ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4175/2018

HOTĂRÂRE

04.12.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4175/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 13.03.2018 sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul de Politie Județean Hunedoara, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2.129,16 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în Dosarul nr. x/2017, care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Deva, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-civilă, prin Sentința nr. 4824 din 13 iunie 2018, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că cererea de obligare a părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor ocazionate în acel litigiu de partea adversă, care le pretinde, este o cerere accesorie care, în sensul art. 30 alin. (4) și al art. 123 din C. proc. civ., depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal și se soluționează de aceeași instanță care este investită și cu cererea principală.

S-a arătat că în cauză, capătul principal de cerere a făcut obiectul judecății realizate de Judecătoria Deva, finalizate prin Sentința civilă nr. 1705/26.07.2017 pronunțată de aceeași instanță, astfel că și cererea de recuperare a cheltuielilor de judecată, accesorie celei dintâi, este tot de competența Judecătoriei Deva.

S-a mai reținut că este adevărat că obligarea părții care a pierdut procesul se întemeiază pe ideea de culpă procesuală și de prejudiciu, însă atât săvârșirea "faptei", cât și producerea prejudiciului s-au realizat nu la domiciliul reclamantului, după cum susține acesta, ci la sediul judecătoriei care a instrumentat procesul și a pronunțat hotărârea, anume la Judecătoria Deva.

Prin Sentința nr. 1936 din 28 septembrie 2018, Judecătoria Deva a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a sesizat Judecătoria Sectorului 5 București, una dintre instanțele competente alternativ, astfel încât competența este și rămâne câștigată în mod irevocabil instanței sesizate de reclamant, făcând trimitere la prevederile art. 111 și 116 C. proc. civ.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, având ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul de Politie Județean Hunedoara la plata sumei de 2.129,16 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în Dosarul nr. x/2017, care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Deva, a fost promovată de reclamantul A., cu domiciliul în București, str. x.

Înalta Curte reține că cererea prin care se solicită cheltuielile de judecată printr-o acțiune separată se înfățișează ca o cerere având caracter principal, având ca temei culpa procesuală ce decurge din pierderea procesului, pretenția nemaiputând fi considerată accesorie, pentru ca, prin efectul prorogării de competență, să fie de competența instanței învestite cu judecata litigiului principal.

Potrivit prevederilor art. 111 C. proc. civ.: "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului."

Din fotocopia cărții de identitate a reclamantului aflată la dosarul Judecătoriei Sectorului 5 București rezultă că la data sesizării instanței, anume 13 martie 2018, reclamantul avea domiciliul în municipiul București.

Sediul pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara, menționat în întâmpinarea depusă la dosarul Judecătoriei Sectorului 5 București, este situat în Deva, județul Hunedoara.

Potrivit art. 116 C. proc. civ.:"Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

În cauza de față atât Judecătoria Sectorului 5 București (instanța unde reclamantul își are domiciliul), cât și Judecătoria Deva (instanța în a cărei rază teritorială pârâtul își are sediul) erau alternativ competente în soluționarea cauzei, reclamantul având alegerea între aceste două instanțe.

Or reclamantul, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 5 București, a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.