ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1327/2012

Ședința publică de la 9 martie 2012

Deliberând asupra recursului, din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 31/COM/2011,

Tribunalul Alba, secția comercială, a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtei Banca Comercială Română SA, Sucursala Județeană

Alba; a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia

împotriva pârâtei Banca Comercială Română SA, Sucursala Județeană Alba, ca

fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a

admis acțiunea completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele

SC A.C. SRL și Banca Comercială Română SA București și a obligat această din

urmă pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară, generate de

introducerea la plată a filei CEC seria BNCB1BE nr. 0442849 în sumă de 1.119

lei la data de 25 noiembrie 2010, de către SC A.C. SRL și să transmită

Centralei Incidentelor de Plăți din cadrul BNR, anularea incidentului de plată

cu cec si anularea perioadei aferente de interdicție bancară, cu privire la

societatea reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință

instanța de fond a reținut următoarele :

Analizând cu prioritate, conform

dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale

pasive a paratei Banca Comercială Română SA București, Sucursala Județeană Alba,

tribunalul a admis excepția, având în vedere că sucursala bancară nu are

personalitate juridică potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990 și art. 7 pct. 31

din O.U.G. nr. 99/2006 și nici organe proprii de conducere, motiv pentru care,

conform dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. proc. civ. nu poate avea calitatea

de pârâtă. Pe cale de consecință, acțiunea reclamantei îndreptată împotriva

acestei pârâte a fost respinsă

ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate

procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut

că, potrivit dispozițiilor art. 28 din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „ în cazul

refuzului la plată al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată

major asupra contului unui client banca va lua în aceeași zi bancară

următoarele măsuri:

a) va notifica incidentul de plata la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde

și declarația de interdicție bancară”. La data de 30 noiembrie 2010 BCR Suc.

Jud. Alba a notificat CIP cu privire la refuzul la plată a filei CEC seria

BNCB1BE nr. 442849 emisă de SC S.I. SRL pentru suma de 1.119 lei, în favoarea

SC A.C. SRL, datorită lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.

Prin adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010

beneficiarul filei CEC a comunicat reclamantei faptul că acest instrument de

plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul

societății, asumându-și astfel în mod exclusiv culpa pentru incidentul care a

avut drept consecință înscrierea reclamantei în CIP și declararea acesteia în

interdicție bancară în perioada 30 noiembrie 2010- 30 noiembrie 2011.

Potrivit dispozițiilor art. 36 din

Regulamentul BNR nr. 1/2001 „CIP nu poate anula sau modifica din proprie

inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la

persoanele declarante - bănci.

Anularea informațiilor privind

incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de

persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor

judecătorești, în baza unei cereri de anulare”.

Față de dispozițiile legale menționate

anterior și situația de fapt existentă în cauză - trăgătorul, actualmente SC A.C.I.

SRL solicitând obligarea persoanei declarante – BCR SA să anuleze incidentul de

plată și interdicția bancară impusă, datorită faptului că incidentul a fost

generat de o greșeală a beneficiarului filei CEC - instanța de fond a apreciat

ca întemeiată acțiunea reclamantei.

Împotriva sentinței comerciale nr. 31/COM/2011,

pronunțate de Tribunalul Alba, a declarat apel pârâta Banca Comercială Română

SA București, susținând că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată fără să

analizeze apărările pe care le-a formulat și fără să se rețină în sarcina sa

neîndeplinirea obligațiilor legale ce îi incumbau.

Prin decizia comercială nr. 79/2011

din 23 septembrie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția comercială, a respins

apelul pârâtei ca nefondat, reținând că interdicția bancară impusă societății

reclamante se datorează incidentului generat de o greșeală a beneficiarului

filei CEC, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 36 din

Regulamentul BNR nr. 1/2001.

De asemenea a apreciat că, întrucât,

prin adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 beneficiarul filei CEC a recunoscut că

instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către

contabilul societății, iar pârâta, în aceeași zi – 30 noiembrie 2010, a

notificat CIP cu privire la refuzul de plată, în mod legal prima instanță a

obligat aceeași pârâtă să anuleze incidentul de plată și interdicția bancară

generate.

Împotriva deciziei comerciale nr. 79/2011

din 23 septembrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția comercială,

a declarat recurs pârâta Banca Comercială Română SA București, criticând-o

pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 punctul 9 C.

proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate,

admiterea apelului cu consecința schimbării în tot a hotărârii primei instanțe

în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiate.

În motivarea recursului se susține, în

esență, că nașterea litigiului a fost generată de introducerea la plată, din

eroare, a unei file CEC, cum precizează însăși reclamanta în acțiune, fără a se

face vreo referire la culpa B.C.R. sau la neîndeplinirea vreunei obligații

legale de către B.C.R.

Atât instanța de fond cât și cea de

apel, au aplicat în mod nelegal dispozițiile art. 37 din Regulamentul nr. 1/2001

al B.N.R., obligând pe B.C.R. să anuleze incidentul de plată și interdicția

bancară generate de faptul că CEC-ul a fost refuzat din lipsă totală de

disponibil, în cazul prezentării la plată, înainte de expirarea termenului de

prezentare.

Pârâta Banca Comercială Română SA precizează

că deși ambele instanțe au constatat lipsa vreunei culpe băncii, au obligat-o la

anularea incidentului de plată și a interdicției bancare, deși conform art. 36

din Regulamentul 1/2001 a B.N.R. instanța de fond avea posibilitatea să dispună

anularea incidentului de plată și a interdicției bancare; această sentință

fiind executorie, incidentele de plăți din F.N.I.P. și F.N.P.R. erau radiate.

Înalta Curte analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate constată că

instrumentul de plată CEC –seria RNCB1 BE, nr. 447849, a fost emis de

reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia în data de 25 noiembrie 2010, pentru suma

de 1.119 Ron și a fost remis în sistemul interbancar electronic, prin Banca

Comercială Română SA la data de 29 noiembrie 2010, în contul clientului

SC A.C.

SRL; în ziua respectivă, suma

nefiind disponibilă pentru acoperirea instrumentului introdus, acesta a fost

înregistrat la CIP cu motivul ,,CEC refuzat din lipsa totală de disponibil, în

cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”.

Potrivit art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001

privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți (C.I.P.), în cazul refuzului la

plată a unui CEC, ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în

speță când CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil),

banca va luat următoarele măsuri:

a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde

și declarația de interdicție bancară;

b) va adresa titularului de cont o

somație, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica

acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data

înregistrării la CIP a incidentului de plată major și obligația de a restitui

băncii (băncilor) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în

posesia sa și/sau a mandatarilor săi.

Art. 36, art. 37 și art. 38 din

același regulament, pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, reglementează

modalitate de anulare sau modificare a informațiilor înregistrate în CIP, cu

precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă

informațiile primite de la persoanele declarante-bănci, astfel:

Art. 36. - (1) CIP nu poate anula sau

modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, o

dată primite de la persoanele declarante – bănci.

2) Anularea informațiilor privind

incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de

persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor

judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat

în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară.

Art. 37. - în situația primirii unei

cereri de anulare privind un incident de plată major cu cec, care anulează și perioada

aferentă de interdicție bancară, CIP are obligația să transmită pe suport

electronic, în aceeași zi bancară, tuturor centralelor băncilor declarația CIP

privind interdicția bancară de a emite cecuri (anexa nr. 6A), prin care se

comunică acestora anularea interdicției respective în baza de date a CIP de

către persoana declarantă.

Art. 38. - în cazul în care, ca urmare

a solicitării unei instanțe judecătorești, persoana declarantă anulează un

incident de plată, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea.

În temeiul dispozițiilor legale precitate,

pârâta Banca Comercială Română SA a notificat incidentul de plată major la CIP, printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național al Persoanelor cu

Risc (FNPC), notificare care cuprindea și mențiunea interdicției bancare pentru

perioada 30 noiembrie 2010 – 30 noiembrie 2011.

Având în vedere că instrumentul de

plată – CEC-ul a fost prezentat la plată, în termen legal, însă banca a constatat

existența incidentului de plată major (lipsă totală de disponibil, cum se

menționează în cererea de înscriere a refuzului bancar în PNC), rezultă că

pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale, conform dispozițiilor din Regulamentul

nr. 1/2001.

Motivul invocat în acțiune reclamantei

în sensul că fila CEC a fost introdusă în circuitul bancar, din eroare, de

departamentul contabil al beneficiarului SC A.C. SRL, așa cum rezultă din

adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 trimisă de SC A.C. SRL către SC S.I. SRL

este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul nr. 1/2001 nu există un

articol care să prevadă că introducerea din eroare, de către beneficiar, în

termen legal, a unui CEC, fără ca să existe în cont suma disponibilă la data

când CEC-ul trebuie achitat, exonerează pe emitent de sancțiunea înscrierii în

CIP și constituie temei pentru a se solicita anularea incidentului de plată și

a interdicției bancare.

Din ansamblul dispozițiilor

Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancțiunile stipulate în regulament se

aplică tuturor incidentelor de plată care apar în cazul emiterii unui CEC, cu

încălcarea dispozițiilor legale în materie.

Astfel fiind, în mod nelegal instanța

de fond și cea de apel, au considerat că adresa prin care beneficiarul

menționează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire,

poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze

incidentul de plată și interdicția bancară, fără a se preciza în temeiul cărui

articol din Regulament s-a luat această hotărâre.

Potrivit principiului

ubi lex non

distinquit, nec nos distinguere debemus

și având în vedere dispozițiile

art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, precitate, instanța nu este în

măsură să dispună anularea informațiilor privind incidentele de plăți

înregistrate în FNPR în situația în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea

dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține nicio culpă pentru

această înregistrare.

În raport de considerentele expuse, Înalta

Curte constată că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 304 alin. (9) C.

proc. civ. în sensul că sentința și decizia au fost date cu aplicarea greșită a

legii și în consecință în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. urmează să admită recursul, să modifice decizia atacată, să admită apelul

pârâtei, să schimbe în parte sentința civilă nr. 31/COM din 9 martie 2010 și,

pe fond, să respingă acțiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia, ca

nefondată.

Restul dispozițiilor sentinței referitoare

la lipsa calității procesuale pasive a Băncii Comerciale Române SA, Sucursala

Județeană Alba, vor fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMANA SA București împotriva deciziei

comerciale nr. 79/2011 din 23 septembrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel

Alba-Iulia, secția comercială.

Modifică

decizia atacată în sensul că admite apelul pârâtei,

schimbă în parte sentința comercială nr. 31/COM/2011 din 9 martie 2011

pronunțată

de Tribunalul Alba, secția comercială și contencios administrativ, și în

consecință respinge acțiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia împotriva

pârâtelor

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA

București și SC A.C.

SRL Câmpeni, ca nefondată. Menține restul dispozițiilor

sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 9 martie 2012.