ÎCCJ, decizie (scj.ro #84376)

Conducere pe drumurile publice. Nerespectarea prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale.

Infracțiuni privind circulația pe drumurile publice Indice alfabetic: Drept penal - conducere pe drumurile publice - nerespectarea prevederilor legale - culpă Decretul nr . 328/1966, art . 8, art . 16 Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr . 328/1966, art . 49 alin. (2) lit . i) În cazul unui accident de circulație, uciderea unei persoane de către conducătorul unui autovehicul care, deși a circulat cu viteza legală, nu a respectat semnificația unui indicator rutier și nu a redus viteza astfel încât să poată efectua o depășire în condiții de siguranță, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută în art . 178 alin. (2) C. pen . I.C.C.J., secția penală, decizia nr . 1245 din 18 februarie 2005 Notă: Prevederile art . 8 și art . 16 din Decretul nr . 328/1966 se regăsesc în art . 35 și art . 48 alin. (1) din O. U. G. nr . 195/2002, iar prevederile art . 49 alin. (2) lit . i) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr . 328/1966, în art . 158 lit . h) din H. G. nr . 85/2003.

Prin sentința penală nr . 295 din 3 februarie 2003, Judecătoria sectorului 4 București a condamnat pe inculpatul D.C. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută în art . 178 alin. (2) C. pen . Instanța a reținut că, la 9 februarie 2000, inculpatul, conducând un autoturism, s-a înscris pe terasamentul liniei de tramvai aflat în apropierea unei stații R.A.T.B. și, ignorând semnificația indicatorului “ocolire obligatorie”, a intrat în depășirea refugiului pietonal prin partea stângă. La circa 4 - 5 m de capătul refugiului, întrucât nu a redus corespunzător viteza de deplasare, în condițiile trecerii prin dreptul stației de tramvai, inculpatul a accidentat pe minorul N.I., care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis și fără să se asigure; deși a fost transportată la spital, victima a decedat în cursul aceleiași zile.

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin decizia nr . 876 din 20 iunie 2003, a admis apelul inculpatului și, în baza art . 11 pct . 2 lit . a) raportat la art . 10 alin. (1) lit . d) C. proc . pen ., a dispus achitarea acestuia, cu motivarea că, în condițiile unei circulații ce se desfășura în coloană pe terasamentul liniei de tramvai, viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat a fost sub limita legală și exclude culpa acestuia. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr . 2372 din 23 octombrie 2003, a respins recursul procurorului. Recursul în anulare declarat în cauză, cu privire la greșita achitare a inculpatului, este fondat.

Potrivit art . 8 din Decretul nr . 328/1966, republicat, în vigoare la data comiterii faptei, conducătorii de vehicule trebuie să se comporte în așa fel încât să nu constituie un pericol sau o stânjenire pentru circulație, iar conform art . 16 din același decret, conducătorii de autovehicule trebuie să aibă în permanență controlul asupra vitezei autovehiculelor și să se conformeze restricțiilor de viteză. Totodată, potrivit art . 49 alin. (2) lit . i) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr . 328/1966, astfel cum a fost modificat și completat prin H. G. nr . 890/1998, conducătorii de autovehicule trebuie să reducă viteza la trecerea prin dreptul stațiilor de tramvai.

În cauză, din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că, în apropierea locului producerii accidentului rutier există o stație de tramvai prevăzută cu un refugiu pe sensul în care circula autoturismul, iar la capătul refugiului se afla instalat indicatorul de ocolire obligatorie prin dreapta. Viteza de deplasare a autoturismului în momentele premergătoare impactului cu victima a fost estimată la 40 km/h . Totodată, potrivit concluziilor suplimentului de expertiză tehnică, conducătorul auto a avut posibilitatea prevenirii producerii accidentului, pe de o parte, prin reducerea vitezei de deplasare la trecerea prin dreptul stației de tramvai și, pe de altă parte, prin deplasarea cu autoturismul prin dreapta refugiului stației de tramvai, conformându-se astfel semnificației mijloacelor de semnalizare rutieră.

Inculpatul avea obligația reducerii vitezei de deplasare a autovehiculului la trecerea prin dreptul stației de tramvai, până la limita evitării oricărui pericol, în condițiile în care circulația se desfășura în coloană pe terasamentul liniei de tramvai, nefiind respectată semnificația indicatorului ocolire obligatorie prin dreapta, iar pericolul fiind previzibil. Prin urmare, moartea victimei este consecința nerespectării de către inculpat a prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice. Așa fiind, prima instanță a stabilit în mod corect vinovăția inculpatului și, în consecință, recursul în anulare a fost admis, deciziile atacate au fost casate și s-a dispus menținerea sentinței pronunțate de prima instanță.