Decizia nr. 1909/2019 — ÎCCJ, Secția I civilă

Circumstanțele cauzei Prin cererea formulată oral la 26 iunie 2019, petentul A. a înțeles să recuze completul învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, constituit din doamnele judecător B., C. și D.

Hotărârea recurată Prin Încheierea din camera de consiliu, pronunțată la 5 iulie 2019 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă cererea de recuzare formulată împotriva doamnelor judecător B., C. și D.

Recursul declarat în cauză Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a declarat recurs, la 5 august 2019. Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 20 august 2019.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că, deși Încheierea din 5 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018, este susceptibilă de recurs, conform dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs dedusă judecății nu este formulată în termenul prevăzut de articolul menționat anterior și nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere. În cadrul acestuia recurentul nu își exprimă poziția cu privire la cele reținute în cadrul raportului, ci formulează critici cu privire la fondul litigiului. Primăria Sectorului 1 prin Primar menționează în cadrul punctului său de vedere că este ce acord cu concluziile cuprinse în raportul asupra admisibilității în principiu a recursului și mai solicită anularea recursului ca netimbrat având în vedere că taxa judiciară de timbru nu a fost achitată. Prin Rezoluția din 16 octombrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 24 octombrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția tardivității formulării recursului, în raport de dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul din perspectiva excepției de tardivitate, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 586 din 10 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, s-a soluționat cauza în sensul că s-a constatat nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei civile nr. 3760/A din 12 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018 de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimata Primăria Sector 1 București. Raportat la dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii, se reține că Decizia civilă nr. 586 din 10 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, este definitivă fiind pronunțată în recurs. Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ. încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte reține că Decizia civilă nr. 586 din 10 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, a fost comunicată recurentului la 23 iulie 2019, conform dovezii de la dosarul Curții de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, iar data declarării recursului este 5 august 2019 (data poștei), conform dovezii de la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 53 alin. (1) C. proc. civ., calculat conform dispozițiilor art. 181 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la 29 iulie 2019. Cum cererea de recurs a fost depusă la 5 august 2019, cu depășirea termenului de cinci zile prevăzut de lege, Înalta Curte constată că în cauză a intervenit sancțiunea decăderii petentului din dreptul de a exercita calea de atac. Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdus recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu, pronunțată la 5 iulie 2019 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2018.