CASE OF KHALFAOUI AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2007)153 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Khalfaoui împotriva Franței (domanda nr. 34791/97, hotărârea din 14 decembrie 1999, finală la 14 martie 2000) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la o instanță din cauza declanșării recursului său asupra punctelor de drept în aplicarea articolului 583 din codul de procedură penală, deoarece el nu a obținut o scutire de la predare la custodie și nu s-a predat la custodie înainte de examinarea recursului său privind punctele de drept; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Franței în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere informațiile furnizate de Statul pârât în ceea ce privește plata satisfacției juste prevăzute în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), întrucât, în circumstanțele prezentului caz, procedura de atașament a justului satisfacție acordată reclamantului constituie/emite o interferență nejustificată a drepturilor reclamantului în conformitate cu Convenția și că, în special, Comitetul de miniștri a remarcat că atașarea/convulsiile a fost efectuată în favoarea unui individ; reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - de măsuri generale, care împiedică încălcări similare; DECLARE, care a examinat măsurile luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) și a luat în considerare decizia luată în cadrul celei de-a 819-a ședințe a Deputaților miniștri (17 decembrie 2002), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2007)153 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul Khalfaoui împotriva Franței Acest caz se referă la o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la o instanță din cauza declanșării recursului său în privința punctelor de drept, în aplicarea articolului 583 din codul de procedură penală, deoarece el nu a obținut o scutire de la predarea la custodie și nu a predat la custodie înainte de examinarea recursului său în ceea ce privește punctele de drept. Plăți cu juste satisfacție și măsuri individuale Detalii cu juste satisfacție Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 FRF 989 FRF 989 FRF Un ordin de plată a fost emis la 11 iulie 2000, dar sumele au fost reținute de către Trezorerie în urma unei atașamente la o terță parte. Aceste sume au fost atașate Maître Levantal, creditor. b) Măsuri individuale Secțiunea 89-I din Legea nr. 2000-516 din 15 iunie 2000 întărirea protecției presunției de nevinovăție și a drepturilor victimelor care modifică art. 626-1 din Codul de procedură penală prevede că „reviziunea unei decizii finale a instanței penale poate fi solicitată în numele oricărei persoane vinovate de o infracțiune în cazul în care emerge dintr-o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că sentința a fost pronunțată într-un mod care violă dispozițiile Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a protocoalelor sale, dacă natura și gravitatea încălcării constatate sunt, de exemplu, supunerea persoanei condamnate la consecințe prejudiciale care nu ar putea fi remediate de satisfacția echitabilă acordată pe baza articolului 41 din convenție.” Secțiunea 89-II din aceeași lege prevede, de asemenea, că „Ca măsură tranzitorie, cererile de revizuire prezentate în conformitate cu secțiunea 626-1 și următoarele din Codul de Procedură Penală și fondate pe o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului înainte de publicarea prezentei legi în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze pot fi formulate în termen de un an de la publicare.” II. Măsuri generale Secțiunea 121 din Legea nr. 2000-516 din 15 iunie 2000 întărirea protecției presunției de nevinovăție și a drepturilor victimelor a abrogat articolele 583 și 583-1 din Codul de Procedură Penală privind confiscarea dreptului de recurs în privința punctelor de drept pentru o persoană care a acordat o condamnare de mai mult de șase luni, pentru nerenunțare la custodie sau în absența unei scutiri de la predare la custodie. Această lege a intrat în vigoare la 16 iunie 2000. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamanții încălcărilor Convenției constatate de Curtea Europeană, vor preveni noi încălcări similare în aceste cazuri și că Franța a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46, alin. (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 19 decembrie 2007 la a 1013-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2007)153

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Khalfaoui against France

(Application No. 34791/97, judgment of 14 December 1999, final on 14 March 2000)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns a breach to the right of access of the applicant to a court on account of the forfeiture of his appeal on points of law in application of Article 583 of the code of criminal procedure, because he had not obtain an exemption from surrendering to custody and did not surrender to custody before the examination of his appeal on points of law;

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with France's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having taken note of the information given by the respondent state as regards the payment of the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Whereas there is no indication that, in the circumstances of the present case, the attachment procedure of the just satisfaction awarded to the applicant constitutes/amounts to an unjustified interference in the applicant's rights according to the Convention

and that in particular the Committee of Ministers noted that the attachment / seizure was done in favour of an individual;

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) and considering the decision taken at the 819th meeting of the Ministers' Deputies (17

December

2002), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2007)153

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Khalfaoui against France

Introductory case summary

This case concerns a breach to the right of access of the applicant to a court on account of the forfeiture of his appeal on points of law, in application of Article 583 of the code of criminal procedure, because he had not obtain an exemption from surrendering to custody and did not surrender to custody before the examination of his appeal on points of law.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

20

000 FRF

43

989 FRF

63

989 FRF

A payment order was issued on 11 July 2000 but the sums were retained by the Treasury following an attachment to a third party. These sums were attached to Maître Levantal, the creditor.

b) Individual measures

Section 89-I of Law No. 2000-516 of 15 June 2000 strengthening the protection of the presumption of innocence and victims' rights which modifies Article 626-1 of the Code of criminal proceedings provides that “review of a final criminal court decision may be requested on behalf of any person found guilty of an offence where it emerges from a judgment delivered by the European Court of Human Rights that sentence was passed in a manner violating the provisions of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms or of the protocols thereto, if the nature and the gravity of the violation found are such as to subject the sentenced person to prejudicial consequences that could not be remedied by the just satisfaction awarded on the basis of Article 41 of the Convention.”

Section 89-II of the same Law also provided that “As a transitional measure, applications for review submitted in accordance with Section 626-1 et seq. of the Code of Criminal Procedure and founded on a judgment delivered by the European Court of Human Rights prior to publication of this law in the Official Gazette of the French Republic may be made within one year following publication.”

The applicant did not prevail himself of this possibility.

II.

General measures

Section 121 of Law No. 2000-516 of 15 June 2000 strengthening the protection of the presumption of innocence and victims' rights abrogated Articles 583 and 583-1 of the Code of Criminal Procedure concerning the forfeiture of the right to appeal on points of law for a person given a custodial sentence of more than six months, for failure to surrender to custody or in the absence of an exemption from surrendering to custody.

This law entered into force on 16 June 2000.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicants of the violations of the Convention found by the European Court, will prevent new, similar violations in these cases and that France has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1 of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 19 December 2007 at the 1013th meeting of the Ministers’

Deputies