ÎCCJ, decizie (scj.ro #82770)

Hotărâre. Lămurirea hotărârii Pentru lămurirea dispozitivului hotărârii, atunci când acesta nu cuprinde date care să permită executarea ei, părțile au alegerea folosirii procedurii reglementată prin art.281 1 sau prin art.400 alin.1 C.proc.civ. Secția civilă, decizia nr.3780 din 30 octombrie 2002 Reclamanta N.M.L. a solicitat îndreptarea erorii materiale existentă în dispozitivul sentinței civile nr.160 din 15 februarie 2000, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV – a civilă, constând în omisiunea de a menționa poziția, vecinătățile și dimensiunile terenului care a format obiectul litigiului. Prin încheierea din 8 octombrie 2001, Tribunalul București - Secția a IV – a civilă a respins ca neîntemeiată cererea, în contradictoriu cu reclamanta A.C.

și pârâtul Consiliul General al Municipiului București. Reclamanta a introdus apel împotriva încheierii de respingere, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii cererii de îndreptare a erorii materiale. In motivarea apelului, reclamanta arată că fără precizarea poziției, vecinătăților și dimensiunilor terenului, dispozitivul sentinței nu poate fi pus în executare și eroarea materială, mai precis omisiunea, este evidentă, toate elementele de identificare ale terenului sunt menționate în raportul de expertiză tehnică aflat la dosar; instanța, prin respingerea cererii, a nesocotit prevederile art. 281 cod procedură civilă. Curtea de Apel București - Secția a III – a civilă, prin decizia civilă nr. 2/A din 7 ianuarie 2002, a admis apelelul și a completat dispozitivul hotărârii cu privire la identificarea terenului revendicat, conform datelor reținute într-un raport de expertiză.

In motivarea deciziei pronunțată în apel se arată că într-adevăr sentința nu cuprinde date concrete, care să permită identificarea terenului în litigiu și astfel hotărârea nu poate fi pusă în executare. Potrivit prevederilor art. 281 1 Cod procedură civilă, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul atunci când acesta nu cuprinde date clare care să permită executarea ei. Sentința pronunțată, se arată în motivarea deciziei, nu cuprinde date de identificare a terenului în litigiu, iar expertiza ordonată de instanță, a cărei concluzii nu au fost contestate de părți, a identificat terenul prin vecinătățile sale. In consecință, apelul a fost admis și, în temeiul textului de lege evocat, s-a dispus completarea hotărârii prin referire la elementele de identificare menționate în lucrarea de expertiză.

Imptriva deciziei a declarat recurs pârâtul Consiliul General al Municipiului București, susținând că : instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, deoarece cererea privind indicarea vecinătăților parcelei de teren revendicate nu a format obiectul cercetării instanțelor judecătorești investite cu soluționarea acțiunii în revendicare; cererea formulată de reclamantă nu întrunește condițiile înscrise în art. 281 1 Cod procedură civilă; reclamanta se putea adresa instanței numai pe calea contestației pentru lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului hotărârii, prevăzută în art. 400 alin. 1 Cod procedură civilă. Recursul este nefondat. In cererea introductivă de instanță, intimata reclamantă nu a indicat elementele de individualizare ale terenului pentru că ele nu erau încă determinate.

In scopul identificării imobilului s-a dispus, la cererea intimatei, efectuarea unei expertize de specialitate. In lucrarea de expertiză sunt stabilite vecinătățile și dimensiunile terenului aflat în litigiu și la aceste elemente intimata reclamantă a făcut referire în cuvântul în fond, cerând admiterea acțiunii conform expertizei efectuate. Așadar, instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut, iar lucrarea de expertiză care indică vecinătățile și dimensiunea terenului nu a fost contestată. Fiind întrunite condițiile cerute de art. 281 1 cod procedură civilă privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului hotărârii, recurenta era îndreptățită a alege această cale și nu cea a contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, prevăzută de art. 400 cod procedură civilă, sugerată de recurent.

Ca urmare, recursul a fost respins ca nefondat.