ÎCCJ, decizie (scj.ro #85397)

Practici anticoncurențiale. Decizia Consiliului Concurenței privitoare la legalitatea introducerii criteriului preț pe piața manualelor școlare pentru învățământul liceal. Competența Consiliului concurenței. Nerestricționarea concurenței. Poziție de monopol. Preț de dumping. Condiții Legea nr. 21/1996, art.9 Concurența nu este restricționată prin introducerea, în cadrul procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru liceu, alături de criteriile de calitate, a criteriului preț, căruia i s-a acordat o pondere de 40% din punctajul total de 100 de puncte. Pentru dobândirea poziției de monopol, agentul economic ofertant trebuie să se afle într-o poziție dominantă pe piața relevantă. În cazul în care nu se poate reține poziția dominantă a unui agent pe piață, nu se pune problema stabilirii unor prețuri de ruinare.

Consiliul Concurenței nu se poate pronunța asupra legalității introducerii criteriului preț din perspectiva legislației achizițiilor publice.

(Secția de contencios administrativ, decizia nr. 4144 din 25 noiembrie 2003) Reclamanta Asociația Editurilor cu Profil Pedagogic a chemat în judecată Consiliul Concurenței, solicitând anularea deciziei nr.256 din 28 iunie 2002, emisă de pârât ca urmare a plângerii formulate de asociație, privind intervenția Ministerului Educației și Cercetării pe piața manualelor școlare pentru învățământul liceal și obligarea pârâtului să dispună efectuarea de investigații în privința imixtiunii MEC pe piața manualelor școlare de liceu, prin Ordinul nr.3229 din 25 februarie 2002 și Ordinul 3382 din 19 martie 2002. Reclamanta a arătat că prin ordinele contestate, MEC a intervenit în cadrul procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru învățământul liceal, prin introducerea alături de criteriile de calitate, a unui criteriu suplimentar, cu o pondere de 40% din punctajul total de 100 puncte.

Prin cele două ordine, MEC a înlăturat competiția liberă și reală de pe piață, în favoarea unor ofertanți care recurg la practici anticoncurențiale, în încercarea de a monopoliza piața manualelor școlare. Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ a respins acțiunea. R eclamanta a declarat recurs, susținând, în esență că, aceasta cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal, întrucât prin ordinele criticate, MEC a încălcat dispozițiile imperative ale Legii nr.21/1996. Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.9 din Legea concurenței nr.21/1996 sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, în special: a) să ia decizii care limitează libertatea comerțului sau autonomia agenților economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale; b) să stabilească condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici.

Conform art.2 alin.(1) lit.”b” din același act normativ, dispozițiile acestei legi se aplică actelor și faptelor care au sau pot cere ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței săvârșite de organele administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de plăți, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major. Recurenta-reclamantă a solicitat Consiliului Concurenței declanșarea unei investigații, întemeindu-și cererea pe dispozițiile mai sus enunțate.

In mod corect, instanța de fond a reținut că pârâtul Consiliul Concurenței nu este competent să se pronunțe asupra unor aspecte care nu pot fi considerate practici anticoncurențiale, cum ar fi decizia Ministerului Educației și Cercetării de a aplica legislația achizițiilor publice, această procedură nefiind interzisă de nici o prevedere legală. Totodată, aspectul sesizat referitor la nerespectarea procedurii prin care se prevede declararea a 3 câștigători pentru fiecare disciplină poate fi contestat pe calea prevăzută de legislația privind achizițiile publice. In consecință, Consiliul concurenței nu se poate pronunța asupra legalității introducerii criteriului preț din perspectiva legislației achizițiilor publice.

Consiliul Concurenței a analizat dacă introducerea criteriului preț de către Ministerul Educației și Cercetării la evaluarea manualelor școlare pentru învățământul liceal este de natură să restricționeze concurența între agenții economici aflați pe piața relevantă. Ponderea cea mai mare, de 60 de puncte, o are criteriul calității, față de 40 puncte acordate pentru criteriul preț. Recurenta-reclamantă a contestat numai punctajul minim aplicat la preț, care nu face să fie aprobate ofertele de prețuri mai mari de 33% față de oferta câștigătoare, cu prețul cel mai mic. Prin această măsură nu se poate considera că a fost restricționată concurența, intervalul dintre punctajul maxim și cel minim între 40, și 30 de puncte, permițând manifestarea concurenței prin preț a ofertelor comparabile din punct de vedere al calității.

În consecință, nu poate fi reținută susținerea recurentei privitor la încălcarea prevederilor art.9 din Legea nr.21/1996. Recurenta–reclamantă a solicitat deschiderea unei investigații, față de „încălcarea de către MEC a dispozițiilor art.2 alin(1) lit.”b” și art.9 din Legea nr.21/1996, ceea ce este imposibil din punct de vedere procedural. La art.40 din Legea concurenței sunt prevăzute expres cazurile în care Consiliul Concurenței poate deschide o investigație, și anume, cazurile în care consideră că există o posibilă încălcare a prevederilor art.5,6,13 și 16 din Legea nr.21/1996 și nu cu privire la încălcarea art.2 (alin.1) lit.(b) și art.9 din lege. Art.27 al legii, care stabilește atribuțiile Consiliului Concurenței prevede la lit.a): „ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispozițiilor art.5,6,13 și 16, constatate în urma investigațiilor efectuate”.

De asemenea, măsurile pe care Consiliul Concurenței le poate lua în cazul săvârșirii unor practici anticoncurențiale sunt cele prevăzute la art.50 și 51 ale legii. Cu privire la afirmațiile recurentei-reclamante referitoare la posibila încălcare a art.6 din Legea nr.21/1996 de către agenții economici ofertanți, care în opinia sa, ar participa cu oferte sub costul de producție (prețuri de dumping), acestea nu pot fi reținute, deoarece în speță nu este o vânzare la export. In ce privește posibila încălcare a prevederilor art.6 lit. f al legii, condiția prealabilă este ca agentul economic ofertant să se afle într-o poziție dominantă pe piața relevantă. In cazurile prezentate nu s-a putut reține poziția dominantă a unui agent pe piața manualelor școlare pentru liceu și pe cale de consecință, nu s-a pus problema stabilirii unor prețuri de ruinare.

De asemenea, sunt nefondate afirmațiile recurentei cu privire la conferirea poziției de „monopol” pe piața produsului, reprezentată de un anumit ofertant, în speță manualul de engleză pentru clasa XI-a, pentru o singură editură din cele opt care au făcut oferte. Agenții economici au concurat la momentul selectării ofertelor, conform procedurii stabilite de MEC. Faptul că o singură ofertă a fost declarată câștigătoare, deși reglementările prevedeau ca necesară declararea a 3 câștigători, trebuia contestat pe calea de atac prevăzută de legislația privind achizițiile publice. Aceste aspecte nu sunt de natură să demonstreze că procedura MEC restricționează concurența. Consiliul Concurenței nu are atribuții în vederea analizei respectării legislației din domeniul achizițiilor publice.

Pentru argumentele mai sus arătate, recursul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat.