ÎCCJ, decizie (scj.ro #82910)

Incident de plată. Introducerea

în circuitul bancar a unui CEC fără acoperire. Invocarea culpei beneficiarului

instrumentului de plată. Consecințe

Cuprins pe materii: Dreptul

afacerilor. Alte materii

Index alfabetic: anulare

incident de plata

-

Lipsa totala disponibil

Regulamentul nr. 1/2001,

art. 28, art. 36 alin. (2)

În

cazul înscrierii în Centrala Incidentelor de Plăți a unui incident de plată, ca

urmare a refuzului la plată a unui CEC din lipsă totală de disponibil, adresa

prin care beneficiarul menționează că din eroare a introdus în circuitul bancar

un CEC fără acoperire nu poate constitui suport legal pentru a se dispune

obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară.

Astfel,

potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și

având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001,

instanța nu este în măsură să  dispună anularea informațiilor privind

incidentele de plăți înregistrate în FNPR în situația în care înregistrarea s-a

făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține

nicio culpă pentru această înregistrare.

Secția a II-a civilă, Decizia

nr. 1327 din

9 martie 2012

Prin sentința comercială nr. 31/COM/2011, Tribunalul Alba, Secția comercială, a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA –

Sucursala Județeană Alba; a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.C.I.

SRL Alba-Iulia împotriva pârâtei B.C.R. SA –  Sucursala Județeană Alba ca

fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a

admis acțiunea completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele

SC A.C. SRL și B.C.R. SA București și a obligat această din urmă pârâtă să

anuleze incidentul de plată și interdicția bancară generate de introducerea la

plată a filei CEC în sumă de 1.119 lei la data de 25.11.2010, de către SC A.C.

SRL și să transmită Centralei Incidentelor de Plăți din cadrul BNR, anularea

incidentului de plată cu cec si anularea perioadei aferente de interdicție

bancară, cu privire la societatea reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele :

Analizând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA București – Sucursala

Județeană Alba, tribunalul a admis excepția, având în vedere că sucursala

bancară nu are personalitate juridică, potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990

și art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 și nici organe proprii de conducere,

motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. proc. civ. nu

poate avea calitatea de pârâtă. Pe cale de consecință, acțiunea reclamantei

îndreptată împotriva acestei pârâte a fost respinsă

ca fiind introdusă împotriva unei

persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 28

din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „în cazul refuzului la plată al unui cec ca

urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client

banca va lua în aceeași zi bancară următoarele măsuri:

a) va notifica

incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în

FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție bancară”. La

data de 30.11.2010, B.C.R. Sucursala Alba a notificat CIP cu privire la refuzul

la plată a filei CEC emisă de SC S.I. SRL pentru suma de 1.119 lei, în favoarea

SC A.C. SRL, datorită lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.

Prin adresa nr. 7 din 30.11.2010, beneficiarul filei CEC a comunicat

reclamantei faptul că acest instrument de plată a fost introdus în circuitul

bancar din eroare de către contabilul societății, asumându-și astfel în mod

exclusiv culpa pentru incidentul care a avut drept consecință înscrierea

reclamantei în CIP și declararea acesteia în interdicție bancară în perioada

30.11.2010- 30.11.2011.

Potrivit dispozițiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001,

„CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind

incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante - bănci.

Anularea informațiilor privind incidentele

de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele

declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor

judecătorești, în baza unei cereri de anulare”.

Față de dispozițiile legale menționate anterior și situația

de fapt existentă în cauză, trăgătorul, actualmente SC A.C.I. SRL, solicitând

obligarea persoanei declarante – B.C.R. SA să anuleze incidentul de plată și

interdicția bancară impusă, datorită faptului că incidentul a fost generat de o

greșeală a beneficiarului filei CEC - instanța de fond a apreciat ca întemeiată

acțiunea reclamantei.

Împotriva sentinței comerciale nr. 31/COM/2011, pronunțată de Tribunalul Alba,

a declarat apel pârâta B.C.R. SA București, susținând că prima instanță a

pronunțat hotărârea atacată fără să analizeze apărările pe care le-a formulat

și fără să se rețină în sarcina sa neîndeplinirea obligațiilor legale ce îi

incumbau.

Prin decizia comercială nr. 79/2011, Curtea de Apel Alba-Iulia,

Secția comercială, a respins apelul pârâtei ca nefondat, reținând că

interdicția bancară impusă societății reclamante se datorează incidentului

generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC, ceea ce atrage incidența în

cauză a dispozițiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001.

De asemenea, a apreciat că, întrucât prin adresa nr. 7/2010 beneficiarul filei

CEC a recunoscut că instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar

din eroare de către contabilul societății, iar pârâta, în aceeași zi –

30.11.2010, a notificat CIP cu privire la refuzul de plată, în mod legal prima

instanță a obligat aceeași pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicția

bancară generate.

Împotriva

deciziei comerciale nr. 79/2011, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia,

Secția comercială, a declarat recurs pârâta B.C.R. SA București, criticând-o

pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate,

admiterea apelului cu consecința schimbării în tot a hotărârii primei instanțe

în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiate.

În

motivarea recursului s-a susținut, în esență, că nașterea litigiului a fost

generată de introducerea la plată, din eroare, a unei file CEC, cum precizează

însăși reclamanta în acțiune, fără a se face vreo referire la culpa B.C.R. sau

la neîndeplinirea vreunei obligații legale de către B.C.R.

Atât

instanța de fond cât și cea de apel au aplicat în mod nelegal dispozițiile art.

37 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., obligând pe B.C.R. să anuleze

incidentul de plată și interdicția bancară generate de faptul că CEC-ul a fost

refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte

de expirarea termenului de prezentare.

Pârâta

B.C.R. SA a precizat că, deși ambele instanțe au constatat lipsa vreunei culpe

a băncii, au obligat-o la anularea incidentului de plată și a interdicției

bancare, deși conform art. 36 din Regulamentul 1/2001 al B.N.R. instanța de

fond avea posibilitatea să dispună anularea incidentului de plată și a

interdicției bancare; această sentință fiind executorie, incidentele de plăți

din F.N.I.P. și F.N.P.R. erau radiate.

Înalta

Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs

formulate, a constatat că instrumentul de plată CEC a fost emis de reclamanta

SC A.C.I. SRL Alba-Iulia în data de 25 noiembrie 2010, pentru suma de 1.119

Ron, și a fost remis în sistemul interbancar electronic prin B.C.R. SA la data

de 29 noiembrie 2010 în  contul clientului

SC A.C.

SRL; în ziua respectivă suma nefiind disponibilă pentru

acoperirea instrumentului introdus, acesta a fost înregistrat la CIP cu motivul

,,CEC refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată

înainte de expirarea termenului de prezentare”.

Potrivit

art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la

B.N.R. a Centralei Incidentelor de Plăți, în cazul refuzului la plată a unui

CEC ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în speță când

CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil), banca va lua

următoarele măsuri:

a) va

notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului

bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție

bancară;

b) va

adresa titularului de cont o somație, conform modelului prezentat în anexa nr.

5, prin care îi va notifica acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de

un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major și

obligația de a restitui băncii (băncilor) al cărei (căror) client este

formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi.

Art.

36, 37 și 38 din același regulament, pe care reclamanta și-a întemeiat

acțiunea, reglementează modalitate de anulare sau modificare a informațiilor

înregistrate în CIP, cu precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din

proprie inițiativă informațiile primite de la persoanele

declarante-bănci, astfel:

Art.

36. - (1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile

privind incidentele de plăți o dată primite de la persoanele declarante –

bănci.

2)

Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în

FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau

la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare,

conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă

la CIP în aceeași zi bancară.

Art. 37

- în situația primirii unei cereri de anulare privind un incident de plată

major cu cec, care anulează și perioada aferentă de interdicție bancară, CIP

are obligația să transmită pe suport electronic, în aceeași zi bancară, tuturor

centralelor băncilor declarația CIP privind interdicția bancară de a emite

cecuri (anexa nr. 6A), prin care se comunică acestora anularea interdicției

respective în baza de date a CIP de către persoana declarantă.

Art. 38

- în cazul în care, ca urmare a solicitării unei instanțe judecătorești,

persoana declarantă anulează un incident de plată, aceasta va transmite la CIP

prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în

baza căreia a făcut anularea.

În

temeiul dispozițiilor legale precitate, pârâta B.C.R. SA a notificat incidentul

de plată major la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în

Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPC), notificare care cuprindea și

mențiunea interdicției bancare pentru perioada 30 noiembrie 2010 – 30 noiembrie

2011.

Având

în vedere că instrumentul de plată - CEC-ul - a fost prezentat la plată, în

termen legal, însă banca a constatat existența incidentului de plată major

(lipsă totală de disponibil, cum se menționează în cererea de înscriere a

refuzului bancar în PNC), rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale,

conform dispozițiilor din Regulamentul nr. 1/2001.

Motivul

invocat în acțiune reclamantei în sensul că fila CEC a fost introdusă în

circuitul bancar, din eroare, de departamentul contabil al beneficiarului SC

A.C. SRL, așa cum rezultă din adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 trimisă de SC

A.C. SRL către SC S.I. SRL este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul

nr. 1/2001 nu există un articol care să prevadă că introducerea din eroare de

către beneficiar, în termen legal, a unui CEC, fără ca să existe în cont suma

disponibilă la data când  CEC-ul trebuie achitat, exonerează pe emitent de

sancțiunea înscrierii în CIP și constituie temei pentru a se solicita anularea

incidentului de plată și a interdicției bancare.

Din

ansamblul dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancțiunile

stipulate în regulament se aplică tuturor incidentelor de plată care apar în

cazul emiterii unui CEC, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.

Astfel

fiind, în mod nelegal instanța de fond și cea de apel au considerat că adresa

prin care beneficiarul menționează că din eroare a introdus în circuitul bancar

un CEC fără acoperire poate constitui suport legal pentru a se dispune

obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară, fără a

se preciza în temeiul cărui articol din Regulament s-a luat această hotărâre.

Potrivit

principiului

ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus

și

având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001,

precitate, instanța nu este în măsură să  dispună anularea informațiilor

privind incidentele de plăți înregistrate în FNPR în situația în care

înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se

poate reține nicio culpă pentru această înregistrare.

În

raport de considerentele expuse, Înalta Curte a constatat că în cauză sunt

îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că sentința și

decizia au fost date cu aplicarea greșită a legii și, în consecință, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., s-a admis recursul, s-a

modificat decizia atacată, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în parte

sentința civilă nr. 31/COM/2010 și, pe fond, s-a respins acțiunea reclamantei

SC A.C.I. SRL Alba-Iulia ca nefondată.

Restul

dispozițiilor sentinței referitoare la lipsa calității procesuale pasive

a  B.C.R. SA - Sucursala Județeană Alba au fost menținute.