ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85479)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85479) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Act administrativ prin care se constată că imobilul, cu

destinație de locuință, nu a trecut în proprietatea statului prin donație,

liberalitatea nefiind acceptată.Acțiunea chiriașului pentru anularea actului

Prin actul enunțat mai sus, nu s-a adus chiriașului nici o vătămare deoarece

acesta își păstrează calitatea de chiriaș, însă fără posibilitatea,

reglementată prin Legea nr.112/1995, de a cumpăra imobilul cu destinația de

locuință care nu este proprietatea statului.

Secția

de contencios administrativ – decizia nr.2576 din 18 septembrie 2002

Reclamantul Z.V. a solicitat anularea dispoziției nr.77 din 15 ianuarie 2001

emisă de primarul general al Municipiului București, prin care s-a dispus

restituirea în proprietatea numitului T.S., a unui imobil.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată că deține calitatea de chiriaș în

imobilul  respectiv, de  la  21  mai 1979, și că a

solicitat să i  se  vândă   imobilul  în această

calitate, dar că s-a invocat  existența unui litigiu, soluționat prin

sentința civilă nr. 8313 a 14 iulie 1997 de Judecătoriei sectorului 2

București; că, imobilul nu putea fi restituit în baza acelei sentințe, pentru

că s-a constatat numai calitatea de moștenitor testamentar al mătușii mamei lui

T.S., dar nu s-a dispus restituirea imobilului.

Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin sentința

civilă nr.1040 din 15 august 2001, a respins acțiunea reținând că dispoziția

atacată  a fost dată în executarea sentinței civile nr.8313/1997 a

Judecătoriei sectorului 2 București, prin care s-a constatat nulitatea

decziei administrative nr.923 din 18 iulie 1962 a fostului Comitet executiv

al  Sfatului Popular al raionului 23 August București, de trecere în

proprietatea statului, prin donație, a imobilului în discuție.

Reclamantul a declarat recurs, susținând în esență, că  i  s-a

încălcat dreptul de a cumpăra imobilul în baza Legii nr.112/1995.

Recursul este nefondat.

Conform prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului

administrativ “ Orice persoană fizică sau juridică, care se consideră vătămată

în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin

refuzul nejustificat al unei autorități publice de a-i rezolva cererea

referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței

judecătorești competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei care i-a fost cauzată”.

Prin dispoziția nr.77 din 15 ianuarie 2001 a primarului general al Municipiului

București s-a dispus restituirea în proprietatea numitului T.S. a imobilului în

discuție și anularea deciziei nr.923 din 18 iulie 1962 a fostului Comitet

executiv al Sfatului Popular al raionului 23 August București și predarea –

primirea imobilului pe bază de proces verbal, cu respectarea prevederilor

dispoziției nr.1540 din 11 octombrie 1999. Dispoziția primarului s-a referit și

la consimțământul proprietarului  că va respecta în raporturile cu

chiriașii dispozițiile O.U.G. nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea

chiriei pentru spațiile cu destinția de locuință.

Dispoziția nr.77/2001, sus-menționată, a avut la bază sentința civilă nr.8313

din 14 iulie 1997 a Judecătoriei sectorului 2 prin care s-a admis acțiunea

formulată de T.S.,în contradictoriu cu Consiliul local al municipiului

București și Administrația financiară a sectorului 2 București, constatându-se

nulitatea deciziei nr.923 din 18 iulie 1962 a fostului Comitet executiv al

Sfatului Popular al raionului 23 August. Instanța a reținut  că  nu

s-a acceptat oferta de donație făcută  pentru imobilul în discuție -

trecut în proprietatea statului prin decizia nr.923/1962 - deoarece nu există o

acceptare a donației de către stat, astfel că, oferta de donație neproducând

efecte juridice, imobilul a rămas în patrimoniul

donatorului.

Direcția juridică din Primăria municipiului București, prin nota nr.L 10064 din

15 ianuarie 2001, a propus restituirea imobilului în proprietatea lui T.S.

Deci, imobilul este proprietatea unei persoane fizice, nu proprietate publică.

Reclamantul are calitatea de chiriaș în acest imobil, calitate pe care și-o va

menține în continuare în baza contractului de închiriere actual, iar prin

dispoziția contestată s-a prevăzut expres respectarea de către actualul

proprietar a dispozițiilor legale privind protecția chiriașilor și stabilirea

chiriei.

Prin dispoziția nr.77/2001 nu s-a adus

recurentului nici o vătămare în drepturile sale recunoscute de lege, deoarece

acesta își păstrează în continuare calitatea de chiriaș într-un imobil

proprietate a unor persoane fizice, imobil ce s-a dispus a fi restituit legal.

Recurentul nu are un drept de preemțiune în cumpărarea imobilului pentru că

prin sentința civilă nr.8313/1997 a Judecătoriei sectorului 2 București, s-a

reținut că imobilul nu a trecut în proprietatea statului, astfel că nu sunt

aplicabile prevederile Legii nr.112/1995 care se referă la posibilitatea

cumpărării de către chiriași a imobilului proprietate de stat în care locuisc.

Pentru considerentele arătate,  s-a respins  recursul ca nefondat.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82614)
Revendicarea imobilului, trecut la stat în baza Decretului nr.223/1974, vândut chiriașului înainte de înregistrarea acțiunii Acțiunea nu poate fi admisă în cazul în care imobilul a fost vândut legal chiriașilor, potrivit prevederilor Legii
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86447)
administrativă privind confiscarea nu a fost niciodată comunicată mamei lor. 19. Printr-o sentință din 28 septembrie 1995, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea reclamanților, considerând că decizia administrativă de confiscare
ÎCCJ 2012-05-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3120/2012
Deliberând asupra recursului civil de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ. reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, la data de 08 martie 2001 sub nr. 438/2001
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86280)
24 februarie 2000, reclamantele au solicitat respingerea cererii de revizuire, precizând că o astfel de cerere era lipsită de interes, în măsura în care ele nu înțelegeau să solicite nici restituirea apartamentului nr. 3, nici restituirea a
ÎCCJ 2003-04-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1624/2003
declarat de reclamantă împotriva aceleiași sentințe a fost respins. Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă prin decizia civilă nr.906 din 6 aprilie 1999 a admis recursul declarat de reclamanta M.E.Z.împotriva deciziei civilă nr.247
Sursă