ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 972/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 972/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea actelor de la dosar, constată următoarele:
Cadrul procesual
Prin Decizia nr. 32 din 18 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casație, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva Încheierii din 31 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de control judiciar a arătat că din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 25 februarie 2015, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ. întrucât de la data încheierii de suspendare cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaiîndeplinindu-se niciun act de procedură în vederea judecării pricinii, instanța, în temeiul art. 252 C. proc. civ., a constatat perimarea recursului.
Cererea de revizuire
Împotriva Deciziei nr. 32 din 18 ianuarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire A., invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 10 și pct. 11 C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea de ședință din 25 octombrie 2017, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. din 1865, constatând că părțile legal citate nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecata în lipsă.
La data de 02 noiembrie 2018, în baza referatului întocmit de grefierul de ședință, s-a stabilit termen de judecată la data de 27 februarie 2019, în vederea repunerii pe rol a cauzei și discutării excepției de perimare, în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ.
Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an".
În cauza de față, pricina a rămas în nelucrare din vina părților, mai mult de un an, fără ca în acest interval de timp să intervină vreo cauză de suspendare sau de întrerupere în condițiile art. 249 - 251 C. proc. civ. din 1865.
Astfel, ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 25 octombrie 2017, când cererea de revizuire a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ. din 1865, pentru lipsa părților care nu au fost prezente la termenul din 25 octombrie 2017 și nu au solicitat judecarea în lipsă.
Cum termenul de perimare este de un an de la data săvârșirii ultimului act de procedură, rezultă că la data de 25 octombrie 2018 a intervenit perimarea cauzei, având în vedere că, în intervalul 25 octombrie 2017 - 25 octombrie 2018, nu s-a solicitat repunerea pe rol a cauzei de către părți.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, și va constata din oficiu perimarea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 32 din 18 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT