ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1593/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1593/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față; Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 70 din 7 martie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 1521/117/2012, a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului U.I.P., după cum urmează: - din infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen. (fapta din perioada iunie - decembrie 2010 rechizitoriul nr. 259/P/2011); - din infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen.
în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (fapta din perioada martie - decembrie 2011 rechizitoriul nr. 44/P/2012). A condamnat pe inculpatul: U.I.P., la pedepsele de: - 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 214/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. și cu art. 320 1 C. proc. pen. (fapta din perioada iunie - decembrie 2010, rechizitoriul nr. 259/P/2011); - 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 214/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. și cu art. 320 1 C. proc. pen. (fapta din perioada ianuarie-noiembrie 2011, rechizitoriul nr. 44/P/2012); - 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 214/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și cu art. 320 1 C. proc.
pen. (fapta din martie - decembrie 2011 rechizitoriul nr. 44/P/2012). În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real și în baza art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de: - 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv din data de 13 februarie 2012 până la data de 20 februarie 2012. În baza art. 14, art. 346 C. proc.
pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D. SRL Câmpia Turzii la plata către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. reprezentată de D.G.F.P. Cluj a sumei de 1.411.995 RON (compusă din sumele de 1.187.336 RON și 224.659 RON) despăgubiri civile reprezentând TVA, la care se adaugă majorări de întârziere și penalități până la data achitării integrale. A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC U.A. SRL Câmpia Turzii la plata către partea civilă Statul Român - A.N.A.F. reprezentată de D.G.F.P. Cluj, a sumei de 2.194.155 RON, despăgubiri civile reprezentând TVA, la care se adaugă majorări de întârziere și penalități până la data achitării integrale.
S-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța procurorului din data de 27 septembrie 2011, asupra imobilului deținut de inculpat în Câmpia Turzii, str. l., jud. Cluj. S-a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri la Oficiul Național al Registrului Comerțului, la data rămânerii definitive a acesteia. În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata către stat a sumei de 3.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 44/P/2012 din data de 07 februarie 2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrat sub nr. 7938/117/2012, a fost trimis în judecată inculpatul U.I.P., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic.
art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie rap. la art. 31 alin. (2) C. pen. (SC D. SRL - în perioada ianuarie - noiembrie 2011); evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (SC U.A. SRL - în perioada martie - decembrie 2011) și prin rechizitoriul nr. 259/P/2011 din data de 14 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrat sub nr. 1521/117/2012, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie rap. la art. 31 alin. (2) C. pen. Sub aspectul stării de fapt s-a reținut în cuprinsul rechizitoriului nr. 44/P/2012 aceea că inculpatul U.I.P.
l-a îndemnat și ajutat pe numitul B.A. să devină asociat unic și administrator al SC D. SRL din Câmpia Turzii, județul Cluj, profitând că acesta este analfabet și nu conștientiza consecințele fiscale ale derulării unor operațiuni comerciale, după care a acționat în calitate de administrator de fapt al acestei societăți și în perioada ianuarie - noiembrie 2011, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate, achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 936.078 RON către diverse persoane fizice, a omis în totalitate evidențierea în actele contabile a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate, cauzând astfel un prejudiciu de 224.659 RON bugetului de stat.
Totodată, s-a reținut și aceea că inculpatul, asociat unic și administrator al SC U.A. SRL din Câmpia Turzii, județul Cluj, în perioada martie - decembrie 2011, în mod repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate, achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 9.142.312 RON către diverse persoane fizice, avea obligația să colecteze TVA la prețul de vânzare, a calculat această taxă doar marjei de profit, adică la adaosul comercial practicat la vânzare, omițând evidențierea TVA-ului corect în facturile emise, cauzând astfel un prejudiciu de 2.194.155 RON bugetului de stat.
Prin rechizitoriul nr. 259/P/2011 înregistrat sub nr. 1521/117/2012, s-a reținut în fapt, aceea că inculpatul U.I.P. l-a îndemnat și ajutat pe numitul B.A.
să devină asociat unic și administrator al SC D. SRL Câmpia Turzii, profitând că este analfabet și nu conștientiza consecințele fiscale ale derulării unor operațiuni comerciale după care a acționat în calitate de administrator de fapt al acestei societăți și în perioada iunie 2010 - decembrie 2010 în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 5.013.893 RON către diverse persoane fizice avea obligația să colecteze TVA la prețul de vânzare, a calculat această taxă doar marjei de profit adică la adaosul comercial practicat la vânzare, omițând evidențierea TVA-ului corect în facturile emise cauzând un prejudiciu în valoare de 1.187.336 RON bugetului de stat.
La data de 25 septembrie 2012 cele două dosare au fost reunite, în temeiul prevederilor art. 34 lit. d) C. proc. pen., având în vedere obiectul cauzei și împrejurarea că acestea privesc același inculpat. La termenul de judecată din data de 13 decembrie 2012, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul a declarat că are cunoștință despre probele administrate în faza de urmărire penală în cele două dosare, probe pe care și le însușește și a solicitat ca judecata să se facă în baza acestora, conform art. 320 1 C. proc. pen., recunoscând faptele pentru care a fost trimis în judecată și totodată, vinovăția sa. În faza de urmărire penală, în Dosarul nr. 44/P/2012, s-au administrat următoarele probe și mijloace de probă: plângerea penală din 17 ianuarie 2012, formulată de A.N.A.F.
- Garda Financiară - Secția Cluj; procesul-verbal de inspecție fiscală din 13 ianuarie 2012; nota explicativă a numitului B.A.; raportul VIES din 10 ianuarie 2012; raportul de inspecție fiscală din 13 mai 2011; informații despre istoricul SC D. SRL, emise de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj; plângerea penală din 12 decembrie 2011, formulată de A.N.A.F. - D.G.F.P. Cluj; procesul-verbal de inspecție fiscală din 12 decembrie 2011; raportul VIES din 07 decembrie 2011; decizia de impunere din 12 decembrie 2011; raportul de inspecție fiscală din 12 decembrie 2011; informații despre istoricul SC U.A. SRL, emise de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj; plângerea penală din 27 aprilie 2012, formulată de A.N.A.F.
- D.G.F.P. Cluj; procesul-verbal de inspecție fiscală din 27 aprilie 2012; decizia de impunere din 25 aprilie 2012; raportul de inspecție fiscală din 25 aprilie 2012; declarațiile martorilor B.A., C.G.A., G.M.I., K.E., A.D., D.C., M.V.H., proces-verbal de confruntare între inculpat și B.A.; proces-verbal de inspecție fiscală din 05 februarie 2010 privind SC A.D. SRL și documentele aferente; declarațiile inculpatului U.I.P.; adresa Primăriei Câmpia Turzii privind parcul auto cu care a figurat SC U.A. SRL în anul 2012; documentele contabile ridicate de la SC U.A. SRL. În Dosarul nr. 259/P/2011 s-au administrat următoarele probe și mijloace de probă: plângerile penale din 22 decembrie 2010 și 23 mai 2011, formulate de A.N.A.F.
- D.G.F.P. Cluj; procesele-verbale de inspecție fiscală din 22 decembrie 2010 și 16 mai 2011; rapoartele de inspecție fiscală din 22 decembrie 2010 și 13 mai 2011; adresa Primăriei Câmpia Turzii privind parcul auto cu care a figurat SC D. SRL în evidențe pe anii 2010-2011; încheierea din 19 mai 2009 adoptată de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Cluj privind modificările aduse actului constitutiv al SC D. SRL; documentele constitutive și de identificare ale SC D. SRL; documentele încheiate cu ocazia schimbării asociatului unic al SC D. SRL din S.R.D.
în B.A.; declarațiile martorilor: S.R.D., C.G.A., Ș.M.C., P.I.C., P.D.C., G.M.I., K.E., B.M., F.N.C., C.F.M., S.C., S.C.F., planșele fotografice nr. 1 și 2 folosite pentru recunoaștere din grup de fotografii în cursul urmăririi penale, declarațiile învinuitului B.A., declarațiile inculpatului U.I.P., documente contabile ale SC D. SRL, copia facturilor de cumpărare a unor autoturisme din țări membre UE și a facturilor de revânzare a acestor autoturisme în România. În baza acestor probe, cunoscute și însușite de către inculpat în condițiile art. 320 1 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a reținut prin rechizitoriile întocmite următoarea stare de fapt, recunoscută de către inculpatul U.I.P.: Numitul B.A.
este în vârstă de 33 de ani, este neșcolarizat, analfabet și în vara anului 2010 a lucrat ca zilier în slujba inculpatului U.I.P., care are studii medii și este angajat al Primăriei Câmpia Turzii în calitate de conducător auto. La un moment dat numitul B.A. a fost abordat de inculpatul U.I.P., care l-a întrebat dacă este interesat să câștige lunar 1.000-1.500 RON. Numitul B.A. l-a întrebat pe inculpatul U.I.P. ce trebuie să facă pentru a câștiga aceste sume de bani, la care acesta i-a răspuns că trebuie sa semneze niște hârtii. Numitul B.A. a fost de acord cu acest lucru și în repetate rânduri a semnat diverse documente fără a cunoaște însă ce semnează. Documentele semnate de numitul B.A. erau necesare pentru cumpărarea părților sociale ale SC D. SRL în luna aprilie 2010 de la numitul S.R.D.
care a înființat această societate în anul 2006, cu obiect de activitate principal comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, hârtie și tutun. Inculpatul U.I.P. a promis numitului B.A. că dacă semnează acele hârtii îl duce în Germania să lucreze, iar de fiecare dată când B.A. semna diverse hârtii îi dădea sume de bani între 20-50 RON. În realitate inculpatul U.I.P. l-a folosit pe numitul B.A. pe post de „săgeată” sau „om de paie”, adică în calitate de patron aparent al SC D. SRL, cu scopul de a putea comite infracțiunea de evaziune fiscală lăsând însă aparența că această infracțiune este comisă de numitul B.A. Pentru a avea însă un control total asupra activității desfășurate pe această societate, care avea ca obiect de activitate printre altele, achiziția de autoturisme uzate din UE și revânzarea lor în România, inculpatul U.I.P.
a fost de acord ca sediul societății să fie stabilit în propria locuință, situată în Câmpia Turzii, str. I, județul Cluj. în acest fel, inculpatul U.I.P. primea toată corespondența, deținea toate documentele de înființare și de legitimare ale societății, deținea ștampilele acestei firme și toate documentele contabile, comportându-se ca un veritabil asociat unic al acestei societăți, toți clienții și colaboratorii cunoscând că el este „patronul” acestei firme. Numitul B.A. a semnat toate documentele necesare preluării părților sociale ale SC D. SRL și repornirii activității acesteia, cum ar fi contractul de cesiune, încheiat între el și S.R.D., actul constitutiv actualizat, contractul de comodat pentru sediu încheiat cu inculpatul U.I.P.
Pe baza rezoluției nr. 7706 din 29 aprilie 2010 adoptată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj, SC D. SRL și-a reluat activitatea, începând cu data de 27 aprilie 2010, dată de la care inculpatul U.I.P. a început să desfășoare activități de comercializare a unor autoturisme cumpărate din țările UE prin intermediul acestei societăți, profitând și de faptul că din 01 iunie 2010 societatea a obținut și certificatul de înregistrare în scopuri TVA.
Astfel, inculpatul a acționat în calitate de administrator de fapt al acestei societăți în perioada iunie 2010 - decembrie 2010, ocazie cu care cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate, achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 5.013.893 RON către diverse persoane fizice, avea obligația să colecteze TVA la prețul de vânzare, a calculat această taxă doar marjei de profit, adică la adaosul comercial practicat la vânzare, omițând evidențierea TVA-ului corect în facturile emise, cauzând astfel un prejudiciu de 1.187.336 RON bugetului de stat, faptă pentru care prin rechizitoriul nr. 259/P/2011 din 07 februarie 2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic.
art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. Cu toate că verificările organelor de control fiscal au început încă din anul 2010 (primul proces-verbal de inspecție fiscală fiind finalizat în 22 decembrie 2010) și inculpatul a luat la cunoștință că prin modul lui de operare se sustrage de la plata obligațiilor fiscale față de stat, în anul 2011 în perioada ianuarie - noiembrie, și-a continuat activitatea de administrator de fapt al SC D. SRL, derulând cumpărarea unor autoturisme din state membre ale UE și vânzarea lor către persoane din România, fără însă a mai înregistra aceste operațiuni în evidențele contabile și fără a avea acordul numitului B.A.
care era convins că după intervenția organelor fiscale din 2010, inculpatul U.I.P. nu mai desfășoară nici o activitate pe această societate. Din raportul VIES din 10 ianuarie 2012 rezultă însă că SC D. SRL a efectuat în anul 2011 achiziții intracomunitare din Austria și Germania în valoare de 936.078 RON, în regim de scutire de TVA, în conformitate cu prev. art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar la vânzarea acestor bunuri în țară, societatea trebuia să colecteze și să vireze la bugetul consolidat al statului TVA în valoare de 224.659 RON. Inculpatul U.I.P. a derulat însă operațiuni comerciale, fără a conduce evidențele contabile și fără să declare sau să achite această sumă reprezentând TVA către bugetul de stat.
Pentru a obține în continuare venituri din vânzarea unor autoturisme cumpărate din state membre ale UE, inculpatul U.I.P., în timp ce organele fiscale efectuau controlul la SC D. SRL, a făcut demersurile pentru înființarea unei noi societăți comerciale și la data de 01 martie 2011 a devenit asociat unic și administrator al SC U.A. SRL din Câmpia Turzii. Această societate avea ca obiect de activitate principal „comerțul cu autoturisme și autovehicule ușoare (sub 3,5 tone)” și a fost înregistrată în Registrul operatorilor intracomunitari de la data de 14 martie 2011. În luna noiembrie 2011 reprezentanții D.G.F.P. Mureș și Serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din jud. Sălaj, au sesizat D.G.F.P.
Cluj cu privire la faptul că reprezentanții SC U.A. SRL comercializează autoturisme prin aplicarea unei cote TVA nelegale. Față de cele de mai sus inspectorii D.G.F.P. Cluj, Activitatea de Inspecție Fiscală, a întreprins un control la SC U.A. SRL ce viza perioada 03.03.2011 - 31.10.2011 și care s-a finalizat prin procesul-verbal din 12 decembrie 2011. Din verificarea taxei pe valoare adăugată colectată, înscrisă în facturile emise de către SC U.A. SRL în perioada verificată, reprezentând vânzări de autoturisme în România și a deconturilor de TVA întocmite pentru perioada verificată, s-a constatat că inculpatul U.I.P., cu ocazia vânzării unor autovehicule achiziționate de la diferiți vânzători din Germania și Austria, către diverse persoane fizice din România, a aplicat cota de TVA doar asupra marjei profitului cu toate că această taxă nu a fost achitată de societate raportat la valoarea autoturismelor, nici la data achiziționării acestora.
Din raportul VIES din 07 decembrie 2011, respectiv din facturile prezentate de SC U.A. SRL rezultă că furnizorii societății au fost persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au declarat tranzacțiile ca și livrări intracomunitare. VIES sau Sistemul de Schimb de Informații privind TVA-ul este un mijloc electronic de transmitere a informației referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA, la validitatea numerelor de înregistrare pentru TVA al companiilor înregistrate în UE și la livrările intracomunitare efectuate de furnizori din state membre. Întrucât legislația referitoare la TVA este armonizată pentru toate statele membre ale UE, livrările intracomunitare de bunuri second-hand, care trebuie să îndeplinească anumite condiții, nu trebuie cuprinse în declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare, însă, în cazul de față, din declarațiile depuse de vânzătorii de autoturisme din UE de la care SC U.A.
SRL a achiziționat autoturismele revândute în România nu rezultă că aceste bunuri ar fi supuse regimului special aplicat bunurilor second-hand. SC U.A. SRL, prin inculpatul U.I.P., astfel, a achiziționat bunurile din interiorul UE de la persoane impozabile revânzătoare care nu au aplicat regimul special și prin urmare bunurile nu au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate și societatea din România nu avea dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile respective conform prevederilor art. 152 2 alin. (6) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că la vânzarea autovehiculelor second-hand pe teritoriul României, SC U.A.
SRL avea obligația de a aplica regimul normal de TVA în sensul de a colecta taxa pe valoare adăugată la prețul de vânzare al autovehiculelor second-hand în sumă de 1.870.273 RON. În schimb inculpatul a calculat TVA doar la marja de profit, deși TVA-ul se aplică la marja de profit la achizițiile intracomunitare doar dacă societatea și achiziția îndeplinesc anumite condiții. Ori, așa cum rezultă din procesul-verbal de inspecție fiscală, societatea de mai sus nu a îndeplinit condițiile necesare aplicării regimului special de taxare deoarece: a) furnizorii societății sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au declarat conform datelor din programul VIES aceste tranzacții ca și livrări intracomunitare și nu fac parte dintre furnizorii prevăzuți de art. 152 2 alin. (2) lit. a)-d) C. fisc.
b) vânzările efectuate de societățile din Germania și Austria către SC U.A. SRL au fost considerate de operatorii din aceste țări, operațiuni scutite și nu livrări supuse regimului special de achitare a TVA. Mai precis în urma verificării documentelor contabile organele de control au constatat că pentru achizițiile intracomunitare de bunuri autoturisme second-hand furnizorii au aplicat regimul „taxarea inversă” fapt ce obliga beneficiarul, în cazul nostru SC U.A. SRL să aplice același regim de taxare. Societatea din urmă însă, nu a aplicat regimul de taxare inversă care implică colectarea TVA-ului asupra bazei de impozitare la prețul de vânzare a autoturismelor second-hand achiziționate din UE, inculpatul U.I.P.
calculând cu ocazia întocmirii facturilor de vânzare TVA doar asupra marjei de profit. După încheierea controlului, finalizat prin întocmirea procesului-verbal de inspecție fiscală din 12 decembrie 2011, reprezentanții D.G.F.P. Cluj au fost sesizați de către reprezentanții D.G.F.P. Mureș - A.F.P. Reghin, din care rezulta că inculpatul U.I.P. nu și-a încetat activitatea infracțională, motiv pentru care a fost inițiată o nouă inspecție fiscală pentru perioada noiembrie - decembrie 2011. Din procesul-verbal de inspecție fiscală din 27 aprilie 2012, rezultă că inculpatul U.I.P., în lunile noiembrie - decembrie 2011, a continuat să se sustragă de la plata TVA în sumă de 323.882 RON, prin aplicarea TVA asupra marjei profitului și nu asupra prețului de vânzare al autovehiculelor second-hand achiziționate.
Totuși, cu această ocazie organele de control fiscal au constatat că inculpatul U.I.P. în cazul vânzării a două autovehicule a aplicat cota corectă de TVA de 24% asupra prețului de vânzare în timp ce în toate celelalte cazuri a urmărit să se sustragă de la plata TVA. În cauză a fost audiată în calitate de martor și numita C.G.A., care s-a ocupat de conducerea evidenței contabile atât pentru SC D. SRL, cât și pentru SC U.A. SRL, însă aceasta a arătat că a întocmit evidențele contabile pe baza documentelor prezentate de inculpatul U.I.P., arătând că nu-l cunoaște pe numitul B.A. Totodată, martora arată că și-a dat seama că modul de calcul al TVA-ului folosit de inculpat nu era corect, deoarece TVA-ul trebuia calculat la valoarea de revânzare a autoturismelor, motiv pentru care l-a avertizat pe inculpatul U.I.P.
să intre în legalitate, însă acesta din urmă i-a spus că și alte societăți comerciale procedează la fel, motiv pentru care a ignorat sfatul acesteia. Mai mult decât atât, martora arată că inculpatul i-ar fi promis că „pe SC U.A. SRL va lucra corect”, adică nu se va mai sustrage de la evidențierea și plata TVA, însă acesta nu s-a ținut de cuvânt, continuând să calculeze TVA la marja de profit. Tot din declarația contabilei de mai sus rezultă că în evidențele contabile erau trecute lunar 25-30 de autoturisme, ca fiind cumpărate și vândute de către inculpat. Într-adevăr, inculpatul U.I.P.
a fost cel care s-a sustras de la plata TVA prin întocmirea unor facturi de vânzare în care în loc să evidențieze TVA raportat la valoarea de vânzare, nu a calculat această taxă trecând pe factură sintagmele „TVA inclus și nedeductibil” sau „marjă profit” cu toate că știa că această taxă nu este inclusă în preț și nu a fost plătită nici la achiziția autoturismelor și nici la revânzarea lor. Astfel bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 2.194.155 RON reprezentând TVA (SC U.A. SRL). Așa cum s-a precizat și în literatura de specialitate, în cazul operațiunilor de tip „achiziție intracomunitară” de genul celor derulate de inculpat prin SC U.A. SRL, persoana obligată la plata TVA este clientul situat în România în măsura în care livrarea nu a fost taxată în celălalt stat membru (a se vedea în acest sens D. Pătroi, F. Cuciureanu: TVA intracomunitar.
Frauda carusel. Rambursarea TVA. Ed. C.H. Beck. București, 2009, pag. 17-27). Totodată, fapte asemănătoare cu cele comise de inculpat sunt considerate fraude fiscale și potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene adoptată pe cale preliminară (a se vedea în acest sens Hotărârea din cauza C-285/2009), dar și potrivit jurisprudenței naționale (a se vedea în acest sens sentința penală nr. 494/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca adoptată în Dosar nr. 27255/211/2010 rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia penală nr. 1366/2011 a Curții de Apel Cluj). S-a apreciat că în cauză nu se impune începerea urmăririi penale față de numitul B.A., deoarece a comis fapta fără vinovăție, acesta fiind în eroare în ceea ce privește conținutul actelor semnate de el, fără să aibă reprezentarea că ar acționa în calitate de asociat sau administrator al unei societăți comerciale cu intenția de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale față de stat.
Pe de altă parte, din probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta a fost comisă în participație improprie de către inculpatul U.I.P. care a determinat, înlesnit și ajutat cu intenție pe numitul B.A. la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, transformându-l într-un simplu instrument, care urma să răspundă pentru întregul prejudiciu cauzat prin intermediul SC D. SRL. În sprijinul acestui punct de vedere vin următoarele probe administrate în cauză:
Inculpatul U.I.P. a fost cel care a solicitat numitei C.G.A. să conducă evidențele contabile ale SC D. SRL și SC U.A. SRL, plătind acesteia un onorariu de 50 RON/lună și a fost singura persoană care a ținut legătura în numele celor două societăți cu aceasta. Din declarația contabilei rezultă că nu l-a cunoscut pe B.A., dar din acte știa că este asociat, însă inculpatul U.I.P. a fost cel care prelua decontul TVA și declarația privind impozitul pe profit pentru a le depune lunar, respectiv trimestrial la A.F.P.
Inculpatul U.I.P. era plătit cu suma de 150-200 euro/autoturism de diferite persoane care cumpărau și vindeau în numele SC D. SRL sau SC U.A. SRL autoturisme achiziționate din statele membre ale UE, acest lucru rezultând din declarațiile martorilor G.M.I. și K.E. Aceste persoane arată că nu-l cunosc pe B.A. și că au primit împuternicirile de a acționa în numele societății D. de la U.I.P. care le înmâna inclusiv ștampila acestei firme pentru a fi utilizată cu ocazia perfectării cumpărării unor autoturisme în străinătate. Martorii K.E., A.D. și M.V.H. arată că atât ei, cât și alte persoane în cursul anului 2011 au adus în numele SC D. SRL și SC U.A. SRL mai multe autoturisme din spațiul unional. Martorii descriu în unanimitate modul de operare al inculpatului și anume pentru sume cuprinse între 150-200 euro inculpatul U.I.P. se ocupa de întocmirea actelor necesare vânzării autoturismelor în România (factură, certificat fiscal).
Din declarațiile numitului B.A. rezultă că este analfabet, nu știe să citească și în cursul anului 2010 a semnat la cererea inculpatului U.I.P., care l-a angajat ca zilier, mai multe documente cu promisiunea că va fi dus la „lucru” în Germania. Tot el arată că a semnat doar documente care i-au fost puse în față de inculpatul U.I.P. și despre care știa că sunt necesare pentru a putea pleca la muncă în străinătate.
Inculpatul U.I.P. a cunoscut foarte bine mecanismul de eludare a TVA cu ocazia revânzarii autoturismelor achiziționate din UE, deoarece și până la înființarea SC U.A. SRL a încercat să acționeze în numele altor persoane. Astfel, în luna ianuarie 2010 a acționat în calitate de „împuternicit” al SC A.D. SRL, reprezentantul căruia s-a sustras deja plata TVA în sumă de 1.506.459 RON datorată bugetului de stat. În acest caz inculpatul a participat inclusiv la „discuția finală cu contribuabilul” aflând astfel chiar de la organele de control fiscal, încă în ianuarie 2010, care este modul legal și corect de colectare, calculare și plată a TVA-ului în cazul derulării unor operațiuni cum sunt cele sus-amintite.
Nu în ultimul rând s-a constatat că inculpatul pentru a scăpa de răspunderea penală are obiceiul de a folosi persoane neșcolarizate sau fără adăpost care să figureze în documentele constitutive ale societăților comerciale prin intermediul cărora inculpatul prejudiciază bugetul de stat sau interesele altora. Astfel, în cazul SC D. SRL administrator și asociat este numitul B.A. care este analfabet și a lucrat ca zilier pentru inculpat, iar la comiterea altor fapte care constituie obiectul Dosarelor nr. 3572/P/2009 și 1796/P/2010 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, inculpatul a cesionat părțile sociale ale SC U.T. SRL (o a treia societate comercială folosită de inculpat la săvârșirea unor infracțiuni) unei persoane fără adăpost din Oradea pe nume O.L.G. prin intermediul căreia săvârșea fapte prevăzute de legea penală.
În cursul urmăririi penale inculpatul U.I.P. în fața probelor din care rezultă fără echivoc că a fost singura persoană care a desfășurat operațiuni comerciale în numele SC D. SRL și SC U.A. SRL, a recunoscut că el este cel care a asigurat sediul și pentru prima societate, cel care a deținut evidențele contabile la propriul domiciliu, cel care a întocmit facturile de vânzare ale autoturismelor, cel care se ocupa de întocmirea împuternicirilor pentru diverse persoane care cumpărau autoturismele din străinătate, cel care se deplasa în târgurile de mașini și cel care scotea certificatul fiscal pentru autoturismele vândute și cel care ținea legătura cu contabila. Pentru a minimaliza contribuția sa la comiterea faptelor și pentru a transfera întreaga vinovăție asupra numitului B.A., inculpatul U.I.P., în cursul urmăririi penale a arătat că toate documentele întocmite în numele SC D. SRL erau semnate de B.A. și că acesta ar fi participat la încasarea comisioanelor plătite de persoanele împuternicite pentru fiecare mașină tranzacționată cu ajutorul societății de mai sus. Numitul B.A. recunoaște că, din când în când a primit sume între 20 și 50 RON de la U.I.P. și că a semnat diferite documente dar consideră că a făcut acest lucru pentru a putea merge la muncă în străinătate fără a cunoaște ce afaceri derulează inculpatul și fără a participa în vreun fel la activitatea vreunei societăți comerciale.
Inculpatul U.I.P. a recunoscut că în perioada ianuarie 2011 a cumpărat în numele SC D. SRL aproximativ 20 de autoturisme din Austria și Germania și că a predat documentele și ștampila acestei societăți numitului B.A. la sfârșitul anului 2011. Totodată, inculpatul a recunoscut că i s-a atras atenția de către contabilă că nu întocmește corect facturile. De asemenea, inculpatul a recunoscut că în perioada martie - octombrie 2011 a achiziționat în numele SC U.A. SRL aproximativ 100 de autoturisme, însă din evidențele Serviciului impozite și taxe din cadrul Primăriei mun. Câmpia Turzii, rezultă că în perioada martie 2011 - ianuarie 2012 au figurat în parcul auto al SC U.A. SRL un nr. de 247 de autovehicule. În acest context, s-a reținut că intenția infracțională a inculpatului U.I.P. de a prejudicia bugetul de stat, prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, este pe deplin dovedită, ținând cont și de faptul că, deși încă din ianuarie 2010 a aflat personal de la organele de control fiscal modul de calculare, colectare și plată a TVA-ului în cazul revânzării unor autoturisme uzate, cumpărate din alte state membre ale UE, acesta în cursul anilor 2010 - 2011, acționând în numele a două societăți comerciale a reușit să cauzeze bugetului de stat un prejudiciu efectiv de 3.606.150 RON (în prezentul dosar prejudiciul total efectiv fiind de 2.418.814 RON), din care nu a recuperat nimic. Mai mult decât atât, raportat la faptul că inculpatul realizează din salariu, în mod legal, un venit de 800 RON/lună, teoretic prin cedarea întregului venit lunar, acesta ar avea șanse de a recupera prejudiciul total, reținut în două dosare, în 375 de ani, iar prejudiciul reținut în sarcina sa în prezentul dosar, în 252 de ani. În continuare există posibilitatea ca acest prejudiciu să fie suplimentat, dat fiind faptul că inculpatul a fost pus în libertate de către Curtea de Apel Cluj, după ce în perioada 13-20 februarie 2012 a fost reținut, respectiv arestat de către Tribunalul Cluj. În perioadele 10 noiembrie 2010 - 22 decembrie 2010 și 04 mai 2011 - 13 mai 2011 la societatea de mai sus, organele de inspecție fiscală din cadrul A.N.A.F. - D.G.F.P. Cluj, au efectuat două inspecții fiscale vizând modul de îndeplinire a obligației fiscale de plată a TVA în perioada iunie 2010 - decembrie 2010 în cadrul SC D. SRL Câmpia Turzii. Din verificarea taxei pe valoare adăugată colectată, înscrisă în facturile emise de către SC D. SRL în perioada verificată, reprezentând vânzări de autoturisme în România și a deconturilor de TVA întocmite pentru perioada verificată, s-a constatat că inculpatul U.I.P., cu ocazia vânzării unor autovehicule achiziționate de la diferiți vânzători din Germania și Austria, către diverse persoane fizice din România, a aplicat cota de TVA doar asupra marjei profitului cu toate că această taxă nu a fost achitată de societate raportat la valoarea autoturismelor, nici la data achiziționării acestora. Din rapoartele VIES din 08 decembrie 2010 și din 11 martie 2011 respectiv din facturile prezentate de SC D. SRL a rezultat că furnizorii societății au fost persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au declarat tranzacțiile ca și livrări intracomunitare. VIES sau Sistemul de Schimb de Informații privind TVA-ul este un mijloc electronic de transmitere a informației referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA, la validitatea numerelor de înregistrare pentru TVA al companiilor înregistrate în UE și la livrările intracomunitare efectuate de furnizori din state membre. Întrucât legislația referitoare la TVA este armonizată pentru toate statele membre ale UE, livrările intracomunitare de bunuri second hand, care trebuie să îndeplinească anumite condiții, nu trebuie cuprinse în declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare, însă, în cazul de față, din declarațiile depuse de vânzătorii de autoturisme din UE de la care SC D. SRL a achiziționat autoturismele revândute în România nu rezultă că aceste bunuri ar fi supuse regimului special aplicat bunurilor second hand. SC D. SRL prin inculpatul U.I.P. astfel a achiziționat bunurile din interiorul UE de la persoane impozabile revânzătoare care nu au aplicat regimul special și prin urmare bunurile nu au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate și societatea din România nu avea dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile respective conform prevederilor art. 152 2 alin. (6) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. În urma verificărilor s-a constatat că la vânzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul României SC D. SRL avea obligația de a aplica regimul normal de TVA în sensul de a colecta taxa pe valoare adăugată la prețul de vânzare al autovehiculelor second hand, în sumă de 5.013.893 RON. În schimb învinuitul a calculat TVA doar la marja de profit deși TVA-ul se aplică la marja de profit la achizițiile intracomunitare doar dacă societatea și achiziția îndeplinesc anumite condiții. Ori, așa cum rezultă din procesul-verbal de inspecție fiscală, societatea de mai sus nu a îndeplinit condițiile necesare aplicării regimului special de taxare deoarece furnizorii societății sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au declarat conform datelor din programul VIES aceste tranzacții ca și livrări intracomunitare și nu fac parte dintre furnizorii prevăzuți de art. 152 2 alin. (2) lit. a)-d) C. fisc., iar vânzările efectuate de societățile din Germania și Austria către SC D. SRL au fost considerate de operatorii din aceste țări, operațiuni scutite și nu livrări supuse regimului special de achitare a TVA. Mai precis în urma verificării documentelor contabile organele de control au constatat că pentru achizițiile intracomunitare de bunuri autoturisme second hand furnizorii au aplicat regimul „taxarea inversă” fapt ce obliga beneficiarul, în cazul nostru SC D. SRL să aplice același regim de taxare. Societatea din urmă însă, nu a aplicat regimul de taxare inversă care implică colectarea TVA-ului asupra bazei de impozitare la prețul de vânzare a autoturismelor second hand achiziționate din UE, învinuitul U.I.P. calculând cu ocazia întocmirii facturilor de vânzare TVA doar asupra marjei de profit. Inculpatul U.I.P. în declarațiile sale a susținut că nu a avut intenția de a se sustrage de la plata TVA și a încercat să se apere prin invocarea faptului că înainte de a aplica TVA doar la marja de profit și nu la valoarea de vânzare a autoturismelor, s-ar fi interesat la organele fiscale din Câmpia Turzii de unde ar fi primit o confirmare de la un funcționar în sensul că facturile întocmite de el ar fi corecte. Este de menționat însă că învinuitul nu a putut indica numele funcționarului și nu a putut prezenta vreo îndrumare scrisă oficială care ar proveni de la organele fiscale. În cauză a fost audiată în calitate de martor și numita C.G.A. care s-a ocupat de conducerea evidenței contabile a SC D. SRL însă aceasta a arătat că a întocmit evidențele contabile pe baza documentelor prezentate de inculpatul U.I.P. Totodată martora arată că și-a dat seama că modul de calcul al TVA-ului folosit de învinuit nu era corect deoarece TVA-ul trebuia calculat la valoarea de revânzarea a autoturismelor motiv pentru care l-a avertizat pe inculpatul U.I.P. să intre în legalitate, însă acesta din urmă i-a spus că și alte societăți comerciale procedează la fel, motiv pentru care a ignorat sfatul acesteia. Într-adevăr, inculpatul a fost cel care s-a sustras de la plata TVA prin întocmirea unor facturi de vânzare în care în loc să evidențieze TVA raportat la valoarea de vânzare, nu a calculat această taxă trecând pe factură sintagma „TVA inclus și nedeductibil” cu toate că știa că această taxă nu este inclusă în preț și nu a fost plătită nici la achiziția autoturismelor și nici la revânzarea lor. Astfel bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 1.187.336 RON reprezentând TVA. S-a apreciat că nu se impune punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul B.A., deoarece acesta a comis fapta fără vinovăție, acesta fiind în eroare în ceea ce privește conținutul actelor semnate de el, fără să aibă reprezentarea că ar acționa în calitate de asociat sau administrator al unei societăți comerciale cu intenția de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale față de stat însă din probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta a fost comisă în participație improprie de către inculpatul U.I.P. care a determinat, înlesnit și ajutat cu intenție pe învinuitul B.A. la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, transformându-l într-un simplu instrument care urma să răspundă pentru întregul prejudiciu cauzat. În sprijinul acestui punct de vedere vin următoarele probe administrate în cauză: Martorul S.C. a intermediat vânzarea părților sociale ale SC D. SRL de la S.R.D. către B.A. fără ca cei doi să se întâlnească vreodată și fără ca B.A. să-și fi manifestat dorința de a cumpăra aceste părți sociale față de S.R.D. sau martorul sus-amintit. S.C. recunoaște că inculpatul U.I.P. a fost cel care l-a contactat și i-a spus că B.A. ar fi interesat să cumpere părțile sociale ale societății de mai sus. Același martor deși declară că B.A. a fost împreună cu el și U.I.P. la semnarea actului de cesiune și la depunerea specimenului de semnătură, în cursul urmăririi penale pe baza unei planșe fotografice pe care figura și fotografia lui B.A. nu a reușit să-l identifice pe acesta fapt ce ne duce la concluzia că inculpatul U.I.P. a fost cel care a ținut exclusiv legătura cu martorul. În cauză a fost audiat și numitul S.C.F., avocat în cadrul Baroului Cluj, fiul numitului S.C., care a întocmit documentele necesare cesionării părților sociale ale SC D. SRL între S.R.D. și B.A., acesta declarând că învinuitul B.A. a fost însoțit de U.I.P. la sediul O.R.C. Biroul Turda. Pe baza planșei fotografice în cursul urmăririi penale nici avocatul S.C.F. nu a reușit să-l recunoască pe B.A., ci doar pe inculpatul U.I.P. Inculpatul U.I.P. a fost cel care a solicitat numitei C.G.A. să conducă evidențele contabile ale SC D. SRL plătind acesteia un onorariu de 150 RON/lună și a fost singura persoană care a ținut legătura în numele societății cu aceasta. Din declarația contabilei rezultă că nu l-a cunoscut pe B.A., dar din acte știa că este asociat, însă inculpatul U.I.P. a fost cel care prelua decontul TVA și declarația privind impozitul pe profit pentru a le depune lunar, respectiv trimestrial la A.F.P. Inculpatul U.I.P. era plătit cu suma de 100-150 euro/autoturism de diferite persoane care cumpărau și vindeau în numele SC D. SRL autoturisme achiziționate din statele membre UE, acest lucru rezultând din declarațiile martorilor P.I.C., P.D.C., G.M.I. și K.E. Aceste persoane arată că nu-l cunosc pe B.A. și că au primit împuternicirile de a acționa în numele societății D. de la U.I.P. care le înmâna inclusiv ștampila acestei firme pentru a fi utilizată cu ocazia perfectării cumpărării unor autoturisme în străinătate. Așa cum a rezultat din declarația martorului F.N.C. inculpatul U.I.P. se ocupa de întocmirea facturilor și de obținerea certificatelor fiscale pentru vânzarea autoturismelor către clienți din țară. Nici martorul de mai sus nu îl cunoaște pe învinuitul B.A. Și în acest caz au fost avute în vedere declarațiile învinuitului B.A. în sensul că este analfabet, nu știe să citească și în cursul anului 2010 a semnat la cererea inculpatului U.I.P. care l-a angajat ca zilier mai multe documente cu promisiunea că va fi dus la „lucru” în Germania. Pentru a fi mai convingător inculpatul U.I.P. l-a ajutat pe B.A. și la obținerea unui pașaport. învinuitul B.A. neagă că ar fi știut că este asociat și administrator al SC D. SRL arătând că nu-l cunoaște pe S.R.D. și nu a cumpărat de la acesta părțile sociale ale unei societăți comerciale. B.A. arată că a semnat doar documente care i-au fost puse în față de inculpatul U.I.P. și despre care știa că sunt necesare pentru a putea pleca la muncă în străinătate. Totodată, acesta a precizat că nu cunoaște nici un avocat pe numele de S.C.F. Documentele SC D. SRL, acte constitutive și contabile au fost predate de inculpatul U.I.P. către învinuitul B.A. doar în data de 19 iunie 2011, adică după ce s-a finalizat și cel de-al doilea control întreprins de organele fiscale. În cursul urmăririi penale inculpatul U.I.P. în fața probelor din care a rezultat fără echivoc că a fost singura persoană care a desfășurat operațiuni comerciale în numele SC D. SRL, a recunoscut că B.A. i-ar fi spus că nu știe să scrie și să citească, respectiv faptul că el este cel care a asigurat sediu pentru societate, cel care a deținut evidențele contabile la propriul domiciliu, cel care a întocmit facturile de vânzare ale autoturismelor, cel care se ocupa de întocmirea împuternicirilor pentru diverse persoane care cumpărau autoturismele din străinătate, cel care se deplasa în târgurile de mașini și cel care scotea certificatul fiscal pentru autoturismele vândute și cel care ținea legătura cu contabila. Pentru a minimaliza contribuția sa la comiterea faptelor și pentru a transfera întreaga vinovăție asupra învinuitului B.A., inculpatul U.I.P. Însă în cursul urmăririi penale a arătat că toate documentele întocmite în numele SC D. SRL erau semnate de B.A. și că acesta ar fi participat la încasarea comisioanelor plătite de persoanele împuternicite pentru fiecare mașină tranzacționată cu ajutorul societății de mai sus. învinuitul B.A. recunoaște că din când în când a primit sume între 50 și 150 RON de la U.I.P. și că a semnat diferite documente dar consideră că a făcut acest lucru pentru a putea merge la muncă în străinătate fără a cunoaște ce afaceri derulează inculpatul și fără a participa în vreun fel la activitatea vreunei societăți comerciale. Având în vedere împrejurarea că inculpatul a recunoscut în fața judecătorului, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în rechizitoriile întocmite, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpatul a declarat că și le însușește, instanța a admis cererea acestuia de a fi judecat conform dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat. La termenul de judecată din data de 24 ianuarie 2013 reprezentanta parchetului a solicitat în conformitate cu prevederile art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen., în privința faptei comise în perioada iunie - decembrie 2010, reținută prin rechizitoriul nr. 259/P/2010 și descrisă în prezenta hotărâre, respectiv din infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. în ceea ce privește fapta comisă în perioada martie - decembrie 2011, descrisă în rechizitoriul nr. 44/P/2012. Această solicitare urmează a fi admisă, în condițiile în care prejudiciul cauzat prin aceste fapte reținute în sarcina inculpatului depășește suma de 100.000 euro în primul caz, respectiv suma de 500.000 euro în cel de al doilea caz, ceea ce impune reținerea formelor calificate ale infracțiunii de evaziune fiscală, având în vedere cursul mediu leu/euro din perioada respectivă, anume 4,2 RON/1 euro. În drept, fapta inculpatului U.I.P. care l-a îndemnat și ajutat pe numitul B.A. să devină asociat unic și administrator al SC D. SRL din Câmpia Turzii, județul Cluj, profitând că acesta este analfabet și nu conștientiza consecințele fiscale ale derulării unor operațiuni comerciale după care a acționat în calitate de administrator de fapt al acestei societăți și în perioada ianuarie - noiembrie 2011, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate, achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 936.078 RON către diverse persoane fizice, a omis în totalitate evidențierea în actele contabile a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate, cauzând astfel un prejudiciu de 224.659 RON bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în participație improprie raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului U.I.P., în calitate asociat unic și administrator al SC U.A. SRL din Câmpia Turzii, județul Cluj care în perioada martie - decembrie 2011, în mod repetat dar pe baza aceleiași rezoluții infracționale, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate, achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 9.142.312 RON către diverse persoane fizice,avea obligația să colecteze TVA la prețul de vânzare, a calculat această taxă doar marjei de profit, adică la adaosul comercial practicat la vânzare, omițând evidențierea TVA-ului corect în facturile emise, cauzând astfel un prejudiciu de 2.194.155 RON bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului U.I.P. care l-a îndemnat și ajutat pe numitul B.A. să devină asociat unic și administrator al SC D. SRL Câmpia Turzii, profitând că este analfabet și nu conștientiza consecințele fiscale ale derulării unor operațiuni comerciale după care a acționat în calitate de administrator de fapt al acestei societăți și în perioada iunie 2010 - decembrie 2010 în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adăugată în România, deși în urma vânzării unor autoturisme uzate achiziționate din Germania și Austria, în valoare de 5.013.893 RON către diverse persoane fizice avea obligația să colecteze TVA la prețul de vânzare, a calculat această taxă doar marjei de profit adică la ada
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.