CtEDO 10.01.2008 Auto

METES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
10.01.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
METES c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr 17680/04 prezentată de Corneliu Victor METES împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 10 ianuarie 2008 într-o cameră compusă din Boštjan M. Zupančič, președinte, Corneliu Biersan, Elisabet Fura-Sandström, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Isabelle Berro-Lefevre, judecători, Santiago Quesada; Grefier de secțiune. Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 7 aprilie 2004, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alin. (3) din Convenție și d Reclamantul, dl Cornel Victor Metes, este un cetățean român, născut în 1953 și rezident în Alba Iulia. Este reprezentat de Adnana-Minodora Calugugui, avocat în Alba Iulia. Guvernul român este reprezentat de agentul său, dl Razvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. 1995 au fost adoptate mai multe măsuri legislative în scopul de a încuraja militarii și polițiștii să solicite repartiția lor la armata de rezervă și, în consecință, să se pensioneze anticipat. În acest sens, în plus față de pensia de pensionare, la ë ă le-a acordat acestora alocații scutite de impozit și calculate în raport cu soldul lor lunar brut. La cererea sa, la 31 martie 2000, reclamantul, militar de carieră, a fost repartizat armatei de rezervă și a fost pensionat anticipat cu dreptul la pensie și la alocațiile menționate anterior. În momentul plății acestor alocații, Ministerul Apărării (denumit în continuare "Ministerul Apărării") deduce suma impozitului pe venit. Prin intermediul unei acțiuni introduse împotriva ministerului, reclamantul a solicitat rambursarea sumei reținute cu titlu de impozit, susținând că aceste alocații erau scutite de impozit. Ministerul s Printr-o hotărâre definitivă din 11 februarie 2002, Curtea de Apel din Alba Iulia a dat dreptul parțial la acțiune și a condamnat ministerul să plătească reclamantului suma de 34 387 788 de lei românești, respectiv, aproximativ 100 de euro. Reclamantul a primit, la o dată nespecificată, această sumă. Procurorul general al României a formulat în fața Curții Supreme de Justiție o acțiune în anulare împotriva acestei hotărâri. El a făcut să se afirme că, în temeiul legislației interne, instanța a comis erori grave de drept, ceea ce a dus la o soluție greșită a litigiului. Printr-o hotărâre din 2 decembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a acceptat acțiunea în anulare, a clasat hotărârea în cauză și a respins acțiunea reclamantului și a considerat că alocațiile aveau o natură salarială, fiind, prin urmare, supuse impozitului. GRIEF Reclamantul se plânge de faptul că obligația de a restitui o sumă încasată în temeiul unei decizii adoptate în putere de lucru judecat a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sale (art. 6 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenție). din partea guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că guvernul român oferă domnului Corneliu Victor Metes, cu titlu gratuit, suma de 1 250 de euro (mii de mii două sute cincizeci de euro) și îi restituie eventualele sume încasate ca urmare a executării forțate a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 2 decembrie 2003 în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume, care vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi scutite de orice taxă aplicabilă. Acestea vor fi plătite în cele trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 26 iunie 2007, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă, semnată de reclamantă, prin care s-a dispus să renunțe la orice pretenție împotriva reclamantului cu privire la faptele care au stat la originea cererii menționate anterior, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 2 decembrie 2003 sau a oricărei alte hotărâri care îl condamnă pe reclamant să ramburseze suma în litigiu. Subsemnatul, Cornel Victor Metes, remarcă faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 de euro (mii de mii două sute cincizeci de euro) și să-mi restituie eventualele sume percepute ca urmare a executării forțate a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 2 decembrie 2003 în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume, care vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi scutite de orice taxă aplicabilă. luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Observ, de asemenea, că guvernul român și-a exprimat angajamentul de a renunța la orice pretenție cu privire la faptele care au stat la originea cererii, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 2 decembrie 2003 sau a oricărei alte hotărâri prin care se dispune rambursarea sumei în litigiu. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine al Convenției]. este de acord să înceteze aplicarea articolului 29 alineatul (3) din Convenție și să șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă