ÎCCJ, decizie (scj.ro #86619)

CONSILIUL EUROPEI

CURTEA EUROPEANĂ

PENTRU DREPTURILE OMULUI

Cauza N.C. împotriva Italiei (Cererea nr. 24952/94 ) Decizie Strasbourg, 18 decembrie 2002 - Fragmente - …

II. DREPTUL ȘI PRACTICA PERTINENTĂ NAȚIONALĂ

A. Condițiile de aplicare a unei măsuri de precauțiune privativă de libertate 29. Condițiile de aplicare a unei măsuri de precauțiune (misura cautelare) în cadrul procedurii penale sunt numeroase în baza articolului 272 și următoarele din Codul de procedură penală (CPP). 1. Existența unor "grave indicii de culpabilitate" 30. În termenii articolului 273§ 1 din CPP, "nimic nu poate face obiectul unei măsuri de precauțiune dacă nu există grave indicii de culpabilitate (gravi indizi di colpevolezza ) ". Aceste indicii trebuie să privească o infracțiune pedepsită cu închisoarea pe viață sau a unei detenții mai mare de trei ani.

31. Curtea de Casație a precizat că prin "grave indicii de culpabilitate" trebuie să se înțeleagă orice element în sarcină, care fără să fie de natură să demonstreze dincolo de orice bănuială rezonabilă responsabilitatea suspectului, permite totodată de a se presupune că o astfel de responsabilitate s-ar putea stabili ulterior, ceea ce crează, în stadiul instrumentării cauzei, o probabilitate de culpabilitate sporită ( a se vedea Curtea de Casație, ședința plenară, decizia din 21 aprilie 1995, Costantino , publicată în Giust.pen .1996,III,321, și Curtea de Casație, decizia din 10 martie 1999, Capriati , publicată în C.E.D. Cass.,nr.212998 ; a se vedea, de asemenea, Curtea de Casație, decizia din 23 februarie 1998, Derzsiova, publicată în Riv.pen.

1998, 816, unde este vorba de "o mare probabilitate ca infracțiunea să fie pusă în sarcina suspectului", și Curtea de Casație, decizia din 7 februarie 1992, Caparrotta , publicată în Arch.n.proc.pen. 1992, 597, conform căreia indiciile trebuie să constituie un puternic indiciu de culpabilitate [ consistente fumus di colpevolezza ] care nu este în sine de respins de existența unei alte explicații posibile de verificat la proces ) 2. Exigențele precauțiunii : riscul recidivei 32. Articolul 274 din CPP expune circumstanțele care justifică adoptarea unei măsuri de precauțiune. Existența cel puțin a uneia din aceste circumstanțe, care se adaugă la "grave indicii de culpabilitate" menționate în articolul 273§ 1 din CPP, constituie o condiție sine qua non pentru a lua o măsură privativă de libertate.

33. Articolul 274 dispune în special că măsuri de precauțiune pot fi ordonate pentru a împiedica un obstacol în cursul justiției (articolul 274 litera a), în caz de pericol de fugă (articolul 274 litera b) și pentru a preveni infracțiunile penale (articolul 274 litera c). 34. În termenii articolului 274 litea c), aplicate în cazul reclamantului se ordonă măsuri de precauțiune " atunci când, pentru modalitățile specifice și circumstanțele faptelor și ținând seama de personalitatea suspectului sau a acuzatului, așa cum ele reies din comportamentele sale, din actele sale sau din cazierul judiciar, există un pericol concret ca cel implicat să comită delicte grave recurgând la arme de foc sau alte mijloace de violență împotriva persoanelor, sau delicte împotriva ordinii constituționale, sau delicte în legătură cu crima organizată sau delicte de același tip care îi sunt reproșate". 35. Curtea de Casație a precizat că exigențele legate de protecția colectivității trebuie analizate în lumina unui pericol specific a infracțiunilor care au fost comise ; fiind vorba de un pronostic cu caracter de prezumpție, judecătorul trebuie să dea o explicație concretă și precisă a criteriilor adoptate, fără să poată, în ipoteza în care mai multe persoane sunt bănuite, să se limiteze la considerații de ordin general (Curtea de casație, decizia din 8 noiembrie 1993, Stanislao ,

publicată în C.E.D.Cass., nr. 197719 ). Judecătorul nu trebuie nici atât să ia în considerare gravitatea ipotetică a infracțiunii, dar trebuie să examineze circumstanțele specifice ale faptei în cauză în cadrul procedurii și punând în lumină periculozitatea suspectului ; pentru a motiva decizia sa, judecătorul trebuie să se bazeze pe fapte concrete și nu pe criterii generale și/sau în mod automat (Curtea de Casație, decizia din 29 martie 2000, Penna , publicată în C.E.D. Cass., nr.216304). 36. Pe de altă parte, faptul că o persoană are cazier judiciar imaculat nu demonstrează în mod necesar absența pericolului social, deoarece aceasta din urmă poate fi reținută, așa cum prevede în mod expres articolul 274 litera c) din CPP, având în vedere comportamentul sau actele suspectului (Curtea de Casație, decizia din 2 octombrie 1998, Mocci , publicată în Cass.pen.,1999, nr.2584).

37. În sfârșit, conform Curții de Casație riscul de recidivă nu este exclus de circumstanța că suspectul a demisionat sau de orice altă manieră a încetat să-și exercite funcțiile în cadrul cărora a abuzat de puterile sale publice ; într-adevăr, legea se mărginește a pune ca o condiție probabilitatea că se va comite o infracțiune de aceeași natură ca cea pentru care s-au deschis investigațiile și nu există comiterea aceleiași infracțiuni…