ÎCCJ, decizie (scj.ro #84628)

Vătămare corporală. Vătămare corporală

gravă. Reimplantarea dinților vătămați prin agresiune

Fapta prin care s-au pricinuit părții vătămate contuzii maxilare urmate de

extracția unor dinți care, reimplantați de îndată, și-au redobândit integral

funcțiile normale, durata îngrijirilor medicale necesare vindecării nedepășind

60 de zile, constituie infracțiunea de vătămare corporală prevăzută în art.181,

iar nu de vătămare corporală gravă prevăzută în art.182 C. pen., deoarece nu

s-a produs părții vătămate o sluțire sau infirmitate.

Secția

penală, decizia nr. 3188 din 2 iulie 2003

Prin sentința penală nr. 2242 din 23 noiembrie 2001 a Judecătoriei Constanța,

inculpatul R.G

.

a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare

corporală prevăzută în art.181 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din

art. 182 alin. (1) din același cod.

Instanța a reținut că, la 16 aprilie 1998, inculpatul a lovit partea vătămată

S.C. cu pumnul în față, cauzându-i avulsia traumatică a 3 dinți superiori.

Tribunalul Constanța, prin decizia penală nr. 356 din 25 aprilie 2002, a admis

apelul declarat de procuror și, între altele, a înlăturat suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr.573 din 20 septembrie 2002, a

respins recursul declarat de procuror.

Împotriva acestor hotărâri s-a  declarat recurs în anulare, cu motivarea

că fapta trebuia încadrată în prevederile art. 182 C. pen.

Recursul în anulare nu este fondat.

Potrivit art. 182 alin. (1)C. pen., în vigoare la data săvârșirii faptei,

constituie infracțiunea de vătămare corporală gravă fapta prin care s-a

pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru

vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna

dintre următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea

funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluțire,

avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei.

Din raportul de expertiză medico-legală rezultă că în urma agresiunii partea

vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 25 – 30 de zile de îngrijiri

medicale pentru vindecare, între ele contuzii proces alveolar maxilar frontal

cu avulsia posttraumatică a dinților 11, 21, 22, practicându-se reimplantarea

acestora.

La durata inițială de vindecare s-au mai adăugat 14 - 21 de zile, iar în final

s-au stabilit 50-55 de zile de îngrijiri medicale, prelungirea datorându-se

tratamentului recuperator.

Raportul de nouă expertiză medico-legală aprobat prin avizul Comisiei

superioare din cadrul I.M.L. „Prof.dr.Mina Minovici” a concluzionat că durata

îngrijirilor medicale a fost de 50-55 zile și s-a datorat necesității

consolidării leziunilor dentare. Ca urmare a procesului de vindecare intervenit

în urma reimplantării dinților, s-a concluzionat că leziunile prezentate nu

constituie nici sluțire nici infirmitate.

Față de această probă, susținerea din recursul în anulare în sensul că partea

vătămată ar fi pierdut 3 dinți din față nu poate fi primită în condițiile în

care, imediat după agresiune, aceștia au fost

reimplantați.

Pentru aceleași considerente nu este

fondată motivarea că s-ar fi produs părții vătămate un prejudiciu estetic

ireversibil, o sluțire, de vreme ce noua expertiză a constatat vindecarea

leziunilor dentare, stabilitatea coronară radiculară și reechilibrarea

morfofuncțională integrală.

În legătură cu posibilele complicații viitoare experții au arătat că,

în stadiul actual, acestea sunt simple supoziții teoretice.

Rezultă, deci, că urmare agresiunii săvârșite de inculpat asupra părții

vătămate s-au produs numai urmări dintre cele prevăzute în  art. 181 alin.

(1) C. pen., că, deci,  în mod corect instanțele au încadrat fapta în

acest text de lege.

În consecință recursul în anulare a fost respins