ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1837/2014

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 110 din 31 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art. 296

1

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete.

În baza art. 270 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 86/2006 și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., inculpatul a executat pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.

În baza art 81-82 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului M.I. pe o durată de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni termen de încercare.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art 14 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ. și art. 1003 C. civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu.

A obligat pe inculpatul M.I. la plata către partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu a sumei de 16.746,91 lei, reprezentând accize și T.V.A., sumă actualizată la momentul achitării integrale.

În baza art. 118 lit. f) C. pen., a confiscat de la inculpatul M.I. în folosul statului cantitatea de 2.000 pachete de țigarete marca „M." netimbrate, de culoare roșu cu alb, a câte 20 de țigarete în fiecare pachet, depuse la Camera de Corpuri delicte a I.J.P.F.Giurgiu, conform dovezii din 29 septembrie 2011.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea către O.N.R.C. a unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat ( 500 lei în cursul urmăririi penale).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

La data de 10 octombrie 2012 sub nr. 2623/122/2012, pe rolul Tribunalului Giurgiu, s-a înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă această instanță, rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. i), din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 29 septembrie 2011, în jurul orei 12.00, lucrători din cadrul I.J.P.F. Giurgiu, aflați în exercitarea atribuțiunilor de serviciu în P.T.F. Giurgiu - Ruse, au oprit pentru control autocarul, condus de inculpatul M.I., stabilindu-se că autocarul aparținea societății M. și se întorcea din Grecia.

Cu ocazia controlului specific de frontieră, agenții au constatat că în compartimentul anvelopei de rezervă situat în partea din față a autovehiculului erau depozitate un număr de 2.000 pachete de țigarete inscripționate „M.", fără marcaje fiscale.

Fiind întrebat dacă deține documente de proveniență pentru țigaretele respective, inculpatul M.I. a declarat că nu are niciun document justificativ, precizând că le-a achiziționat dintr-un târg din Grecia, orașul Atena, pentru suma de 2.000 lei și că urma să le transporte la domiciliul părinților.

Inculpatul a declarat că parte din țigarete intenționa să le rețină pentru consum propriu, iar restul să le comercializeze.

Cantitatea de 2.000 de țigarete netimbrate inscripționate „M." a fost ridicată de la inculpat în vederea continuării cercetărilor, fiind introdusă la Camera de Corpuri Delicte a I.J.P.F. Giurgiu potrivit dovezii din 29 septembrie 2011.

Dat fiind că cele 2000 de pachete de țigarete netimbrate au făcut parte din categoria produselor accizabile, s-a solicitat Gărzii Financiare, Secția Giurgiu să stabilească care este cuantumul prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului de către inculpatul M.I.

Potrivit notei unilaterale întocmită de Garda Financiară Giurgiu din 06 octombrie 2011, prejudiciul total format din acciză și T.V.A., cauzat bugetului de stat a fost de 16.746,91 lei, sumă din care acciza reprezenta 13.069, 49 lei, iar T.V.A. reprezenta 3.677, 42 lei, prejudiciu nerecuperat.

Acciza calculată și datorată bugetului de stat, a fost stabilită în baza cursului de schimb valutar din prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, curs publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, conform prevederilor art. 218 din Legea nr. 57/2003 privind C. fisc. cu modificările și completările ulterioare.

Din analiza ansamblului probator, a reieșit că inculpatul a săvârșit infracțiunile cu intenție directă, având reprezentarea clară a urmărilor faptelor sale și acceptând în mod evident producerea acestora. Mo dus operandi indică consecvență și premeditare - chiar specializare având în vedere modul de disimulare, în comiterea acțiunii infracționale, eliminând posibilitatea producerii acesteia în mod accidental și independent de voința sa, din contră reliefând actul conștient de voință al învinuitului. Nesocotirea legii și a ordinii de drept manifestată de autor este bine determinată de probatoriul administrat în cauză, infracțiunile săvârșite punând fără tăgadă amprenta pe conduita acestuia.

Prin cererea de la filele 12-13 din dosar, A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu, s-a constituit în' cauza de față, parte civilă cu suma de 16.746,91 lei reprezentând accize și TVA calculate la un număr de 40.000 de țigarete ce nu aveau aplicate timbrul fiscal prevăzut de lege.

La cererea de constituire parte civilă s-a atașat în xerocopie adresa de la fila 14 din dosar emisă de Garda Financiară, Secția Județeană Giurgiu, nota unilaterală de la filele 15-16 din 06 octombrie 2011 încheiată la data de 06 octombrie 2011 de A.N.A.F., Garda Financiară, Secția Județului Giurgiu, precum și a dresa din 03 octombrie 2011 emisă de I.J.P.F. Giurgiu - Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu (fila 17).

Prin declarația dată în faza cercetării judecătorești și aflată la fila 20 din dosar, inculpatul M.I. a arătat că înțelege să se prevaleze de prevederile art. 320

1

C. proc. pen., că are cunoștință de probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și le-a însușit și pe baza cărora a solicitat să se judece.

Totodată, inculpatul a mai arătat că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, precizând că a cumpărat din Grecia pentru suma de 2.000 lei, un număr de 2.000 pachete de țigarete inscripționate marca M., fără marcaje fiscale, pentru care nu avea documente justificative, țigarete pe care le-a ascuns în compartimentul anvelopei de rezervă ce se afla în autocarul pe care el îl conducea.

În continuarea declarației, inculpatul a mai arătat că se obligă să achite suma pe care a solicitat-o partea civilă cu titlu de prejudiciu și că regretă fapta comisă.

Coroborând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reținut că pe data de 29 septembrie 2011, lucrători din cadrul I.J.P.F. Giurgiu, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu în P.T.F. Giurgiu - Ruse, au oprit pentru control autocarul, condus de inculpatul M.I., control cu ocazia căruia s-a constatat existența în compartimentul anvelopei de rezervă situat în partea din față a autovehiculului depozitate un număr de 2.000 pachete de țigarete inscripționate „M.", fără marcaje fiscale, țigarete pe care inculpatul a recunoscut că le-a cumpărat din Grecia pentru suma de 2.000 lei și pe care urma să le transporte la domiciliul părinților săi, țigarete pentru care inculpatul a declarat că nu deține documente justificative și nici documente de proveniență, prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului fiind de 16.746,91 lei conform notei unilaterale întocmită de Garda Financiară Giurgiu din 06 octombrie 2011.

Pentru a retine astfel, tribunalul a avut în vedere declarațiile inculpatului date în cursul procesului penal, declarații prin care acesta a recunoscut că a cumpărat din Grecia pentru suma de 2.000 lei, un număr de 2.000 pachete de țigarete inscripționate marca M., fără marcaje fiscale, pentru care nu avea documente justificative, țigarete pe care le-a ascuns în compartimentul anvelopei de rezervă ce se afla în autocarul pe care el îl conducea și pe care urma să le transporte la domiciliul părinților săi, din care o parte urma să le rețină pentru consum propriu, iar restul să le comercializeze, declarații ce se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză așa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen.

Astfel, declarațiile inculpatului s-au coroborat cu procesul verbal de constatare și planșa foto aferentă din care a rezultat că în urma controlului efectuat de către organele de poliție la intrarea în țară a autocarului, s-au observat în spațiul special destinat anvelopei de rezervă mai multe pungi din plastic de culoare neagră în care păreau a fi cartoane de țigarete, în urma controlului amănunțit al spațiului situat în partea frontală a autovehiculul și care masca radiatorul, constatându-se că în pungile respective se aflau disimulate 2000 de pachete de țigarete de culoare roșu cu alb având inscripția „M.F.L.", fără ca acestea să aibă aplicate timbrele fiscale, nota unilaterală întocmită de Garda Financiară Giurgiu din 06 octombrie 2011, notă din cuprinsul căreia a reieșit că prejudiciul total format din acciză și T.V.A. cauzat bugetului de stat este de 16.746,91 lei, din care acciza reprezintă 13.069, 49 lei, iar T.V.A. reprezintă 3.677, 42 lei și dovada de primire la Camera de Corpuri Delicte a celor 2.000 țigarete.

Așa fiind, tribunalul a reținut că declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptelor s-au coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, așa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen., probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de art. 52 C. proc. pen. în favoarea inculpatului.

În drept, faptele inculpatului M.I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete, contrabandă și evaziune fiscală, prevăzute și pedepsite de art. 296

1

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului s-au avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, persona inculpatului.

Referitor la pericolul social al faptelor săvârșite de inculpat, tribunalul a reținut că, deși în cauza, prejudiciul nu a fost de o valoare ridicată, faptele comise de inculpat au prezentat un grad de pericol social ridicat având în vedere că sunt fapte ce au produs un prejudiciu bugetului consolidat al statului, urmarea imediată mergând până la impactul negativ, de afectare a relațiilor sociale care ocrotesc încrederea în instituțiile statului și în ordinea de drept.

În ceea ce privește persoana inculpatului, tribunalul a reținut pe de o parte că acesta nu a furnizat date despre locul și persoana care i-a comercializat țigaretele, informații pe care le-a putut furniza în condițiile în care potrivit propriilor declarații le-a achiziționat personal, iar pe de altă parte faptul că acesta în comiterea infracțiunilor s-a folosit de profesia sa, inculpatul fiind conducător auto pe autocarul firmei M. ce efectuează curse regulate pe ruta România-Grecia, transportul țigaretelor fiind astfel facilitat, apoi atitudinea sinceră adoptată de acesta pe parcursul procesului penal, concretizată în recunoașterea și regretarea faptelor, lipsa antecedentelor penale, inculpatul fiind un infractor primar.

Față de cele arătate, tribunalul a apreciat că o pedeapsă rezultantă de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare a cărei executare să fie suspendată condiționat, având în vedere persoana inculpatului, la stabilirea acestui cuantum avându-se în vedere pe lângă elementele arătate mai sus și reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 ca urmare a reținerii prevederilor art. 3201 C. proc. pen., este în măsură să-și atingă scopul prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv reeducarea inculpatului și reintegrarea sa în societate.

Referitor la latura civilă a cauzei, tribunalul a reținut că prin cererea de la filele 12-13 din dosar, A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu, s-a constituit în cauza de față, parte civilă cu suma de 16.746,91 lei reprezentând accize și T.V.A. calculate la un număr de 40.000 de țigarete ce nu aveau aplicate timbrul fiscal prevăzut de lege, prejudiciu pe care inculpatul a fost de acord să-1 achite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul M.I., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și rejudecând, în fond, redozarea pedepselor prin aplicarea disp. art. 74, 76 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 283 din 13 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.I. împotriva sentinței penale nr. 110 din 31 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe apelantul-inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei onorariul apărătorului din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Analizând sentința apelată prin prisma criticii formulate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, în limitele prevăzute de art. 371 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:

Instanța fondului a reținut corect situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și recunoscută de inculpat în condițiile art. 320

1

C. proc. pen., din care rezultă că la data de 28 septembrie 2011 inculpatul M.I. a achiziționat din Grecia cantitatea de 2.000 pachete țigarete cu inscripția M. fără ca acestea să aibă aplicate marcaje fiscale și fără documente de proveniență, fiind depistat la P.T.F. Giurgiu când intenționa să le introducă în țară în scopul comercializării.

Situația de fapt, mai sus descrisă, a rezultat din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșa foto aferentă, nota unilaterală întocmită de Garda Financiară, secția Giurgiu, coroborate cu declarațiile de recunoaștere date de inculpat.

Critica apelantului-inculpat referitoare la greșita individualizare a pedepselor sub aspectul cuantumului și al omisiunii instanței de fond de a retine circumstanțe atenuante în cauză, a fost nefondată, Curtea constatând că prima instanță s-a orientat spre minimul special al pedepselor, reduse ca urmare a reținerii disp.art. 320

1

C. proc. pen., iar ca modalitate de executare, suspendarea condiționată, astfel că o pedeapsă rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare a fost aptă să conducă la realizarea dublului scop al acesteia.

Curtea a apreciat că nu se justifică reținerea vreunei circumstanțe atenuante judiciare, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine procesuală de recunoaștere, având în vedere că inculpatul a fost depistat în flagrant, iar gradul de pericol social al faptelor a fost ridicat, reflectat prin modul concret de comitere, cuantumul ridicat al prejudiciuluiu-16.746,91 lei, nerecuperat, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a suferit o condamnare în anul 2002, pentru care a intervenit grațierea.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul M.I., invocând cazurile de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 și 172 C. proc. pen. solicitând reținerea circumstanțelor atenuate prevăzute de art. 74-76 C. pen., cu consecința reducerii pedepsei aplicate sub minimul special.

Examinând recursul declarat de inculpatul M.I., înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:

Examinând recursul declarat prin raportare la dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele care urmează.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 172 al art. 385

9

C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

În ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., invocat de recurentul inculpat, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, în prezenta cauză, au fost dezvoltate critici care nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare anterior menționat, ci, eventual, ar putea fi circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. în acest sens, se reține, însă, că în realizarea scopului de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat și pct. 14 al art. 385

9

C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, or, în speță, recurentul inculpat a criticat hotărârile pronunțate sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată, situație exclusă din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație și Justiție în calea de atac a recursului, potrivit art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Totuși, recursul inculpatului M.I., urmează să fie admis în baza Deciziei nr. 17 din data de 18 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secții unite, în recurs în interesul legii, care a statuat următoarele:

Pentru combaterea evaziunii fiscale legiuitorul a incriminat, în mod general, sustragerea de la plata taxelor și impozitelor în Legea nr. 241/2005 și, respectiv, a incriminat în alte legi speciale modalității concrete de sustragere de la plata taxelor, infracțiunile din aceste legi constituind forme specifice de evaziune fiscală.

Omisiunea plății taxelor datorate este, așadar, incriminată atât în C. fisc., cât și în Legea nr. 241/2005, respectiv în C. vamal. Astfel, infracțiunea din C. fisc. (art. 296

1

alin. (1) lit. i)), deținerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal] este un act preparator al evaziunii fiscale incriminat distinct. Situația premisă se referă la depozite clandestine de produse accizabile, rezultate din producerea fără forme legale sau scoaterea din antrepozite fiscale fără forme legale a unor produse supuse accizării. Dacă proveniența acestor bunuri este contrabandă, se va reține numai această infracțiune (art. 270 C. vam.), în conținutul său (alin. (3)) intrând și depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal.

Evaziunea fiscală reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor cu privire la bunuri aflate pe teritoriul României, iar infracțiunea de contrabandă reprezintă o infracțiune complexă cu privire la omisiunea plății acelorași taxe și impozite, dacă bunurile au fost introduse în țară în mod fraudulos. Contrabanda reprezintă astfel o normă complexă de incriminare a unei modalități specifice de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea bunurilor cu încălcarea regimului juridic al frontierei.

Având în vedere obiectul juridic mai larg al infracțiunii de contrabandă, modalitatea specifică de realizare a elementului material care se încadrează atât în deținere în afara antrepozitului fiscal - art. 2961 alin. (1) lit. i) din C. fisc. cât și în contrabandă, infracțiunea de contrabandă este o infracțiune complexă, care include deținerea bunurilor în afara antrepozitului, dacă proveniența acestor bunuri este contrabandă.

Contrabanda, atât în varianta tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei, reprezintă astfel o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize), care au intrat în țară cu încălcarea regimului juridic al frontierei.

Deținerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor pentru acest tip de bunuri, iar infracțiunea de contrabandă (atât în cazul variantei-tip, cât și în cel al infracțiunii asimilate celei de contrabandă) reprezintă o infracțiune complexă ce include în obiectul juridic și în elementul material al laturii obiective atât omisiunea plății acelorași taxe și impozite (ce se regăsesc fie în conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, dacă nu este vorba despre produse accizabile supuse marcării, cărora să le lipsească marcajul corespunzător, fie în conținutul constitutiv al deținerii de bunuri în afara antrepozitului fiscal, dacă este vorba despre produse accizabile supuse marcării și care sunt marcate necorespunzator), cât și introducerea acestora în țară în mod fraudulos.

încălcarea regimului vamal prin omisiunea declarării la frontieră (primul birou vamal) a bunurilor provenind din afara U.E. este, după caz, un act preparator al evaziunii fiscale sau chiar un act consumat de evaziune fiscală, motiv pentru care reținerea infracțiunii de contrabandă (art. 270 C. vam.) nu mai poate face incidente prevederile art. 9 din Legea nr. 241/2005, elementul material al evaziunii fiscale, ca și scopul săvârșirii infracțiunii (obținerea unor avantaje patrimoniale prin neplata sumelor datorate ca obligații fiscale) fiind incluse în elementul material și scopul infracțiunii de contrabandă.

Drept urmare, Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva Deciziei penale nr. 283 din 13 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Va casa decizia penală recurată și în parte sentința penală nr. 110 din 31 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul București și, rejudecând:

În temeiul art. 386 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.I. din infracțiunile prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, art. 296

1

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 și art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 într-o singură infracțiune prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, text de lege în baza căruia, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. pen., va condamna pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

Va face aplicarea art. 71 și 64 lit. a) a teza II-a și lit. b) C. pen.

Va menține aplicarea art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește, conform art. 82 C. pen., un termen de încercare de 3 ani și 8 luni.

Va pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 200 lei, urmează să se plătească din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva Deciziei penale nr. 283 din 13 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia penală recurată și în parte sentința penală nr. 110 din 31 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul București și, rejudecând:

În temeiul art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.I. din infracțiunile prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, art. 296

1

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 și art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 într-o singură infracțiune prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, text de lege în baza căruia, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. pen., condamnă pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

Face aplicarea art. 71 și 64 lit. a) a teza II-a și lit. b) C. pen.

Menține aplicarea art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește, conform art. 82 C. pen., un termen de încercare de 3 ani și 8 luni.

Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.e privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2014.