ÎCCJ, decizie (scj.ro #85397)

Practici

anticoncurențiale. Decizia Consiliului Concurenței privitoare la legalitatea introducerii

criteriului preț pe piața manualelor școlare pentru învățământul liceal.

Competența Consiliului concurenței. Nerestricționarea concurenței. Poziție de

monopol. Preț de dumping. Condiții

Legea

nr. 21/1996,

art.9

Concurența nu este restricționată

prin introducerea, în cadrul procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru

liceu, alături de criteriile de calitate, a criteriului preț, căruia i s-a

acordat o pondere de 40% din punctajul total de 100 de puncte.

Pentru dobândirea poziției de monopol, agentul economic ofertant trebuie să se

afle într-o poziție dominantă pe piața relevantă. În cazul în care nu se poate

reține poziția dominantă a unui agent pe piață, nu se pune problema stabilirii

unor prețuri de ruinare.

Consiliul Concurenței nu se poate pronunța asupra legalității introducerii

criteriului preț din perspectiva legislației achizițiilor publice.

(Secția de contencios administrativ, decizia nr. 4144 din

25 noiembrie 2003)

Reclamanta

Asociația Editurilor cu Profil Pedagogic a chemat în judecată Consiliul

Concurenței, solicitând anularea deciziei nr.256 din 28 iunie 2002, emisă de

pârât ca urmare a plângerii formulate de  asociație, privind

intervenția  Ministerului Educației și Cercetării pe  piața

manualelor școlare pentru învățământul liceal și obligarea pârâtului să dispună

efectuarea de investigații în privința imixtiunii MEC pe piața manualelor

școlare de liceu, prin Ordinul nr.3229 din 25 februarie 2002 și Ordinul 3382

din 19 martie 2002.

Reclamanta a arătat că prin ordinele contestate, MEC a intervenit în cadrul

procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru învățământul liceal, prin

introducerea  alături de  criteriile de calitate, a unui criteriu

suplimentar, cu o pondere de 40% din  punctajul total de 100 puncte. Prin

cele două ordine, MEC a înlăturat competiția liberă și reală de pe piață, în

favoarea unor ofertanți care recurg la practici anticoncurențiale, în

încercarea de a  monopoliza piața manualelor  școlare.

Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ a respins

acțiunea.

R

eclamanta a declarat recurs, susținând, în esență că,

aceasta cuprinde  motive  contradictorii și străine de natura

pricinii, hotărârea  pronunțată fiind lipsită de temei legal, întrucât

prin ordinele criticate, MEC a încălcat dispozițiile  imperative ale Legii

nr.21/1996.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.9 din Legea concurenței nr.21/1996  sunt

interzise orice  acțiuni ale organelor administrației publice

centrale sau  locale, având ca obiect sau putând avea ca efect

restrângerea,  împiedicarea sau  denaturarea  concurenței, în

special:

a) să ia  decizii care  limitează libertatea comerțului sau autonomia

agenților economici, ce se  exercită cu respectarea reglementărilor

legale;

b) să stabilească condiții discriminatorii pentru activitatea agenților

economici.

Conform art.2 alin.(1) lit.”b” din același act normativ, dispozițiile acestei legi

se aplică actelor și faptelor care au sau pot cere ca efect restrângerea,

împiedicarea sau denaturarea concurenței săvârșite de organele administrației

publice centrale sau locale, în măsura  în care acestea, prin deciziile

emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de plăți,

influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când

asemenea măsuri sunt luate în aplicarea  altor legi sau pentru apărarea

unui interes public major.

Recurenta-reclamantă a solicitat Consiliului Concurenței  declanșarea unei

investigații, întemeindu-și cererea pe dispozițiile  mai sus enunțate.

In mod corect, instanța de fond a reținut că pârâtul Consiliul

Concurenței  nu este  competent să se pronunțe asupra unor aspecte

care nu pot fi considerate  practici anticoncurențiale, cum ar fi decizia

Ministerului Educației și Cercetării de a aplica legislația  achizițiilor

publice, această procedură nefiind interzisă de nici o prevedere legală.

Totodată, aspectul sesizat referitor la nerespectarea procedurii prin care se

prevede declararea a 3 câștigători pentru fiecare disciplină poate fi contestat

pe calea prevăzută de legislația privind achizițiile publice.

In consecință, Consiliul concurenței nu se poate pronunța asupra legalității

introducerii criteriului preț din perspectiva legislației achizițiilor publice.

Consiliul Concurenței a  analizat dacă introducerea criteriului preț

de către Ministerul Educației și Cercetării la evaluarea manualelor școlare

pentru învățământul liceal este de natură să restricționeze concurența între

agenții economici aflați pe  piața relevantă. Ponderea cea mai mare, de 60

de puncte, o are criteriul calității, față de 40 puncte acordate pentru

criteriul preț.

Recurenta-reclamantă a contestat numai punctajul minim aplicat  la preț,

care nu face să fie  aprobate ofertele de prețuri mai mari de 33% față

de  oferta câștigătoare, cu prețul cel mai mic. Prin această măsură nu se

poate considera că a fost  restricționată concurența,  intervalul

dintre punctajul maxim și cel minim între 40, și 30 de puncte, permițând

manifestarea concurenței prin preț a ofertelor comparabile din punct de vedere

al calității.

În consecință, nu poate fi reținută susținerea recurentei privitor la

încălcarea prevederilor art.9 din Legea nr.21/1996.

Recurenta–reclamantă a solicitat deschiderea unei investigații, față de

„încălcarea de  către MEC a dispozițiilor art.2  alin(1) lit.”b” și

art.9 din Legea nr.21/1996, ceea ce este imposibil din punct de vedere

procedural.

La art.40 din Legea concurenței sunt prevăzute expres cazurile  în care

Consiliul Concurenței poate  deschide o investigație, și anume,

cazurile  în care  consideră că există o posibilă încălcare a

prevederilor art.5,6,13 și 16 din Legea nr.21/1996 și nu cu privire la

încălcarea art.2 (alin.1) lit.(b) și art.9 din lege.

Art.27 al legii, care stabilește atribuțiile Consiliului Concurenței prevede la

lit.a): „ia deciziile prevăzute  de lege  pentru cazurile de

încălcare a dispozițiilor art.5,6,13 și 16, constatate  în urma

investigațiilor efectuate”. De  asemenea, măsurile pe care Consiliul

Concurenței le poate lua în cazul săvârșirii unor practici anticoncurențiale sunt

cele prevăzute la art.50 și 51 ale legii.

Cu privire la afirmațiile  recurentei-reclamante referitoare la posibila

încălcare a art.6 din Legea nr.21/1996 de către agenții economici ofertanți,

care în opinia sa, ar participa cu oferte sub costul de producție (prețuri de

dumping), acestea nu pot fi reținute, deoarece  în speță nu este o vânzare

la export.

In ce privește  posibila încălcare a  prevederilor art.6 lit. f al

legii, condiția prealabilă este ca agentul economic ofertant să se afle într-o

poziție  dominantă pe piața relevantă.

In cazurile  prezentate nu s-a putut reține poziția  dominantă a unui

agent pe piața  manualelor școlare pentru liceu și pe cale de consecință,

nu s-a pus  problema stabilirii unor prețuri de ruinare.

De asemenea, sunt nefondate afirmațiile recurentei cu privire la

conferirea poziției de „monopol” pe piața produsului, reprezentată de un

anumit ofertant, în speță manualul de  engleză pentru clasa XI-a, pentru o

singură editură din cele opt care au făcut oferte.

Agenții economici au concurat la momentul selectării ofertelor, conform

procedurii stabilite  de MEC. Faptul că o singură ofertă a fost declarată

câștigătoare, deși reglementările prevedeau ca  necesară declararea a 3

câștigători, trebuia contestat pe calea de  atac prevăzută de legislația

privind achizițiile publice.

Aceste aspecte nu  sunt  de natură să  demonstreze că procedura

MEC restricționează  concurența. Consiliul Concurenței nu are atribuții

în  vederea analizei respectării legislației din domeniul achizițiilor

publice.

Pentru  argumentele mai sus arătate, recursul declarat de reclamantă a

fost respins ca nefondat.