CtEDO 10.01.2008 Auto

MOISESCU c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
10.01.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MOISESCU c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 17105/04 prezentată de Virgil Loisescu împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 10 ianuarie 2008 într-o cameră compusă din Boštjan M. Zupančič, președinte, Corneliu Biersan, Elisabet Fura-Sandström, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Isabelle Berro-Lefevre, judecători, Santiago Quesada; Grefier de secțiune. Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 30 martie 2004, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alin. Reclamantul, dl Virgil Moisescu, este un cetățean român care locuiește în Mangalia. Guvernul român (adică, mai mult decât atât) este reprezentat de agentul său, dl Razvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. Din cauza restructurării armatei și a poliției, inițiată încă de pe acum 1995 au fost adoptate mai multe măsuri legislative în scopul de a încuraja militarii și polițiștii să solicite repartiția lor la armata de rezervă și, în consecință, să se pensioneze anticipat. În acest sens, în plus față de pensia de pensionare, la ë ă le-a acordat acestora alocații scutite de impozit și calculate în raport cu soldul lor lunar brut. La cererea sa, la 20 martie 2000, reclamantul, militar de carieră, a fost repartizat armatei de rezervă și a fost pensionat anticipat cu dreptul la pensie și la alocațiile menționate anterior. În momentul plății acestor alocații, Ministerul Apărării (denumit în continuare "Ministerul Apărării") deduce suma impozitului pe venit. Prin intermediul unei acțiuni introduse împotriva ministerului, reclamantul a solicitat rambursarea sumei reținute cu titlu de impozit, susținând că aceste alocații erau scutite de impozit. Ministerul s Printr-o hotărâre definitivă din 6 iunie 2001, Tribunalul de Primă Instanță din Constanța a dat dreptul la acțiune și a condamnat ministerul să plătească reclamantului suma de 123 629 829 de foști lei români, respectiv, aproximativ 4 750 de euro. Reclamantul a primit, la o dată nespecificată, această sumă. Procurorul general al României a format în fața Curții Supreme din Curtea Supremă de Justiție a adoptat o acțiune în anulare împotriva acestei hotărâri. El a susținut că, în conformitate cu legislația internă, instanța a comis erori grave de drept, ceea ce a dus la o soluție greșită a litigiului. Prin hotărârea din 3 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a acceptat acțiunea în anulare, a pronunțat hotărârea menționată anterior și a dispus rambursarea sumei plătite reclamantului; Comisia a considerat că alocațiile aveau o natură salarială, fiind, prin urmare, supuse impozitului. Reclamantul a rambursat, la o dată nespecificată, suma în litigiu. GRIEF Reclamantul se plânge de faptul că obligația de a restitui o sumă încasată în temeiul unei decizii adoptate în putere de lucru judecat a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sale (art. 6 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenție). din partea guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că guvernul român oferă domnului Virgil Moisescu, cu titlu grațios, suma de 1 250 de euro (mii de două sute cincizeci de euro) și îi restituie eventualele sume încasate ca urmare a executării forțate a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 3 octombrie 2003 în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume, care vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi scutite de orice taxă aplicabilă. luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 5 iunie 2007, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă, semnată de reclamantă, prin care s-a dispus să renunțe la orice pretenție împotriva reclamantului cu privire la faptele care au stat la originea cererii menționate anterior, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 3 octombrie 2003 sau a oricărei alte hotărâri care îl condamnă pe reclamant să ramburseze suma în litigiu. Subsemnatul, Virgil Moisescu, ia notă de faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 de euro (mii de mii două sute cincizeci de euro) și să-mi restituie eventualele sume percepute ca urmare a executării forțate a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 3 octombrie 2003 în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume, care vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi scutite de orice taxă aplicabilă. luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De la data expirării termenului menționat și până la data decontării efective a sumei în cauză, acesta va fi plătit cu dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Observ, de asemenea, că guvernul român se angajează să renunțe la orice pretenție cu privire la faptele care au stat la originea cererii, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 3 octombrie 2003 sau a oricărei alte decizii prin care se dispune rambursarea sumei în litigiu. În plus, acceptă această propunere și renunță la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia notă de soluționarea amiabilă la care au ajuns părți.Comisia consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea procedurii [art. 37 alineatul (1) în fine al Conveniei]. este de acord să înceteze aplicarea articolului 29 alineatul (3) din Convenție și să șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă