ÎCCJ, Decizia nr. 1087/1993
ÎCCJ, Decizia nr. 1087/1993 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Acțiune civilă. Nerespectarea hotărârilor
judecătorești. Restabilirea situației anterioare săvârșirii
infracțiunii
Cuprins pe materii
: Drept procesual
penal. Partea generală. Acțiunile în procesul penal. Acțiunea civilă.
Restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii
Indice alfabetic
: Drept procesual penal
- acțiunea civilă
- restabilirea
situației anterioare
C. proc. pen.
, art. 14 alin. (3) lit. a), art. 170,
art. 348
În cazul în care, prin împotrivirea la executarea unei hotărâri
civile partea vătămată este lipsită de folosința unui teren ce i-a fost
atribuit, instanța trebuie să dispună, din oficiu, potrivit art. 14 alin. (3)
lit. a), art. 170 și art. 348 C. proc. pen., restabilirea situației anterioare
săvârșirii infracțiunii, chiar dacă nu există constituire de parte civilă sau
partea civilă constituită nu o cere, cu condiția ca schimbarea acelei
situații să rezulte în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea
să fie posibilă.
I.C.C.J.,
secția penală, decizia nr. 3653 din 30 iunie 2004
Notă: În același sens decizia nr.
1087/1993, publicată.
Prin sentința penală nr.
535 din 30 septembrie 2000, Judecătoria Câmpina a condamnat pe inculpații D.O.
și B.Gh., între altele, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a
hotărârilor judecătorești prevăzute în art. 271 alin. (1), teza I, cu aplicarea
art. 14 alin. (2) C. pen., și a obligat pe inculpați să plătească părții civile
daune rezultate din lipsa de folosință a terenului în cauză.
Instanța a reținut că
inculpații au împiedicat, în iunie 2001, punerea în executare a unei hotărâri
judecătorești prin care s-a atribuit părților vătămate terenul în litigiu.
Tribunalul Prahova, prin
decizia penală nr. 166 din 20 februarie 2003, a admis apelurile declarate de
procuror și de inculpata D.O. și a înlăturat aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. pentru ambii inculpați și a redus pedepsele aplicate de prima instanță.
Prin decizia penală nr. 563
din 19 mai 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins recursurile declarate de
inculpați și de părțile civile.
Recursul în anulare
declarat în cauză este fondat.
Între modalitățile de
reparare a pagubei în cadrul acțiunii civile, art. 14 C. proc. pen. prevede
restabilirea situației anterioare infracțiunii.
Chiar dacă părțile
vătămate, constituite părți civile, nu au solicitat restabilirea situației
anterioare, instanțele trebuiau să se pronunțe din oficiu asupra acestei
modalități de reparare a pagubei.
Este adevărat că acțiunea
civilă adiacentă acțiunii penale este guvernată de principiul disponibilității,
regulă potrivit căreia părțile civile pot dispune de obiectul procesului. De la
această regulă există excepții, prevăzute în legea procesual penală, între care
restabilirea situației anterioare potrivit art. 170 C. proc. pen.
De altfel, art. 348 din
același cod prevede obligația instanței de a se pronunța asupra restabilirii
situației anterioare, potrivit art. 170, chiar și în situația în care nu există
constituire de parte civilă.
Prin urmare, restabilirea
situației anterioare trebuie să se dispună indiferent de exercitarea acțiunii
civile de către partea vătămată ori de câte ori schimbarea situației anterioare
a rezultat în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este
posibilă.
În consecință recursul în
anulare a fost admis, s-au casat hotărârile atacate și s-a dispus restabilirea
situației anterioare prin obligarea inculpaților să lase părților vătămate în
proprietate și liniștită posesie terenul deținut în baza hotărârii civile
definitive și executorii.