efectuat un chiuretaj, la

cerere, atunci când medicul specialist a stabilit că vârsta produsului de

concepție este de șapte săptămâni (+/- două săptămâni).

Având în vedere

faptul că victima Ț.V.E. a fost exploatată sexual începând cu data de 11 iunie

2010 și luând în calcul vârsta produsului de concepție, cu toleranța aferentă,

putem afirma că aceasta a rămas însărcinată ca urmare a raporturilor sexuale,

neprotejate, întreținute cu diverși clienți pe timpul șederii în Grecia.

Efectuarea unui avort

de către victima Ț.V.E. a lăsat urme adânci în conștiința acesteia și,

totodată, care îi poate afecta dezvoltarea ulterioară, atât fizică, cât și

psihică, având implicații în viața de familie sau putând duce la un

dezechilibru mental. Prin faptul că trauma suferită de către victimă a fost o

urmare a exploatării ei prin obligare la practicarea prostituției de către

învinuita I.I., considerăm că libertatea sa individuală a fost grav încălcată,

întrucât nu a putut lua hotărâri în ceea privește viața sa sexuală, pe durata

exploatării sale, fără temerea că i s-a putea produce vreun rău. De fapt, puțin

după împlinirea vârstei de 18 ani, victima Ț.V.E. a trăit cea mai neagră

perioadă din viața sa, fiind obligată la practicarea prostituției, fapte care

reprezintă cea mai brutală formă de încălcare a libertății sexuale și jignirea

cea mai profundă ce i se poate aduce unei femei.

În ceea ce o privește

pe victima I.A.M., s-a reținut că, în perioada septembrie 2009 - decembrie

2010, a fost recrutată, prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc

de muncă bine plătit în străinătate, de către inculpata I.I., care a însoțit-o

și transportând-o în Grecia, unde a cazat-o, împreună cu cetățeanul H.E., zis

"M." sau "D." și, ulterior, ambii au exploatat-o prin

obligare și determinare la practicarea prostituției, beneficiile rezultate

fiind însușite, în totalitate, de către aceștia.

În vara anului 2009,

victima minoră I.A.M., actualmente B., a fost contactată telefonic din Grecia

de către vecina sa, partea vătămată V.M.F., care, printre altele, i-a adus la

cunoștință că o duce bine, având un venit lunar consistent. În acest sens,

partea vătămată V.M.F. i-a transmis victimei I.A.M., actualmente B., că va fi

contactată de patroana la care ea lucrează, inculpata I.I., zisă

"C.".

În perioada iunie -

septembrie 2009, victima I.A.M., a discutat în mai multe rânduri la telefon cu

inculpata I.I.

La data de 12

septembrie 2009, victima a fost contactată telefonic de inculpata I.I., care

i-a spus că o va însoți în Grecia.

Victima I.A.M., a

fost interesată de propunerea de a lucra în Grecia, și a adus la cunoștința

părinților săi conținutul acesteia.

În condițiile create,

inculpata I.I. a discutat cu părinții victimei I.A.M., spunându-le că fiica lor

va trebui să lucreze într-un cămin de copii și va câștiga 800 de euro pe lună.

Părinții victimei

și-au dat acordul, motiv pentru care au încheiat o procură notarială prin care își

dădeau acceptul ca fiica lor minoră să meargă în Grecia, însoțită de inculpata

I.I. Toate cheltuielile privind obținerea procurii notariale, respectiv

transportul victimei și a părinților acesteia precum și achitarea taxei

notariale au fost suportate de către inculpata I.I. După încheierea procurii,

victima I.A.M., însoțită de inculpata I.I., a plecat în Grecia, insula Creta,

oraș H., după o călătorie cu avionul. Costul biletelor de călătorie a fost

achitat, în totalitate, de asemenea de către inculpata I.I.

Atât inculpata cât și

victima au ajuns la destinație în dimineața zilei de 16 septembrie 2009, fiind

întâmpinate la aeroport de către partea vătămată V.M.F.

Conform indicațiilor

primite de la inculpata I.I., partea vătămată V.M.F., a preluat-o pe victima

I.A.M. și a condus-o la locuința indicată de aceasta, unde locuia și prietenul

traficantei, cetățeanul albanez H.E. În acest timp, inculpata I.I. a plecat la

Atena.

În prima seară,

partea vătămată V.M.F. i-a spus victimei minore I.A.M., că ea practică

prostituția, banii proveniți din serviciile sexuale fiind însușiți în

totalitate de inculpata I.I. și prietenul ei albanez, numitul H.E.

După ce a sosit de la

Atena, inculpata I.I. i-a luat telefonul mobil victimei și i-a spus acesteia că

oferta inițială a fost una falsă și că, în realitate, ea va trebui să practice

prostituția, ceea ce reprezintă singura modalitate prin care va putea să își

achite datoriile ocazionate de cheltuielile efectuate cu transportul și

singurul mijloc prin care poate să-și procure hrana și să-și plătească chiria.

Aflându-se într-o

situație delicată (nu cunoștea pe nimeni, nu știa limba greacă, nu avea telefon

mobil și documente de identitate, acestea fiind reținute de către traficantă),

victima minoră I.A.M. a fost nevoită să accepte propunerea primită din partea

traficantei, împrejurări în care a căutat orice modalitate de a se eschiva

momentului "debutului" ca prostituată, ea reușind să profite de

faptul că era plăcută atât de prietenul traficantei, numitul H.E. cât și de o

rudă a acestuia.

Astfel, victima

minoră I.A.M. a început să întrețină relații sexuale cu cei doi bărbați, fără

știrea învinuitei I.I., motiv pentru care aceasta a beneficiat, pe toată

perioada șederii sale în Grecia, de clemența traficanților albanezi.

În același context,

victima minoră I.A.M., se afla permanent într-o stare de stres, gândindu-se

mereu ce ar putea face pentru a nu fi silită să se prostitueze. Deoarece

victima invoca deseori probleme de sănătate, inculpata I.I. a transportat-o pe

aceasta la un spital unde i s-a efectuat un control, rezultând că aceasta nu

suferă de vreo afecțiune. După acest control medical, atât inculpata I.I. cât

și cei doi traficanții albanezi au devenit mai agresivi verbal, pentru a o

determina pe victimă să practice prostituția în folosul lor.

Astfel, în perioada

decembrie 2009 - februarie 2010, victima minoră I.A.M., a practicat prostituția

într-un bordel din orașul H.

Aceasta avea câte 5 -

8 clienți pe tură, ea lucrând, în general, cu pauze de 2 - 3 zile între ture,

deoarece era minoră, ceea ce i-a determinat pe traficanți să fie mai atenți.

În cele aproximativ

20 de zile în care a practicat prostituția, victima minoră I.A.M., a obținut

circa 1.500 de euro, sumă de bani care a fost însușită integral de către

inculpata I.I. și cetățeanul albanez H.E.

Din cauza faptului că

era mereu supravegheată și fiind stresată că nu va mai putea reveni în România

vreodată, aceasta a apelat la o variantă disperată, astfel că a înghițit mai

multe pastile, care se aflau într-o cutie, în speranța că va fi transportată la

spital și astfel va scăpa de ororile la care o supuneau traficanții. Planul

victimei nu a reușit, întrucât inculpata I.I. a silit-o să bea cantități mari

de lapte, ce au determinat-o să vomite, eliminând astfel medicamentele înghițite

anterior.

După ce victima

I.A.M. a împlinit 18 ani, inculpata I.I. a încercat să o angajeze legal într-un

bordel, dar din cauza unei infecții ovariene, patroana casei de toleranță i-a

refuzat angajarea.

În perioada februarie

- decembrie 2010, victima I.A.M. a locuit împreună cu cei trei traficanți,

fiind considerată una dintre iubitele celor doi albanezi, fiind mereu presată

de inculpata I.I. să practice prostituția, fapt care s-a întâmplat foarte rar,

iar în data de 21 decembrie 2010, aceasta a revenit în țară, după ce a

beneficiat de bunăvoința unui alt cetățean albanez, care i-a cumpărat și

biletul de avion către România.

Referitor la victima

minoră P.A., s-a reținut că, în perioada 21 noiembrie 2010 - 19 decembrie 2010,

a fost exploatată prin obligare la practicarea prostituției, în orașul H.,

Grecia, de către inculpata I.I., zisă "C.", după ce anterior a fost

recrutată prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine

plătit în străinătate, fiind transportată și găzduită de către aceasta.

În contextul în care

familia victimei minore P.A. este compusă din zece membri (părinții și opt

frați), iar veniturile realizate de aceștia sunt modeste, fiecare dintre copii

a fost nevoit ca de la o vârstă fragedă să depună toate eforturile pentru a

obține un loc de muncă, care să-i permită să se întrețină singur. Astfel că,

orice ofertă de muncă primită era văzută cu mult interes de către părinți.

La începutul lunii

noiembrie 2010, victima minoră P.A., a aflat despre faptul că inculpata I.I.

lucrează în străinătate și că avea nevoie de o bonă pentru copilul său. Astfel,

aceasta a luat legătura cu traficanta care i-a precizat faptul că are un

băiețel de șase ani, de care ar trebui să aibă grijă, în schimb primind suma de

500 de RON lunar.

Victima a fost

interesată de propunerea primită, motiv pentru care i-a prezentat-o mamei sale,

care a discutat telefonic cu inculpata I.I. despre aceste aspecte. Ulterior,

inculpata I.I. s-a deplasat la domiciliul familiei PE, unde a insistat ca mama

victimei să fie de acord ca aceasta să fie bona copilului său, pentru o

retribuție de 500 de RON lunar.

În următoarele trei

zile, victima minoră P.A. a locuit împreună cu inculpata I.I., într-un

apartament închiriat de aceasta din urmă pe raza municipiului Suceava. În acest

timp, în două rânduri, cele două au mers împreună la domiciliul victimei, în

scopul obținerii cărții de identitate de la părinții celei din urmă. La fiecare

vizită făcută familiei PE, inculpata I.I. a mers cu diferite cadouri (alimente,

detergenți, etc).

Bunăvoința

manifestată de traficantă avea un dublu rol, unul de a câștiga încrederea

părinților minorei și celălalt, de a prezenta acestora faptul că fiica lor

urmează să lucreze pentru a familie care duce un trai îndestulător.

Scopul urmărit de

inculpata I.I. a fost atins, astfel că victima minoră P.A. a obținut cartea de

identitate de la părinții săi, un argument în plus fiind și acela că traficanta

a prezentat acestora o situație falsă despre familia sa, arătându-le că soțul

său primește în casă numai persoane cunoscute și de bună credință, deoarece

posedă o cantitate însemnată de bijuterii din aur în locuință.

În perioada 10 - 18

noiembrie 2010, victima minoră P.A. a fost cazată de către inculpata I.I. la

hotelul T., din municipiul Suceava, toate cheltuielile fiind suportate de către

traficantă.

În ziua de 18

noiembrie 2010, victima P.A., însoțită de către traficantă, s-a deplasat, cu un

autocar, în municipiul București, de unde, a doua zi, și-au continuat drumul

către Grecia, orașul H.

Este de menționat

faptul că la ieșirea din țară, după cum a rezultat din declarațiile martorilor,

inculpata I.I. ar fi mituit organele de control ale poliției de frontieră,

deoarece nu avea o procură notarială prin care părinții să-și dea acordul ca

minora P.A. să plece din țară.

Pe timpul șederii în

Grecia, în perioada 21 noiembrie 2010 - 18 decembrie 2010, victima minoră a

fost obligată să practice prostituția, sumele de bani rezultate fiind însușite,

în totalitate, de către inculpata I.I.

Deoarece inculpata

I.I. a aflat că minora P.A. este căutată de poliția română, aceasta fiind dată

dispărută, a luat hotărârea de a reveni în țară, împreună cu victima. Astfel,

în jurul datei de 19 decembrie 2010, minora P.A. a revenit la domiciliu.

Cu privire la victima

D.N., s-a reținut că, în cursul anului 2011,victima D.N., a fost recrutată de

către inculpata I.I., prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de

muncă bine plătit în străinătate, și transportată de aceasta în Grecia, unde,

tot ea, a cazat-o și transferat-o (vândut-o), împreună cu numitul H.E., zis

"M." sau "D.", altor traficanți de ființe umane, numiții

P.P. și H.D., ambii cetățeni albanezi, care, ulterior, au exploatat-o prin

obligare și determinare la practicarea prostituției, beneficiile rezultate

fiind însușite în totalitate de către aceștia.

Victima D.N. provine

dintr-o familie cu o situație financiară precară, părinții acesteia fiind

despărțiți în fapt de mai multă vreme.

În cursul anului

2009, victima s-a căsătorit cu martorul D.I.C., mariaj din care a rezultat un

copil minor, familia nou întemeiată realizând cu greu mijloacele de

subzistență, motiv pentru care cei doi părinți se aflau permanent în căutarea

unui loc de muncă.

În luna februarie

2011, în timp ce se afla cu familia la bunici, victima D.N. a cunoscut-o pe

inculpata I.I., care i-a spus că realizează câștiguri bănești considerabile din

administrarea unei societăți de construcții pe care o avea în Grecia și că ar

putea să o ajute să-și găsească un loc de muncă, ca barmaniță într-un restaurant

din aceeași țară, unde ar putea avea un venit de 35 - 40 euro pe zi.

Deoarece victima D.N.

nu avea un loc de muncă în România, iar situația familiei sale era una

dificilă, soțul neavând un loc de muncă sigur, aceasta a reacționat pozitiv la

oferta de muncă primită, gândind că are oportunitatea de a obține 1.000 de euro

pe lună, ceea ce ar fi însemnat ca familia sa să ducă un trai decent.

În acest sens,

victima D.N. a discutat cu soțul său despre oferta primită din partea

inculpatei I.I., urmând a lua o hotărâre cât mai repede. Pentru ca oferta de

muncă să fie cât mai credibilă, inculpata I.I. s-a deplasat împreună cu victima

D.N., la domiciliul acesteia, unde în cadrul discuțiilor avute cu martorul

D.I.C., a prezentat din nou condițiile de muncă, precizând că locul de muncă

este unul sigur, cheltuielile implicate de transportul în Grecia, urmând a fi

suportate de către ea, cerând în schimb ca victima să returneze suma

respectivă, din primul salariu realizat la noul loc de muncă.

Deplasarea inculpatei

I.I. la domiciliul lor, condițiile atractive de transport și de muncă în Grecia

ce le-au fost prezentate de către aceasta, precum și posibilitatea obținerii

unei remunerații lunare ademenitoare, pe care în România nu ar fi putut să o

obțină vreodată, i-au determinat pe cei doi soți să accepte propunerea primită.

Astfel, la sfârșitul

lunii februarie 2011, victima D.N. a plecat cu trenul către București, fiind

însoțită de către inculpata I.I., cea care, conform înțelegerii inițiale, a

achitat costul biletelor de tren și ale celor de autocar, cu care au călătorit

din municipiul București până în Grecia.

După o călătorie de

două zile, victima D.N. și inculpata I.I. au ajuns în orașul H., situat pe

insula Creta, unde au fost așteptate de prietenul traficantei, numitul H.E.,

care s-a recomandat "D.", ulterior deplasându-se cu toții la un

apartament, unde locuia acesta din urmă.

În perioada

următoare, timp de o lună de zile, victima a lucrat la un bar, la spălat vase,

realizând un venit de 700 euro, din care 500 euro i-a trimis familiei sale.

Întrucât soțul victimei s-a îmbolnăvit, aceasta a revenit în România, pentru a

fi alături de copilul său minor.

La sfârșitul lunii

aprilie 2011, aflându-se în România, inculpata I.I. a contactat-o telefonic pe

victima D.N. și s-a întâlnit cu aceasta, reînnoindu-i oferta de a-i obține un

loc de muncă în Grecia.

Victima, având

experiența unei perioade de o lună de zile în care a muncit în Grecia, timp în

care a obținut un câștig convenabil, a fost receptivă la propunerea primită din

partea inculpatei I.I., mai ales că situația financiară a familiei sale nu se

schimbase în bine.

Având acordul soțului

său, la data de 1 mai 2011, victima D.N. a plecat în Grecia însoțită de către

inculpata I.I., urmând același traseu de deplasare pe care îl efectuase cu două

luni în urmă, ce a constat în călătoria cu trenul până la București, iar de

acolo cu autocarul până la destinație - oraș H., Grecia. Și de această dată,

costul transportului a fost achitat integral de către inculpata I.I., urmând ca

victima să restituie contravaloarea acestuia la primul salariu.

Inculpata I.I. a

cazat-o pe victima D.N., la aceeași locație, un apartament situat în orașul H.,

unde locuia și prietenul traficantei, numitul H.E. După trei zile de la sosirea

în Grecia, inculpata I.I. a informat-o pe victimă că a găsit un loc de muncă

pentru ea, în altă zonă a orașului, motiv pentru care va fi condusă la locul

respectiv de către prietenul său, numitul H.E.

Conform planului

stabilit de către traficanți, numita a fost preluată de către numitul H.E. și

transportată într-o locație necunoscută din orașul H., unde se afla un imobil

la al cărui parter funcționa o benzinărie. Aici, numitul H.E. s-a întâlnit cu

cetățeanul albanez P.P., transferând-o acestuia pe victima D.N., în schimbul

sumei de 2.000 de euro. Victima a fost cazată și sechestrată de către numitul

P.P., care a folosit și violența fizică împotriva acesteia, precum și

amenințări. După câteva zile de la preluare, victima D.N. a fost transportată

de către numitul P.P. într-un club de noapte, în care erau amenajate camere

speciale, aici fiind exploatată sexual prin obligare la întreținerea de

raporturi sexuale cu diverși clienți.

În perioada 10 mai

2011 - 3 iunie 2011, cât timp victima D.N. a lucrat în clubul sus-menționat, a

întreținut raporturi sexuale normale cu aproximativ 30 clienți.

Referitor la victima

V.M.F., s-a reținut că, în perioada iulie 2009 - mai 2010, a fost recrutată

prin promisiuni false cu privire la obținerea unui loc de muncă bine plătit în

străinătate de către inculpata I.I., care i-a asigurat transportul în Grecia,

unde a fost cazată de către aceasta și numitul H.E., zis "M." sau

"D.", ulterior fiind exploatată prin obligare și determinare la

practicarea prostituției, beneficiile rezultate fiind însușite, în totalitate,

de către traficanți.

După terminarea

studiilor profesionale, partea vătămată V.M.F., a început să-și caute un loc de

muncă, fiind nevoită să realizeze un venit propriu, deoarece părinții săi

câștigau modest.

În cursul anului

2008, aceasta l-a cunoscut pe numitul P.C. și a locuit, până la sfârșitul

anului 2008, la domiciliul acestuia, ocazie cu care l-a cunoscut pe martorul

C.C.C.

În cursului lunii

iunie 2009, victima V.M.F. a fost contactată telefonic, în mod repetat, din

Grecia de martorul C.C.C., care, i-a prezentat o ofertă ce consta în obținerea

unui loc de muncă la un magazin de comercializare a fructelor, în orașul H.,

insula Creta, având asigurate cazarea și hrana zilnică, cu posibilitatea

realizării unui venit lunar mulțumitor.

În cele din urmă,

martorul C.C.C. i-a transmis victimei că urmează a fi contactată telefonic de

către o tânără româncă, care lucrează și ea în același domeniu și care cunoaște

propriu-zis activitățile care urmează a fi desfășurate. Astfel, într-una din

zile, victima a fost contactată telefonic de inculpata I.I., zisă

"C.", care i-a prezentat acesteia povestea sa de succes, arătând că

se află în Grecia de aproximativ șase ani, unde lucrează la un magazin de

fructe și legume, având un salariu lunar decent. În cadrul aceleiași discuții,

victimei V.M.F. i s-a prezentat de către traficantă aceeași ofertă de muncă, pe

care o primise și din partea martorului C.C.C., fiind înștiințată că, dacă va

accepta oferta de muncă îi vor fi asigurate, în mod gratuit, atât cazarea, cât

și hrana zilnică.

În perioada imediat

următoare, inculpata I.I., zisă "C.", a purtat mai multe discuții

telefonice cu victima V.M.F., reușind să o convingă pe aceasta că oferta sa de

muncă este una profitabilă, mai ales că traficanta a asigurat-o că va suporta contravaloarea

biletelor de transport.

La data de 2 iulie

2009, inculpata I.I., i-a trimis victimei V.M.F., prin sistemul W.U., suma de

100 de euro, reprezentând bani de buzunar, și totodată, a achitat costul

biletului de avion, bilet rezervat pe numele victimei pentru data de 4 iulie

2009, orele 05:30, când aceasta trebuia să se prezinte la aeroport pentru a se

îmbarca în aeronava cu destinația H., insula Creta, ce efectua escale la

București și Atena.

La data de 4 iulie

2009, conform înțelegerii prealabile, victima V.M.F. s-a îmbarcat în aeronava

respectivă, ajungând la destinație, unde a fost așteptată de inculpata I.I. și

cetățeanul albanez H.E., zis "M." sau "D.", care au

preluat-o și au cazat-o în apartamentul situat în orașul H., unde locuiau cu

chirie aceștia din urmă.

În aceeași zi,

inculpata I.I., i-a cumpărat victimei articole de lenjerie intimă și vopsea de

păr, aceasta din urmă fiind obligată să-și schimbe culoarea părului din roșcat

în brunet, după cum a vrut traficanta.

În perioada imediat

următoare, victima V.M.F. a fost nevoită să-i însoțească pe inculpata I.I. și

numitul H.E. într-o vacanță, care deja era programată de către aceștia din

urmă.

Sosirea victimei

V.M.F. în Grecia, înainte ca traficanții să plece în vacanță, a reprezentat un

moment oportun și benefic pentru aceștia, moment care, de altfel, a fost

exploatat la maximum. Astfel, pentru zilele de vacanță, inculpata I.I. i-a

găsit drept partener victimei V.M.F., un bărbat albanez, care era o rudă a

numitului H.E.

Această perioadă de

vacanță, care a avut un impact pozitiv asupra victimei V.M.F., a reprezentat

pentru inculpata I.I. și H.E., drept un "stagiu" de instruire a

acesteia, ce consta în familiarizarea ei cu noile locuri și cu limba greacă.

Inculpata I.I. și

numitul H.E. au profitat de starea de euforie a victimei la revenirea din

vacanță pentru a o anunța pe aceasta că oferta de muncă inițială a fost una

falsă, și că, în realitate, ea va trebui să practice prostituția, iar sumele de

bani rezultate din oferirea serviciilor sexuale vor fi împărțite în mod egal,

în primele șase luni, iar după această perioadă toți banii îi vor reveni

victimei, urmând ca ea să achite lunar cazarea și celelalte cheltuieli.

Inițial, victima

V.M.F. a refuzat să facă acest lucru, însă, ulterior, deoarece a rămas fără

documentele de identitate, care i-au fost luate de către inculpata I.I. și

numitul H.E., fără a cunoaște limba greacă și neavând pe nimeni cunoscut în

Grecia, iar pe deasupra fiind și somată de către cei doi să le restituie

contravaloarea transportului din România în Grecia, precum și suma de 100 euro,

care i-a fost trimisă ca bani de buzunar, a fost nevoită să accepte să practice

prostituția în condițiile impuse de traficanți, având speranța că în scurt timp

va reuși să adune o sumă de bani cu care să-și plătească datoriile și să revină

în România.

Pentru a diminua

șocul pe care victima V.M.F. l-a avut în momentul în care a aflat că urmează să

practice prostituția, inculpata I.I. i-a oferit câteva zile de repaus, după

care a condus-o la o casă de toleranță, situată în centrul orașului H., nu

departe de locul unde aceasta era cazată.

Deoarece victima

V.M.F. trebuia familiarizată cu regulile într-un bordel, a primit instructajul

necesar din partea inculpatei I.I., pentru a putea avea succes în atragerea

clienților. Astfel, victima V.M.F. trebuia să poarte doar lenjerie intimă și să

se prezinte în fața clienților, atunci când își făceau apariția, iar în cazul

în care era solicitată, trebuia să conducă clientul în cameră pentru a-i oferi

serviciile sexuale comandate de acesta. În acest scop, au fost puse la

dispoziția victimei prezervative și diverse creme pentru protecție și igienă

intimă.

Programul zilnic era

format din două schimburi, dimineața de la orele 09:00 - 18:00 sau seara, de la

orele 18:00 la 02:30, fiecare client achitând suma de 30 de euro matroanei din

locația respectivă.

Victima V.M.F. a

practicat prostituția în bordelul respectiv timp de aproximativ trei săptămâni,

fiind transportată și preluată permanent la terminarea turei, de către inculpata

I.I. sau prietenul acesteia, numitul H.E.

Pentru a deține

controlul asupra victimei, traficanții au pus la dispoziția acesteia un telefon

mobil care funcționa într-o rețea telefonică elenă, aceasta fiind obligată să-i

informeze mereu despre locul în care se află.

În cele trei

săptămâni în care a practicat prostituția în acest bordel, victima V.M.F. a

avut între 7 și 62 de clienți zilnic, acest lucru fiind notat atât de către

supraveghetoarea stabilimentului, cât și de către victimă, într-o agendă, pe

care trebuia să o prezinte în fiecare seară traficanților. Este lesne de

înțeles că traficanții puteau verifica ușor victima, făcând corelații între

agenda victimei și notițele de la bordel, astfel aceștia încasând un anumit

procent din sumele de bani generate de prestațiile sexuale oferite de aceasta.

Într-una din zile,

victima V.M.F. a cerut ajutorul unui client român cu care a discutat mai mult

timp, întâmplare care a fost adusă la cunoștința traficanților, motiv pentru

care aceștia au decis să schimbe locul de exploatare a victimei.

Pentru următoarele

două luni, victima V.M.F. a lucrat într-un bar din orașul H., în care lucrurile

se desfășurau după următorul scenariu: victima, împreună cu alte fete, stătea

la o masă, iar clienții care intrau în bar și doreau să întrețină relații

sexuale cu una dintre fete, achitau patronului sume între 70 - 150 euro, după

care, cu fata aleasă, coborau în una dintre camerele situate la subsol, durata

unui act sexual fiind de maxim 20 minute.

Programul barului era

numai de noapte, acesta fiind deschis între orele 21:00 - 06:30. În această

perioadă, victima V.M.F. a avut între 2 și 24 de clienți pe zi, banii rezultați

din serviciile sexuale prestate fiind încasați de patronul barului, care dădea

un anumit procent traficanților.

Aici, victima V.M.F.

l-a întâlnit din nou pe cetățeanul român pe care îl cunoscuse din vremea când

lucra la primul bordel, cel care a fost receptiv la ajutorul cerut de victimă,

sens în care acesta i-a dus periodic pachete cu mâncare și i-a cumpărat cartele

telefonice.

Deoarece victima nu

avea voie să părăsească barul, să poarte dialoguri lungi cu clienții și să

primească diverse bunuri sau obiecte, așa cum stabiliseră traficanții, aceasta

a fost descoperită de numitul H.E. că a încălcat regulile impuse, motiv pentru

care i-a aplicat o corecție fizică și a dezbrăcat-o total făcându-i o

percheziție corporală și un control amănunțit al hainelor și obiectelor sale.

Cu această ocazie, i-au fost descoperite victimei mai multe cartele telefonice,

care ulterior au fost distruse de către traficant, acesta luându-i și

telefonul.

În ziua următoare,

victima V.M.F. a fost bătută din nou de numitul H.E. care, în aceeași seară, a

transportat-o, cu ajutorul unui amic, într-o pădure situată la marginea

orașului H., spunându-i că acolo o va omorî. În aceste împrejurări, victima

V.M.F. a observat că numitul H.E. avea asupra sa un pistol și un cuțit.

Ajuns în pădure, H.E.

a renunțat a-și duce planul până la capăt, atrăgând atenția victimei că trebuie

să asculte de ordinele sale, aducând-o pe aceasta în situația de a-și cere

scuze și a-l implora să o lase în viață.

Pentru a-și spori

veniturile, inculpata I.I. și-a propus a racola și alte fete care să practice

prostituția în folosul său și a prietenului ei. Astfel, sub amenințări și

bătăi, traficanta a obligat pe victima V.M.F. să o contacteze telefonic pe

numita I.A.M., actualmente B., pentru a o convinge să vină în Grecia. În acest

scop, în luna septembrie 2009, inculpata I.I. s-a deplasat în România de unde a

revenit, la câteva zile, însoțită de victima I.A.M.

În continuare,

victimele V.M.F. și I.A.M. au practicat prostituția în barul sus-menționat din

orașul H., dar după aproximativ două săptămâni, a izbucnit un scandal între

fete, ceea ce i-a determinat pe traficanți să renunțe a le exploata pe cele

două în acea locație.

În perioada

următoare, septembrie - octombrie 2009, inculpata I.I. și numitul H.E. au

închiriat un alt apartament, motiv pentru care cele două victime au participat

la activitățile de mu