ÎCCJ, decizie (scj.ro #82910)

Incident de plată. Introducerea în circuitul bancar a unui CEC fără acoperire. Invocarea culpei beneficiarului instrumentului de plată. Consecințe Cuprins pe materii: Dreptul afacerilor. Alte materii Index alfabetic: anulare incident de plata - Lipsa totala disponibil Regulamentul nr. 1/2001, art. 28, art. 36 alin. (2) În cazul înscrierii în Centrala Incidentelor de Plăți a unui incident de plată, ca urmare a refuzului la plată a unui CEC din lipsă totală de disponibil, adresa prin care beneficiarul menționează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire nu poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară.

Astfel, potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, instanța nu este în măsură să dispună anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNPR în situația în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține nicio culpă pentru această înregistrare. Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1327 din 9 martie 2012 Prin sentința comercială nr. 31/COM/2011, Tribunalul Alba, Secția comercială, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA – Sucursala Județeană Alba; a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.C.I.

SRL Alba-Iulia împotriva pârâtei B.C.R. SA – Sucursala Județeană Alba ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis acțiunea completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele SC A.C. SRL și B.C.R. SA București și a obligat această din urmă pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară generate de introducerea la plată a filei CEC în sumă de 1.119 lei la data de 25.11.2010, de către SC A.C. SRL și să transmită Centralei Incidentelor de Plăți din cadrul BNR, anularea incidentului de plată cu cec si anularea perioadei aferente de interdicție bancară, cu privire la societatea reclamantă. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele : Analizând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA București – Sucursala Județeană Alba, tribunalul a admis excepția, având în vedere că sucursala bancară nu are personalitate juridică, potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990 și art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 și nici organe proprii de conducere, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. proc. civ. nu poate avea calitatea de pârâtă. Pe cale de consecință, acțiunea reclamantei îndreptată împotriva acestei pârâte a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 28 din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „în cazul refuzului la plată al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client banca va lua în aceeași zi bancară următoarele măsuri: a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție bancară”. La data de 30.11.2010, B.C.R. Sucursala Alba a notificat CIP cu privire la refuzul la plată a filei CEC emisă de SC S.I. SRL pentru suma de 1.119 lei, în favoarea SC A.C. SRL, datorită lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.

Prin adresa nr. 7 din 30.11.2010, beneficiarul filei CEC a comunicat reclamantei faptul că acest instrument de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societății, asumându-și astfel în mod exclusiv culpa pentru incidentul care a avut drept consecință înscrierea reclamantei în CIP și declararea acesteia în interdicție bancară în perioada 30.11.2010- 30.11.2011. Potrivit dispozițiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001, „CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante - bănci. Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare”.

Față de dispozițiile legale menționate anterior și situația de fapt existentă în cauză, trăgătorul, actualmente SC A.C.I. SRL, solicitând obligarea persoanei declarante – B.C.R. SA să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară impusă, datorită faptului că incidentul a fost generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC - instanța de fond a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamantei. Împotriva sentinței comerciale nr. 31/COM/2011, pronunțată de Tribunalul Alba, a declarat apel pârâta B.C.R. SA București, susținând că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată fără să analizeze apărările pe care le-a formulat și fără să se rețină în sarcina sa neîndeplinirea obligațiilor legale ce îi incumbau.

Prin decizia comercială nr. 79/2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, Secția comercială, a respins apelul pârâtei ca nefondat, reținând că interdicția bancară impusă societății reclamante se datorează incidentului generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001. De asemenea, a apreciat că, întrucât prin adresa nr. 7/2010 beneficiarul filei CEC a recunoscut că instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societății, iar pârâta, în aceeași zi – 30.11.2010, a notificat CIP cu privire la refuzul de plată, în mod legal prima instanță a obligat aceeași pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară generate.

Împotriva deciziei comerciale nr. 79/2011, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, Secția comercială, a declarat recurs pârâta B.C.R. SA București, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, admiterea apelului cu consecința schimbării în tot a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiate. În motivarea recursului s-a susținut, în esență, că nașterea litigiului a fost generată de introducerea la plată, din eroare, a unei file CEC, cum precizează însăși reclamanta în acțiune, fără a se face vreo referire la culpa B.C.R. sau la neîndeplinirea vreunei obligații legale de către B.C.R.

Atât instanța de fond cât și cea de apel au aplicat în mod nelegal dispozițiile art. 37 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., obligând pe B.C.R. să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară generate de faptul că CEC-ul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare. Pârâta B.C.R. SA a precizat că, deși ambele instanțe au constatat lipsa vreunei culpe a băncii, au obligat-o la anularea incidentului de plată și a interdicției bancare, deși conform art. 36 din Regulamentul 1/2001 al B.N.R. instanța de fond avea posibilitatea să dispună anularea incidentului de plată și a interdicției bancare; această sentință fiind executorie, incidentele de plăți din F.N.I.P.

și F.N.P.R. erau radiate. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate, a constatat că instrumentul de plată CEC a fost emis de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia în data de 25 noiembrie 2010, pentru suma de 1.119 Ron, și a fost remis în sistemul interbancar electronic prin B.C.R. SA la data de 29 noiembrie 2010 în contul clientului SC A.C. SRL; în ziua respectivă suma nefiind disponibilă pentru acoperirea instrumentului introdus, acesta a fost înregistrat la CIP cu motivul ,,CEC refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”. Potrivit art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la B.N.R.

a Centralei Incidentelor de Plăți, în cazul refuzului la plată a unui CEC ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în speță când CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil), banca va lua următoarele măsuri: a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție bancară; b) va adresa titularului de cont o somație, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major și obligația de a restitui băncii (băncilor) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi.

Art. 36, 37 și 38 din același regulament, pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, reglementează modalitate de anulare sau modificare a informațiilor înregistrate în CIP, cu precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile primite de la persoanele declarante-bănci, astfel: Art. 36. - (1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți o dată primite de la persoanele declarante – bănci. 2) Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară.

Art. 37 - în situația primirii unei cereri de anulare privind un incident de plată major cu cec, care anulează și perioada aferentă de interdicție bancară, CIP are obligația să transmită pe suport electronic, în aceeași zi bancară, tuturor centralelor băncilor declarația CIP privind interdicția bancară de a emite cecuri (anexa nr. 6A), prin care se comunică acestora anularea interdicției respective în baza de date a CIP de către persoana declarantă. Art. 38 - în cazul în care, ca urmare a solicitării unei instanțe judecătorești, persoana declarantă anulează un incident de plată, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea.

În temeiul dispozițiilor legale precitate, pârâta B.C.R. SA a notificat incidentul de plată major la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPC), notificare care cuprindea și mențiunea interdicției bancare pentru perioada 30 noiembrie 2010 – 30 noiembrie 2011. Având în vedere că instrumentul de plată - CEC-ul - a fost prezentat la plată, în termen legal, însă banca a constatat existența incidentului de plată major (lipsă totală de disponibil, cum se menționează în cererea de înscriere a refuzului bancar în PNC), rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale, conform dispozițiilor din Regulamentul nr. 1/2001. Motivul invocat în acțiune reclamantei în sensul că fila CEC a fost introdusă în circuitul bancar, din eroare, de departamentul contabil al beneficiarului SC A.C.

SRL, așa cum rezultă din adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 trimisă de SC A.C. SRL către SC S.I. SRL este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul nr. 1/2001 nu există un articol care să prevadă că introducerea din eroare de către beneficiar, în termen legal, a unui CEC, fără ca să existe în cont suma disponibilă la data când CEC-ul trebuie achitat, exonerează pe emitent de sancțiunea înscrierii în CIP și constituie temei pentru a se solicita anularea incidentului de plată și a interdicției bancare. Din ansamblul dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancțiunile stipulate în regulament se aplică tuturor incidentelor de plată care apar în cazul emiterii unui CEC, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.

Astfel fiind, în mod nelegal instanța de fond și cea de apel au considerat că adresa prin care beneficiarul menționează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară, fără a se preciza în temeiul cărui articol din Regulament s-a luat această hotărâre. Potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, precitate, instanța nu este în măsură să dispună anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNPR în situația în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține nicio culpă pentru această înregistrare.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte a constatat că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că sentința și decizia au fost date cu aplicarea greșită a legii și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., s-a admis recursul, s-a modificat decizia atacată, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 31/COM/2010 și, pe fond, s-a respins acțiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia ca nefondată. Restul dispozițiilor sentinței referitoare la lipsa calității procesuale pasive a B.C.R. SA - Sucursala Județeană Alba au fost menținute.