ÎCCJ, decizie (scj.ro #86619)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86619) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
CONSILIUL EUROPEI
CURTEA EUROPEANĂ
PENTRU DREPTURILE OMULUI
Cauza N.C. împotriva
Italiei
(Cererea nr. 24952/94
)
Decizie
Strasbourg, 18
decembrie 2002
- Fragmente -
...........................................................................................................................................................................................................................................
II. DREPTUL ȘI PRACTICA PERTINENTĂ NAȚIONALĂ
A.
Condițiile de aplicare
a unei măsuri de precauțiune privativă de libertate
Condițiile de aplicare a unei măsuri de
precauțiune (misura cautelare) în cadrul procedurii penale sunt numeroase în
baza articolului 272 și următoarele din Codul de procedură penală (CPP).
1.
Existența unor
"grave indicii de culpabilitate"
În termenii articolului 273§ 1 din CPP,
"nimic nu poate face obiectul unei măsuri de precauțiune dacă nu există
grave indicii de culpabilitate
(gravi indizi di colpevolezza
) ".
Aceste indicii trebuie să privească o infracțiune pedepsită cu închisoarea pe
viață sau a unei detenții mai mare de trei ani.
Curtea de Casație a precizat că prin
"grave indicii de culpabilitate" trebuie să se înțeleagă orice
element în sarcină, care fără să fie de natură să demonstreze dincolo de orice
bănuială rezonabilă responsabilitatea suspectului, permite totodată de a se
presupune că o astfel de responsabilitate s-ar putea stabili ulterior, ceea ce
crează, în stadiul instrumentării cauzei, o probabilitate de culpabilitate
sporită ( a se vedea Curtea de Casație, ședința plenară, decizia din 21 aprilie
1995,
Costantino
, publicată în
Giust.pen
.1996,III,321, și Curtea
de Casație, decizia din 10 martie 1999,
Capriati
, publicată în C.E.D.
Cass.,nr.212998 ; a se vedea, de asemenea, Curtea de Casație, decizia din 23
februarie 1998,
Derzsiova,
publicată în Riv.pen. 1998, 816, unde este
vorba de "o mare probabilitate ca infracțiunea să fie pusă în sarcina
suspectului", și Curtea de Casație, decizia din 7 februarie 1992,
Caparrotta
,
publicată în Arch.n.proc.pen. 1992, 597, conform căreia indiciile trebuie să
constituie un puternic indiciu de culpabilitate [
consistente fumus di
colpevolezza
] care nu este în sine de respins de existența unei alte
explicații posibile de verificat la proces )
2.
Exigențele
precauțiunii : riscul recidivei
Articolul 274 din CPP expune
circumstanțele care justifică adoptarea unei măsuri de precauțiune. Existența
cel puțin a uneia din aceste circumstanțe, care se adaugă la "grave
indicii de culpabilitate" menționate în articolul 273§ 1 din CPP,
constituie o condiție
sine qua non
pentru a lua o măsură privativă de
libertate.
Articolul 274 dispune în special că măsuri
de precauțiune pot fi ordonate pentru a împiedica un obstacol în cursul
justiției (articolul 274 litera a), în caz de pericol de fugă (articolul 274
litera b) și pentru a preveni infracțiunile penale (articolul 274 litera c).
În termenii articolului 274 litea c),
aplicate în cazul reclamantului se ordonă măsuri de precauțiune
" atunci când, pentru modalitățile
specifice și circumstanțele faptelor și ținând seama de personalitatea
suspectului sau a acuzatului, așa cum ele reies din comportamentele sale, din
actele sale sau din cazierul judiciar, există un pericol concret ca cel
implicat să comită delicte grave recurgând la arme de foc sau alte mijloace de
violență împotriva persoanelor, sau delicte împotriva ordinii constituționale,
sau delicte în legătură cu crima organizată sau delicte de același tip care îi
sunt reproșate".
Curtea de Casație a precizat că exigențele
legate de protecția colectivității trebuie analizate în lumina unui pericol
specific a infracțiunilor care au fost comise ; fiind vorba de un pronostic cu
caracter de prezumpție, judecătorul trebuie să dea o explicație concretă și
precisă a criteriilor adoptate, fără să poată, în ipoteza în care mai multe
persoane sunt bănuite, să se limiteze la considerații de ordin general (Curtea
de casație, decizia din 8 noiembrie 1993,
Stanislao
, publicată în
C.E.D.Cass., nr. 197719 ). Judecătorul nu trebuie nici atât să ia în
considerare gravitatea ipotetică a infracțiunii, dar trebuie să examineze
circumstanțele specifice ale faptei în cauză în cadrul procedurii și punând în
lumină periculozitatea suspectului ; pentru a motiva decizia sa, judecătorul
trebuie să se bazeze pe fapte concrete și nu pe criterii generale și/sau în mod
automat (Curtea de Casație, decizia din 29 martie 2000,
Penna
, publicată
în C.E.D. Cass., nr.216304).
Pe de altă parte, faptul că o persoană are
cazier judiciar imaculat nu demonstrează în mod necesar absența pericolului
social, deoarece aceasta din urmă poate fi reținută, așa cum prevede în mod
expres articolul 274 litera c) din CPP, având în vedere comportamentul sau
actele suspectului (Curtea de Casație, decizia din 2 octombrie 1998,
Mocci
,
publicată în Cass.pen.,1999, nr.2584).
În sfârșit, conform Curții de Casație
riscul de recidivă nu este exclus de circumstanța că suspectul a demisionat sau
de orice altă manieră a încetat să-și exercite funcțiile în cadrul cărora a
abuzat de puterile sale publice ; într-adevăr, legea se mărginește a pune ca o
condiție probabilitatea că se va comite o infracțiune de aceeași natură ca cea
pentru care s-au deschis investigațiile și nu există comiterea aceleiași
infracțiuni.
................................................................................................................................................................................................................................................