ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 758/2015

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 758/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Deliberând asupra contestației de față,

în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 60/MAE din 08 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău,

secția penală, în Dosarul nr. 309/32/2015, în baza art. 107 din Legea nr. 302/2004,

republicată, a fost admisă cererea formulată de Ministerul Justiției din Danemarca,

Dosar nr. 2015-3310-0545 din 06 mai 2015, privind executarea mandatului european

de arestare împotriva persoanei solicitate D.L.M.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea

nr. 302/2004, republicată raportat la art. 97 alin. (2) din aceeași lege, a fost

dispusă predarea persoanei solicitate autorităților judiciare daneze.

În baza art. 112 alin. (1) din Legea

nr. 302/2004, republicată, raportat la art. 58 alin. (1) din aceeași lege, a fost

dispusă amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare daneze,

până la soluționarea definitivă a cauzei care formează obiectul Dosarului nr. 386/110/2015

al Tribunalului Bacău, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție

a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării

condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea

nr. 302/2004, republicată, raportat la art. 97 alin. (2) din aceeași lege, a fost

dispusă predarea persoanei solicitate autorităților judiciare daneze, sub condiția

ca, dacă se va pronunța împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate,

aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

În baza art. 103 alin. (10) din Legea

nr. 302/2004, republicată, a fost dispusă arestarea persoanei solicitate, în vederea

predării către autoritățile daneze, cu respectarea termenelor prevăzute de art.

111 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 30 de zile.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea

nr. 302/2004, republicată, a fost dispusă emiterea de îndată a mandatului de arestare.

În baza art. 107 alin. (3) din Legea

nr. 302/2004, republicată, s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare

la data încetării motivului care a justificat amânarea.

În baza art. 107 alin. (2) din Legea

nr. 302/2004, republicată, a fost dispusă comunicarea hotărârii de executare a mandatului

european de arestare autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției - Direcția

Drept Internațional și Tratate și Ministerului Internelor - Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională - Biroul Sirene.

A fost dispusă traducerea, în regim de

urgență, a hotărârii și adresei către autoritatea judiciară emitentă din limba română

în limba engleză.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare avansate de statul român au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța astfel,

Curtea de Apel Bacău a reținut că Ministerul

Internelor și Reformei Administrative, Centrul de cooperare Polițienească internațională

- Biroul SIRENE, cu adresa nr. 1502398 din data de 09 martie 2015, a înaintat Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Bacău, semnalarea

transmisă de Biroul SIRENE Național din Danemarca, pentru

arestarea persoanei solicitate D.L.M.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău

nu a dispus reținerea persoanei solicitate și, în consecință, nu i-a adus la cunoștință

persoanei solicitate motivele reținerii.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău,

cu adresa nr. 630/II/5/2015 din data de 08 mai 2015, a sesizat Curtea de Apel Bacău

în vederea executării mandatului european de arestare.

În

fapt, persoana solicitată D.L.M. este urmărită de Curtea din

Esbjerg din Danemarca, fiind arestată preventiv, în lipsă, la data de 23

ianuarie 2015, reținându-se în mandatul european de arestare în sarcina acestuia:

- obținerea ilegală de informații de identificare

de pe cardurile de credit cu circumstanțe agravante,

în sensul că, în data de 22 noiembrie 2012,

la Banegarden, Banegardspladsen, 6600 Vejen, persoana în cauză a instalat un echipament

direct la aparatul care emitea bilete de călătorie cu scopul de a colecta informații

cu privire la numerele de pe cardurile de credit, cât și informații cu privire la

codurile pin aferente acestora.

- folosirea de obstacole în calea persoanelor

care își exercitau atribuțiile oficiale,

în

sensul că, a aruncat cu un obiect metalic în capul sergentului J.A.M., în încercarea

de a se opune arestării acesteia.

- frauda pe calculator, în sensul că, la

data de 18 octombrie 2012, la benzinăria F24, Strandvejen, 7000 Fredericia, în mod

ilegal a fost modificată, adăugată sau ștearsă informația pentru uzul electronic

de date și astfel a folosit un D. falsificat pentru a plăti benzina în valoare de

554,40 DDK, pentru vehiculul cu număr de înmatriculare xxx.

Mandatul european de arestare s-a emis

de Ministerul Justiției din Danemarca în baza hotărârii Curții din Esbjerg din data

de 23 ianuarie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 31-235/2015.

În

conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3) din Legea

nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanței ocazie cu care i-a

fost adusă la cunoștință existența mandatului european de arestare, conținutul acestuia,

a posibilității consimțirii la predare către statul solicitant, precum și cu privire

la drepturile sale procesuale.

În

temeiul art. 103 alin. (7) și (10) din Legea nr. 302/2004,

s-a procedat la audierea persoanei solicitate.

Persoanei solicitată, după ce i s-au pus

în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul

irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea

solicitantă și a

invocat motivul facultativ de refuz prevăzut

de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, respectiv că pentru aceleași

fapte este cercetat în România. Totodată, a refuzat predarea invocând afecțiuni

medicale la un genunchi și care necesită tratament.

Curtea a reținut că D.L.M. este judecat

în România, în Dosarul nr. 386/110/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bacău pentru

săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- operațiuni ilegale cu dispozitive sau

programe informatice prevăzută de art. 365 alin. (1) și (2) C. pen., constând în

aceea că în perioada septembrie-octombrie 2014, inculpatul D.L.M., a produs și deținut

dispozitive de citire a cardurilor bancare și de captare a codului PIN (respectiv

dispozitive de skimming) în scopul de a le instala la bancomate din străinătate

în vederea obținerii, în mod ilegal, de date de carduri.

- deținere de instrumente în vederea falsificării

de valori prevăzută de art. 314 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada

septembrie - octombrie 2014 inculpatul D.L.M. a fabricat și deținut echipamente,

atât hardware cât și software, folosite la falsificarea instrumentelor de plată

electronică.

- tentativă de falsificare de instrumente

de plată prevăzută de art. 311 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada

septembrie - octombrie 2014 inculpatul D.L.M. a deținut dispozitive și programe

de duplicare a instrumentelor de plată (carduri bancare) (respectiv dispozitive

de reinscripționat banda magnetică ale unor carduri bancare, programe informatice

(aplicații) care pot fi utilizate la descărcarea de date informatice dintr-un dispozitiv

extern într-un calculator și la inscripționarea benzii magnetice ale unor carduri

bancare prevăzute cu bandă magnetică), carduri blank precum și mai multe date de

identificare ale unor carduri bancare aparținând unor cetățeni străini (aproximativ

un număr de 524 de date de identificare) și codurile PIN aferente (date de carduri

și coduri PIN care au fost obținute anterior prin activități de skimming, respectiv

prin folosirea unor dispozitive de captare a datelor de identificare existente pe

track-ul 2 ale cardurilor bancare), în scopul de a fi folosite la falsificarea instrumentelor

de plată electronică (carduri bancare), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește datele de identificare

ale cardurilor bancare (respectiv un număr de 524 de date de carduri bancare) care

au fost găsite în urma perchezițiilor informatice efectuate asupra mediilor de stocare

ridicate de la inculpatul D.L.M., în urma verificărilor efectuate în baze de date

„open source" cu privire la BIN-urile (numărul de identificare al Băncii),

au

fost identificate băncile emitente ale acestor cardurilor bancare, majoritatea acestora

fiind bănci din Suedia și Danemarca.

Din datele existente în cauză a rezultat

că aceste date de identificare ale cardurilor bancare (marea majoritate aparținând

unor cetățeni străini) au fost obținute prin activități ilegale de skimming săvârșite,

în special, în Suedia și Danemarca.

De asemenea, din cercetările efectuate

în cauză a rezultat că inculpatul D.L.M. a transmis/primit, prin intermediul internetului

(de exemplu prin e-mail, programul S. etc), mai multe date de carduri bancare și

codurile PIN aferente (date care au fost obținute prin activități de skimming),

precum și mai multe programe informatice care pot fi utilizate la descărcarea de

date informatice dintr-un dispozitiv extern într-un calculator, prin intermediul

porturilor de tip COM, precum și la inscripționarea benzii magnetice ale cardurilor

prevăzute cu bandă magnetică (de exemplu aplicațiile T2-2048.exe și CDM.exe unor

alte persoane care au procedat la falsificarea instrumentelor de plată electronică

și punerea acestora în circulație prin efectuarea de retrageri neautorizate de numerar

la ATM-uri din străinătate, iar o parte din sumele retrase au fost trimise numitului

D.L.M., pe numele acestuia sau pe numele altor persoane din anturajul său (persoane

aflate în România, de ex. F.C.M., B.M., etc).

Având în vedere că până la acest moment

nu au fost finalizate cercetările cu privire la aceste fapte, ținând seama și de

aspectul că inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv, s-a dispus disjungerea

cauzei și continuarea cercetărilor față de numiții D.L.M., N.A.I. și alte persoane

cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional

organizat prevăzută de art. 367 C. pen., de acces, fără drept, la un sistem informatic

comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate,

prevăzută de art. 360 C. pen., falsificare de instrumente de plată, prevăzută de

art. 311 alin. (2) C. pen., punere în circulație de valori falsificate, prevăzută

de art. 313 C. pen., efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea

unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit

utilizarea acestuia, prevăzută de art. 250 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea

art. 38 C. pen.

Anterior sesizării instanței de judecată,

procurorul a solicitat prin comisie rogatorie adresată autorităților judiciare daneze

să îndeplinească următoarele activități ce sunt necesare în dosar pentru stabilirea

situației de

fapt, pentru identificarea participanților

la săvârșirea faptelor care fac obiectul cauzei penale și pentru probarea activității

infracționale:

- informarea/sesizarea băncilor emitente

ale cardurilor bancare arătate în anexa nr. 2 în vederea blocării acestor carduri

bancare (având în vedere că au fost divulgate neautorizat atât datele de carduri

bancare cât și codurile PIN aferente) precum pentru blocarea tranzacțiilor neautorizate

efectuate cu aceste carduri bancare/date de carduri;

- solicitarea de relații de la băncile

emitente ale cardurilor bancare menționate în anexa nr. 2 atașată prezentei cereri

cu privire la următoarele aspecte: identificarea titularii cardurilor bancare, dacă

au fost reclamate/identificate operațiuni neautorizate efectuate cu respectivele

carduri bancare/date de cardurilor bancare, detalii cu privire la respectivele tranzacții,

dacă titularii cardurilor bancare au formulat plângeri penale cu privire la faptele

de skimming/efectuare fără drept de operațiuni neautorizate cu instrumente de plată

electronică, cuantumul prejudiciului cauzat, dacă băncile doresc să participe în

procesul penal în calitate de persoană vătămată și dacă se constituie parte civilă

în procesul penal,

- identificarea și audierea titularilor

cardurilor bancare arătate în anexa nr. 2 pentru a indica tranzacțiile care au fost

efectuate neautorizate, cuantumul prejudiciului cauzat, dacă au fost despăgubite

(de bancă sau de altă persoană), dacă doresc să participe în procesul penal în calitate

de persoană vătămată și dacă se constituie parte civilă în procesul penal,

- identificarea locației/locațiilor unde

au fost efectuată activitatea de skimming, respectiv unde au fost instalate dispozitivele

de skimming și obținute ilegal datele de carduri bancare și codurile PIN aferente

arătate în anexa nr. 2;

- obținerea de înregistrări video surprinse

de camerele de supraveghere video amplasate la ATM sau alte aparate la care se poate

efectua tranzacții cu instrumente de plată electronică unde au fost efectuate faptele

de skimming/de efectuarea de operațiuni neautorizate cu instrumente de plată electronică;

- obținerea tranzițiilor financiare efectuate

de numitul D.L.M. (prin bănci și/sau servicii de transfer rapid de bani (de exemplu

M.G., W.U. etc);

- obținerea de alte probe cu privire la

aceste fapte de skimming/de efectuarea de operațiuni neautorizate cu instrumente

de plată electronică (declarații de martori, interceptări ale convorbirilor telefonice,

activități de supraveghere video etc.)

- înaintarea probelor obținute cu privire

la faptele de skimming/de efectuarea de operațiuni neautorizate cu instrumente de

plată electronică;

De asemenea, a solicitat să-i fie comunicate

dacă au fost deschise anchete penale cu privire la aceste activități de skimming

și/sau de efectuarea de operațiuni neautorizate cu instrumente de plată electronică

arătate în anexa nr. 2, autoritățile care anchetează aceste fapte penale, dacă au

fost identificați autorii/participații, dacă au fost luate măsuri preventive/asigurătorii

în aceste cauze, care este stadiul anchetelor etc.

Împreună cu prezenta cerere de comisie

rogatorie s-a înaintat lista datelor de carduri bancare care au fost emise de băncile

din Suedia, precum și lista cardurilor bancare care au fost emise de bănci din alte

țări - anexa nr. 2 precum și un suport optic „Direcția de Investigare a Infracțiunilor

de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău - dosar penal

nr. 117/D/P/2014 - date de carduri bancare" ce conține două fișiere cu datele

de carduri menționate în prezenta cerere de comisie rogatorie, respectiv fișierul

„anexa nr. 1 carduri Suedia + alte țări" și anexa nr. 2 carduri Danemarca +

alte țări".

În

ceea ce privește faptele pentru care este judecat în România,

s-a constatat că ele vizează exclusiv activitatea infracțională desfășurată în România,

astfel că în mod evident nu pot fi aceleași cu cele care fac obiectul mandatului

european de arestare.

În

ceea ce privește faptele pentru care s-a disjuns cauza prin

rechizitoriu și care ar putea cuprinde pe lângă alte acte materiale și pe cel de

la pct. 3 din mandatul european de arestare, Curtea a reținut că nu s-a deschis

o procedură oficială împotriva lui D.L.M., autoritățile judiciare române fiind în

stadiul de colectare a informațiilor.

Cercetarea acestor fapte, având un caracter

general, nu se încadrează cu suficientă precizie în motivul de refuz reglementat

de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004. Pe de altă parte, caracterul

facultativ al acestui motiv de refuz, privind fapte ce ar fi comise în Danemarca

și Suedia, fac ca cercetările de ordin general întreprinse de autoritățile române

să nu constituie un impediment pentru predarea persoanei solicitate în țara locului

faptelor. Oricum aceste cercetări se bazează în mare parte pe informațiile transmise

din Danemarca, ca răspuns la comisia rogatorie menționată anterior.

Nici afecțiunile medicale de care suferă,

nu pot împiedica executarea mandatului, putând conduce, cel mult la o amânare a

predării, potrivit art. 98 din Legea nr. 302/2004, dacă sunt suficient de grave

și constatate printr-o expertiză oficială.

Or, niciuna din aceste condiții nu era

îndeplinită.

Infracțiunile pentru care s-a emis mandatul

european de arestare au fost săvârșite pe teritoriul Danemarcei și se regăsesc printre

infracțiunile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pedeapsa maximă prevăzută de legea penală

daneză pentru infracțiunile pentru care este cercetată persoana, solicitată este

de 8 ani închisoare.

Așa cum s-a arătat mai sus, în cauză nu

există niciunul dintre motivele de refuz ale executării mandatului european de arestare

prevăzute de art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pe de altă parte, D.L.M. este judecat în

Dosarul nr. 3.86/110/2015 al Tribunalului Bacău, în stare de arest preventiv, ceea

ce înseamnă că predarea imediată către autoritățile judiciare daneze nu este posibilă.

Această împrejurare este reglementată de Legea nr. 302/2004 drept o cauză legală

de amânare a predării, până la soluționarea definitivă a cauzei care formează obiectul

Dosarului nr. 3 86/110/2015 al Tribunalului Bacău, iar în caz de condamnare cu executarea

în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate

ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Chiar și în aceste condiții, punerea în

executare a mandatului european de arestare în vederea predării se va face cu persoana

solicitată în stare de arest, la momentul încetării motivului care a justificat

amânarea.

Împotriva sentinței penale nr. 60/MAE din

08 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, în Dosarul nr. 309/32/2015,

la data de 08 mai 2015 persoana solicitată D.L.M., a formulat contestație la pronunțarea

sentinței, fără a preciza și motivele acesteia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 12 mai 2015, formându-se

Dosarul nr. 309/32/2015.

Față de imposibilitatea de prezentare a

contestatorului la termenul din 15 mai 2015, instanța a acordat un nou termen de

judecată.

Deși pentru termenul stabilit din 29 mai

2015, contestatorul solicitase judecarea contestației în lipsa sa, acesta a înțeles

să fie prezent în instanță și să-și susțină oral motivele care l-au determinat să

formuleze calea de atac.

Astfel, acesta a arătat că este de acord

cu predarea sa autorităților daneze, în vederea aflării adevărului în cauza pentru

care este cercetat de acestea, nu însă și cu amânarea predării până la soluționarea

definitivă a cauzei care formează obiectul Dosarului nr. 386/110/2015 al Tribunalului

Bacău.

Examinând contestația formulată de persoana

solicitată D.L.M., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile

formulate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge

pentru următoarele considerente:

În

acord cu instanța de fond, Înalta Curte consideră că sunt

îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare emis

pe numele persoanei solicitate D.L.M. de autoritățile judiciare daneze, la data

de 23 ianuarie 2015 de Curtea din Esbjerg, în Dosarul nr. 31-235/2015, astfel cum

sunt reținute în art. 86 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea

judiciară internațională în materie penală.

Din actele și lucrările dosarului, se constată

că, faptele reținute în sarcina persoanei solicitate, respectiv de obținere ilegală

de informații de identificare de pe cardurile de credit cu circumstanțe agravante

Secțiunea 301, subsecțiunea 2 din Codul penal danez), folosirea de obstacole în

calea persoanelor care își exercita atribuțiile oficiale (Secțiunea 119, subsecțiunea

3 din Codul penal danez) și fraudă pe calculator (Secțiunea 279 a din Codul penal

danez) se circumscriu dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 referitoare

la faptele ce permit predarea fără a mai fi necesară verificarea condiției dublei

incriminări.

Mai mult, se observă că, situațiile prevăzute

în art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată nu-și găsesc aplicabilitatea

în cauză, față de împrejurarea că în cauză nu s-a pronunțat o pedeapsă sau o măsură

de siguranță privativă de libertate.

Totodată, analizând actele dosarului, Înalta

Curte constată că, nu exisă niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 98 din lege

și pentru care statul român poate refuza executarea mandatului european.

Față de prevederile art. 98 alin. (1)

lit. a)-c) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională

în materie penală sunt incidente motivele de refuz obligatoriu la predare în următoarele

situații:

„Autoritatea judiciară română de executare

refuză executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:

a) când, din informațiile de care dispune,

reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către

un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării,

sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau

executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi

fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit

legii statului de condamnare;

b) când infracțiunea pe care se bazează

mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile

române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;

c) când persoana care este supusă mandatului

european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe

care se bazează mandatul de arestare în conformitate cu legea română".

Pe de altă parte, dispozițiilor art. 98

alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată prevăd că atunci când persoana

care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale

în România pentru aceeași faptă care a motivat emiterea mandatului european de arestare,

autoritatea judiciară română poate refuza executarea acestuia.

Procedându-se de către instanța de fond

la ascultarea persoanei solicitate, la termenul 08 mai 2015, aceasta nu a formulat

obiecțiuni în ceea ce privește identitatea, admițând că este persoana menționată

în mandat și precizând că nu consimte la predarea sa către autoritățile judiciare

daneze. Drept urmare, instanța de fond a urmat procedura reglementată în art. 103

alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În

acest sens, Înalta Curte observă că, în mod constant, atât

în fața procurorului, cât și în fața curții de apel, persoana solicitată a arătat

că nu dorește să fie predată autorităților daneze, întrucât este cercetată în România

pentru același gen de fapte pentru care se solicită predarea în statul danez, iar

în fața instanței de control judiciar a arătat că este de acord cu predarea autorităților

daneze nu însă și cu amânarea acesteia.

Examinând actele dosarului se reține că

numitul D.L.M. este cercetat, în România, pentru infracțiuni informatice, respectiv

infracțiunile de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prevăzută

de art. 365 alin. (1) și (2) C. pen., deținere de instrumente în vederea falsificării

de valori prevăzută de art. 314 alin. (2) C. pen. și tentativă de falsificare de

instrumente de plată prevăzută de art. 311 alin. (2) C. pen. pentru perioada septembrie-octombrie

2014, iar, în Danemarca, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de obținerea

ilegală de informații de identificare de pe cardurile de credit cu circumstanțe

agravante, folosirea de obstacole în calea persoanelor care își exercitau atribuțiile

oficiale și frauda pe calculator fapte ce au fost săvârșite în perioada 18 octombrie

- 22 noiembrie 2012.

În

considerarea celor expuse anterior, transpare ideea că predarea

persoanei solicitate către statul emitent al mandatului european de arestare se

justifică față de împrejurarea că D.L.M. este cercetat pe teritoriul

D

anemarcei pentru alte fapte decât cele pentru care este cercetat

de Tribunalul Bacău, în Dosarul nr. 386/110/2015.

De altfel, se constată că instanța de fond

a verificat apărările persoanei solicitate prin raportare la motivul opțional de

refuz la predare de către autoritatea judiciară română, potrivit art. 98 alin.

(2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 (legiuitorul utilizând expresia poate refuza

executarea mandatului european de arestare), astfel că instanța română poate dispune

executarea mandatului european de arestare chiar în lipsa acordului persoanei solicitate,

dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

În

aceste condiții, Înalta Curte constată că niciunul din motivele

invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare nu se încadrează

în situațiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 98 din Legea

nr. 302/2004 și, din această perspectivă, criticile apărării nu pot fi primite.

Totodată, din actele dosarului, rezultă

că persoanei solicitate i-au fost respectate drepturile de a fi informată cu privire

la conținutul mandatului european de arestare, fiindu-i comunicat, în limba română,

mandatul european de arestare, precum și dreptul de a fi asistată de un apărător

în fața instanței de fond, față de prevederile art. 104 din legea specială.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor

art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu ocazia pronunțării asupra

executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările

cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, apreciindu-se

că o altă măsură preventivă neprivativă de libertate nu se impune a fi luată.

Astfel, având în vedere că persoana solicitată

este cercetată în Dosarul nr. 386/110/2015 în fața Tribunalului Bacău, până la soluționarea

definitivă a cauzei penale, Înalta Curte consideră că instanța de fond a apreciat

justificat că se impune amânarea predării persoanei solicitate, în accepțiunea disp.

art. 112 coroborat cu art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit

cărora, în situația în care persoana extrădabilă este „cercetată penal de către

autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă

a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea

se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până

la executarea pedepsei la termen ".

Pentru considerentele expuse, apreciază

că hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel încât, în temeiul art. 108

din Legea nr. 302/2004, republicată,

Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată

D.L.M. împotriva sentinței penale nr. 60/MAE din 08 mai 2015 a Curții de Apel Bacău,

secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc.

pen. va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 520 RON cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată

de persoana solicitată D.L.M. împotriva sentinței penale nr. 60 MAE din 08 mai 2015

a Curții de Apel Bacău, secția penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată

la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320

RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

29 mai 2015.