ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3232/2011

La data de 16 ianuarie 2006, a fost înregistrată plângerea penală a părții vătămate W.Y., care a reclamat faptul că, în luna septembrie 2005 a vizitat portalul e., unde l-a contactat pe utilizatorul contului "m.", care oferea spre vânzare telefoane mobile "M.", iar la data de 10 septembrie 2005, a convenit cu utilizatorul contului menționat să achiziționeze un telefon la prețul de 150 de euro. Totodată, la data de 12 septembrie 2005, partea vătămată a trimis prin W.U. suma de 150 de euro, iar în ziua următoare a fost contactat prin email de către utilizatorul contului sub pretextul că "din greșeală" i-au fost trimise patru telefoane mobile, motiv pentru care trebuie să mai plătească încă 300 de euro. Utilizatorul contului i-a indicat numărul de telefon. Partea vătămată a trimis încă 300 de euro prin W.U., l-a contactat pe utilizatorul contului la numărul de telefon indicat și i s-a comunicat că adresa de email i-a fost "sustrasă" și nu a primit sumele de bani. De asemenea, partea vătămată a anexat la plângerea formulată copii după documentele W.U. și a indicat adresa de email precum și parola de acces, în memoria acestei adrese fiind stocate mesajele ce fac obiectul plângerii. Din header-ele mesajelor primite de partea vătămată rezultă că autorii infracțiunilor au folosit calculatoare conectate la internet ce au alocate următoarele IP-uri: a. (ce este înregistrat pe SC "S.N." SRL din Hunedoara, str. P.), b. (ce este înregistrat pe SC "E.N." SRL Hunedoara, str. T. V.,) și c. (care este un IP alocat de rețeaua R. prin serviciul de acces internet "C.").Totodată, s-a stabilit că autorii fraudei informatice au folosit adresele de email d. și f. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că sumele trimise de partea vătămată au fost ridicate de la biroul W.U. din municipiul Petroșani de către inculpatul L.A.C. din municipiul Lupeni. Din declarația inculpatului L.A.C. a rezultat faptul că în primavara anului 2005 a fost interpelat de inculpatul Z.V.C. care, i-a propus, să câștige niște bani. Concret, ultimul a explicat celui dintâi că are "niște afaceri" pe internet și el nu trebuie decât să ridice sume de bani de la sucursalele unor bănci pe care i le va indica. În acest sens, Z.V.C. a pus la dispoziție inculpatului L. atât numele și adresa persoanei care trimitea banii cât și MTCN-ul acesteia. Totodată l-a asigurat că nu vor fi probleme cu organele de poliție și au stabilit ca din fiecare sumă trimisă de diverse persoane din străinătate, L.A.C. să primească un procent de 20 % (din sumele mari) respectiv, un procent de 10 % din sume mici (sub 50 de euro). L.A.C. a primit de la inculpatul Z.V.C. un telefon marca S. pentru a comunica între ei și pe acest telefon primea mesaje de la inculpat, pe care erau trecute toate datele necesare pentru a putea ridica banii. Ulterior, inculpatul L. a ridicat sume de bani care proveneau din vânzări fictive de telefoane mobile pe internet și pentru inculpatul Z.V.M., folosind același sistem indicat mai sus. La prima ridicare de bani de la R.B. din municipiul Petroșani, L.A.C. a fost însoțit de inculpatul Z.V.C. Din declarația inculpatului L.A.C. coroborată cu documentele prezente la dosar, a rezultat că suma de 450 de euro pe care partea vătămată W.Y. a trimis-o pe numele inculpatului L.A.C. a fost folosită de inculpatul Z.V.C. Reprezentanții în România ai site-ului e. au transmis faptul că în urma verificărilor efectuate în bazele de date, contul m. este un cont de acces la platforma e. al unui utilizator legitim al e. și a fost sustras de persoane neidentificate care l-au folosit ulterior pentru a accesa în mod ilegal platforma e. Adresa de email a fost folosită de suspecți pentru a înlocui adresele de email ale titularilor de drepturi ale mai multor conturi de acces la platforma e., după care suspecții au modificat aceste conturi prin schimbarea adreselor de email. Din actele puse la dispoziție autorităților judiciare din Germania de partea vătămată W.Y., coroborate cu declarațiile inculpatului L.A.C., a rezultat faptul că cel care a purtat discuțiile prin email cu partea vătămată, a fost inculpatul Z.V.C., care s-a prezentat ca fiind L.A.C. De asemenea, inculpatul i-a indicat părții vătămate și un număr de telefon pe care aceasta l-a sunat și, în mod constant, inculpatul l-a asigurat că îi va trimite telefoanele mobile pe care le-a promis, convingând-o să indice numărul de control (MTCN) pentru transferul de bani. După ce partea vătămată a trimis suma de bani, inculpatul i-a spus că adresa de email i-a fost furată și că îi va trimite noua adresă de email, lucru pe care l-a făcut. Partea vătămată și inculpatul Z.V.C. (care în continuare s-a prezentat ca fiind L.A.C. din L.), au purtat discuții pe noua adresă de email, iar inculpatul i-a replicat că nu a primit decât suma de 150 de euro, motiv pentru care partea vătămată i-a atașat chitanța de confirmare a plății sumei de 300 de euro. Inculpatul Z.V.C. i-a trimis părții vătămate a doua zi un email, prin care îl anunța că a anunțat poliția și F.B.I. și i-a solicitat să-i trimită din nou 150 de euro. Partea vătămată a realizat că este indus în eroare cu privire la bunurile pentru care a plătit deja banii și se încearcă în continuare înșelarea sa, l-a contactat pe inculpat pe email, spunându-i că nu va trimite banii, iar inculpatul i-a cerut să facă o nouă plată de 300 de euro și i-a adresat amenințări. La câteva zile după aceste discuții pe email, inculpatul i-a comunicat că dacă nu va plăti banii, va pierde și telefoanele și banii. Deși a încercat în mod repetat să îl contacteze pe inculpat prin email și prin telefonul mobil, partea vătămată nu a mai reușit să mai poarte discuții cu inculpatul. W.Y. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 450 de euro.

La data de 18 octombrie 2006, a fost înregistrată plângerea penală a părții vătămate K.A. împotriva inculpatei Z.S. Din conținutul plângerii rezultă faptul că partea vătămată a vizitat portalul e. și l-a contactat pe deținătorul adresei de email, care oferea spre vânzare telefoane mobile și întrucât prețul solicitat era bun, a trimis prin W.U. suma de 846 euro pentru a achiziționa 8 telefoane mobile, însă nu a primit bunurile pentru care a achitat suma de bani. Din cercetări a rezultat că inculpații Z.V.C. și Z.V.M. i-au indicat inițial părții vătămate numele inculpatei Z.S. ca fiind persoana care urma să ridice bani însă, ulterior, i-au indicat numărul de cont deschis la B. - Sucursala Lupeni pe numele inculpatului C.G., cont în care au fost virați cei 846 euro. Din declarația inculpatului C.G. a rezultat faptul că, în perioada anilor 2006 - 2007, a locuit circa 6 luni în municipiul L. la domiciliul familiei Z. și, în această perioadă, inculpatul Z.V.C. l-a rugat să meargă la sediile mai multor bănci și să ridice sume de bani, care proveneau din străinătate. Pentru ajutorul dat, inculpatul primea 20 % din totalul sumei primite. Tot la indicația inculpatului Z.V.C., inculpatul C.G. și-a deschis două conturi, unul la B. - Sucursala Lupeni și altul la B.T. - Sucursala Râmnicu Vîlcea; din banii care intrau în cont, C.G. își oprea procentul indicat mai sus, iar restul sumei îl preda inculpatului Z.V.C. C.G. a mai arătat faptul că el primea de la inculpatul Z.V.C. atât MTCN-ul cât și numele părților vătămate și se folosea de aceste date în momentul în care mergea la bănci pentru a ridica sumele de bani. Totodată, a recunoscut faptul că știa că sumele de bani pe care le ridica proveneau din vânzări fictive de bunuri pe internet, a realizat că această activitate nu este legală, întrucât l-a auzit pe inculpatul Z.V.C. discutând pe internet în limba engleză cu mai multe persoane din diferite țări și a văzut la televizor o relatare despre fraudele de pe internet. Partea vătămată K.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 846 euro.

La data de 22 mai 2007 a fost înregistrată plângerea părții vătămate M.A.Q., care a sesizat faptul că în luna mai 2007 a fost interesată să cumpere de pe site-ul de licitații publice e. un telefon și o persoană, care s-a recomandat G.T. i-a transmis o ofertă și, totodată, i-a solicitat ca plata să fie efectuată prin W.U. către inculpata Z.S. din localitatea Lupeni. Partea vătămată a constatat că deși vânzătorul i-a transmis un număr de urmărire al coletului pe care îl comandase, în realitate articolul comandat nu a fost expediat. Partea vătămată a efectuat verificări la W.U. și i s-a comunicat că banii au fost deja ridicați din România de către inculpata Z.S.. Ulterior, aceasta a încercat să corespondeze cu vânzătorii în vederea returnării banilor, însă fără nici un rezultat întrucât aceștia și-au schimbat adresa de email. Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că la data de 02 mai 2007, inculpata Z.S. a ridicat de la B. - Sucursala Lupeni prin W.U. suma de 250 dolari SUA, sumă care a fost trimisă de M.A.Q. din Philippines. Această sumă de bani provine tot din fraudarea cetățenilor străini prin postarea de anunțuri false pe internet, anunț postat de inculpații Z.V.C. și Z.V.M. Părții vătămate M.A.Q. i s-a produs un prejudiciu în sumă de 250 dolari SUA, însă aceasta nu s-a constituit parte civilă.

La data de 21 septembrie 2007 a fost înregistrată plângerea părții vătămate P.I. din Marea Britanie, care a sesizat faptul că în data de 05 septembrie 2006 a licitat pe site-ul e. pentru un telefon N. și, ulterior, a realizat că este vorba de o fraudă, întrucât s-a dovedit că persoana care s-a recomandat ca fiind vânzătorul telefoanelor mobile era o altă persoană. Din cercetările efectuate s-a stabilit că suma de 110 lire sterline pe care partea vătămată a trimis-o în vederea achiziționării unui telefon "N." de pe site-ul e., a fost ridicată de inculpata Z.S. iar anunțul postat pe site-ul e., a fost făcut de inculpații Z.V.C. și Z.V.M. Părții vătămate P.I. i s-a produs un prejudiciu în sumă de 110 lire sterline, însă aceasta nu s-a constituit parte civilă.

D.I.I.C.O.T – B.T. Hunedoara a solicitat autorităților judiciare din Belgia audierea prin comisie rogatorie audierea părții vătămate D.M., întrucât din actele de la dosar a rezultat că acesta a trimis suma de 180 euro prin W.U., iar banii au fost ridicați de inculpata Z.S. prin serviciul W.U. de la B.T. - Sucursala Lupeni, fără ca partea vătămată să primească computerul pentru care a licitat. Partea vătămată a declarat că nu-și mai amintește adresa de email care i-a fost pusă la dispoziție de vânzător, însă știe că era formată din 7 sau 8 cifre, iar încercările ei ulterioare de a-l căuta pe vânzător prin intermediul email-ului, au fost zadarnice. Faptul că suma de 180 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S., coroborată cu aspectele ce rezultă din interceptarea convorbirilor telefonice a celor trei inculpați, conduce la ideea că inculpații Z.V.M. și Z.V.C. au fost persoanele care au lansat oferta falsă de vânzare a bunului, pe care în realitate nu îl dețineau. De asemenea, este evident că cei doi inculpați au accesat, fără drept, sistemul informatic prin încălcarea măsurilor de securitate și au obținut datele reale ale unor utilizatori e. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 180 euro.

Au mai fost audiate prin comisie rogatorie de către autoritățile judiciare din Portugalia, părțile vătămare R.M.V.L. și F.M.P.V. Din declarația părții vătămate R.M.V.L. rezultă că în luna august 2006, a observat că pe portalul e. se ofereau spre vânzare telefoane mobile "N." în valoare de 150 de euro de către o persoană de naționalitate română. Partea vătămată a depus suma de 150 euro într-un cont W.U., iar după circa 4 - 5 zile, l-a contactat pe vânzător pe email, întrucât nu a primit telefonul mobil, iar acesta i-a spus că s-a produs o întârziere cu comenzile și, din greșeală, a expediat două telefoane, motiv pentru care, partea vătămată trebuia să mai depună 150 de euro pentru telefonul mobil în plus. Partea vătămată a început să aibă suspiciuni cu privire la vânzătorul telefoanelor, motiv pentru care a contactat serviciul e., iar după aceea l-a informat pe vânzător despre acest aspect, moment în care nu a mai primit nici un semnal din partea vânzătorului. De asemenea, partea vătămată a declarat că la început nu a suspectat nici o neregulă în anunțul de vânzare postat pe e., întrucât a verificat caracteristicile vânzătorului și a constatat că sunt în regulă, dar mai târziu a aflat că cei care au postat anunțurile au modificat caracteristicile reale ale vânzătorului. Și în acest caz oferta falsă de vânzare a fost lansată de inculpații Z.V.C. și Z.V.M. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 150 de euro.

Din declarația părții vătămate F.M.P.V. rezultă că la data de 11 mai 2006, a fost contactat prin email de către o persoană care avea de vânzare cinci telefoane mobile în valoare de 600 euro, iar vânzătorul i-a explicat cum să procedeze pentru a achiziționa aceste bunuri. În acest sens, partea vătămată a depus suma de 600 de euro la agenția băncii M. B., iar banii au fost transferați prin W.U. la B.T. - Sucursala Lupeni și au fost ridicați de inculpata Z.S. Partea vătămată nu a primit bunurile pentru care a achitat suma de bani, motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 635,50 de euro, reprezentând suma trimisă prin W.U. (600 euro), precum și taxele de 35,50 de euro. Declarația părții vătămate este confirmată și de declarația martorului F.R.C.R. care a arătat faptul că partea vătămată F.M.P.V. a purtat corespondență pe email cu vânzătorul și că acesta din urmă i-a spus la un moment dat că a expediat 12 telefoane mobile în loc de 6 și a mai solicitat încă 600 de euro, însă partea vătămată a realizat că tranzacția nu este în regulă și a refuzat să mai trimită altă sumă de bani. Suma de 600 euro a fost folosită de inculpații Z.V.C., Z.V.M. și Z.S.

Prin cererea de comisie rogatorie formulată de D.I.I.C.O.T. - B.T. Hunedoara, autoritățile judiciare elene au audiat pe partea vătămată E.B., care a declarat că în cursul anului 2005, a văzut un anunț postat pe e., prin care o persoană vindea telefoane mobile, a trimis un email la adresa la care era postată, email în care a arătat că este interesat să achiziționeze șase telefoane. Partea vătămată a trimis suma de 600 de euro prin W.U. la trei date diferite și, întrucât nu a primit telefoanele, l-a sunat pe vânzător pentru a-l întreba despre acest fapt, însă persoana care a efectuat tranzacția și-a schimbat de trei ori adresa de email, a susținut că este partener al vânzătorului și dorește o altă sumă de bani. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că sumele de bani trimise de partea vătămată prin W.U. au fost ridicate de inculpatul L.A.C. care, după ce și-a oprit procentul de 20 % din fiecare sumă primită, a înmânat banii inculpaților Z.V.C. și Z.V.M. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 750 de euro, reprezentând atât banii trimiși pentru a achiziționa telefoanele mobile cât și cheltuielile ocazionate cu transferul sumelor de bani.

Prin cererea de comisie rogatorie formulată de D.I.I.C.O.T. - B.T. Hunedoara, autoritățile judiciare italiene au audiat pe părțile vătămate A.R., C.S., F.C., P.S., B.F. și C.S. Din declarația părții vătămate A.R. rezultă faptul că în luna august 2005, a participat pe e. la o licitație în vederea cumpărării unui telefon mobil marca S., a solicitat achiziționarea unui telefon mobil și la câteva zile a trimis prin mandat poștal suma de 144,96 euro avându-l ca beneficiar pe inculpatul L.A.C., iar această sumă a fost retrasă de inculpat prin serviciul M. de la B. - Sucursala Lupeni. Întrucât partea vătămată nu a primit telefonul mobil, a realizat că este victima unei fraude și l-a contactat pe email pe vânzător, iar acesta i-a răspuns că telefonul mobil achiziționat va sosi în curând, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent. Din declarațiile inculpatului L.A.C. rezultă faptul că inculpații Z.V.M. și Z.V.C. au fost persoanele care au beneficiat de banii trimiși de partea vătămată și care i-au arătat modul în care trebuie completate formularele M. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 144,96 euro.

Din declarația părții vătămate C.S. (audiată de asemenea de autoritățile judiciare din Italia prin intermediul comisiei rogatorii) rezultă că în data de 20 decembrie 2005 a trimis suma de 200 de euro prin serviciul M., sumă care reprezenta costul unui telefon marca "N.", telefon pentru care a licitat pe portalul e. Suma de 200 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S. și partea vătămată nu a primit niciodată telefonul pentru care a plătit acești banii, deși a încercat în repetate rânduri să ia legătura prin email cu vânzătorul. Și în această situație suma de bani ridicată de inculpata Z.S. a fost folosită de cei doi inculpați Z.V.M. și Z.V.C., din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpaților, dar și din declarația inculpatului Z.V.M., care a recunoscut că mama sa, inculpata Z.S. a ridicat în repetate rânduri de la sucursalele mai multor bănci din Petroșani și Lupeni, sume de bani ce au fost trimise prin serviciile M. și W.U. și care proveneau din înșelarea părților vătămate. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 200 de euro.

În data de 18 ianuarie 2006, partea vătămată P.S. a intenționat să achiziționeze 5 telefoane mobile marca N. prin rețeaua internet, mai precis de pe portalul e., a trimis un email vânzătorului și au stabilit să se achite un avans de 200 de euro prin W.U. După ce a confirmat expedierea sumei, vânzătorul i-a comunicat părții vătămate că din greșeală i-a trimis un număr mai mare de telefoane și pentru a fi făcută expedierea bunurilor este necesar să mai trimită încă 180 de euro prin serviciul M., lucru pe care partea vătămată l-a făcut. Ulterior, partea vătămată l-a căutat din nou pe vânzător pentru a-i confirma plata, însă acesta a invocat din nou o greșeală în expediere a bunurilor și a solicitat mai mulți bani, moment în care partea vătămată a realizat că este victima unei fraude. Această convingere i-a fost întărită și de faptul că oferta de vânzare a fost ștearsă de pe portalul e. Din datele de la dosar rezultă că suma de 380 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S. și este evident că și în acest caz banii au fost folosiți de inculpații Z.V.M. și Z.C.V. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 380 de euro.

Partea vătămată C.S. a declarat faptul că la sfârșitul anului 2006 a văzut un anunț pe site-ul de licitații e., prin care se oferea la vânzare un telefon mobil și a achitat suma de 205,5 euro într-un cont curent al cărui titular era un cetățean român cu domiciliul în România și a constatat că nu i s-a trimis telefonul pe care l-a achiziționat. Din datele de la dosar rezultă că suma de 205,5 euro a fost virată în contul curent al inculpatului C.G. de la B. - Sucursala Lupeni. Din declarația inculpatului C.G. a rezultat faptul că persoana care a postat anunțul cu date fictive pe site-ul de licitații e., este inculpatul Z.V.C., inculpat care, de altfel, îi transmitea MTCN-ul tranzacției și care, îl și însoțea uneori, când ridica sumele de bani. De asemenea, inculpatul C.G. își oprea un comision de 20 % din suma care intra în cont, după care, restul banilor, îi preda inculpatului Z.V.C. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 205,5 euro.

În luna noiembrie 2005, partea vătămată F.C. a vizat portalul e. și a luat hotărârea să achiziționeze un telefon mobil marca N., pentru suma de 170 de euro. Partea vătămată a avut un schimb de mesaje prin intermediul site-ului cu vânzătorul și s-a stabilit să transfere suma cerută prin M. în contul indicat de vânzător. După ce a efectuat transferul sumei de bani, partea vătămată i-a comunicat acest fapt vânzătorului, iar acesta din urmă i-a răspuns că i-a expediat 2 telefoane mobile în loc de unul și trebuie să mai efectueze un transfer de 170 de euro. Cetățeanul italian i-a răspuns vânzătorului că va efectua transferul banilor în momentul sosirii pachetului, iar după câteva zile, a constatat că licitația postată pe site-ul e. de acea persoană avea scris "utilizator ce nu mai este înregistrat" și a realizat că a fost victima unei fraude. Din datele de la dosar rezultă că suma de 170 de euro a fost ridicată de inculpatul Z.C.V. de la B. - Sucursala Lupeni. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 170 de euro.

În data de 30 august 2005 și respectiv 02 septembrie 2005, partea vătămată T.H.K. din Bulgaria a trimis sume de bani, respectiv 864 dolari SUA și 576 dolari SUA inculpatului L.A.C. Din declarația părții vătămate rezultă că acesta a dorit să achiziționeze telefoane mobile la un preț bun de pe portalul e., a luat legătura pe internet cu numitul "C." și au stabilit achitarea sumei solicitate în două rate. Partea vătămată a efectuat primul transfer de 864 dolari SUA și imediat după primirea sumei, numitul "C." i-a comunicat că pentru a face livrarea telefoanelor mobile trebuie să achite și restul sumei de bani. În acest context, partea vătămată a efectuat și al doilea transfer în valoare de 576 dolari SUA însă după această operațiune, vânzătorul nu i-a mai răspuns la telefoane și nu a putut lua legătura cu el nici pe internet. Ulterior, vânzătorul l-a sunat și i-a spus că sunt probleme cu comanda, respectiv că banii sunt mai puțini decât telefoanele trimise, solicitându-i să mai efectueze un transfer de 500 dolari SUA. Partea vătămată a realizat că a fost victima unei fraude și că nu va primi bunurile pentru care a trimis banii, motiv pentru care a depus plângere penală și ulterior s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.440 dolari SUA. Din actele de la dosar a rezultat că sumele de bani trimise de partea vătămată au fost ridicate de inculpatul L.A.C., la solicitarea inculpaților Z.V.C. și Z.V.M.

Partea vătămată B.K. (C.T.K.) din Canada a fost audiat de autoritățile judiciare din Canada cu privire la faptul că în data de 28 octombrie 2005 a trimis prin serviciul W.U. suma de 200 dolari SUA pe numele inculpatului L.A.C. Din declarația părții vătămate rezultă că în luna octombrie 2005, a vizitat site-ul e. și a intenționat să achiziționeze un telefon N., însă după ce a achitat contravaloarea telefonului prin serviciul W.U., nu a mai putut contacta vânzătorul, deși i-a trimis aproximativ 10 mesaje pe email, solicitându-i să-i restituie suma de 200 dolari SUA. Având în vedere că suma de bani a fost ridicată de inculpatul L.A.C., este evident că cei doi inculpați Z.V.C. și Z.V.M. sunt persoanele care au lansat oferta mincinoasă pe e. și care, din momentul în care au primit suma de bani, și-au schimbat adresele de email, pentru a numai putea fi contactați. Părții vătămate B.K. i s-a cauzat un prejudiciu de 200 dolari SUA, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

Din datele de la dosar a rezultat faptul că în data de 06 octombrie 2005, partea vătămată C.B. din Turcia a trimis suma de 420 euro pe numele inculpatului L.A.C. pentru achiziționarea a două telefoane N. Deși s-a solicitat prin comisie rogatorie audierea sus-numitului în calitate de parte vătămată sau parte civilă, din procesul-verbal întocmit de organele de poliție din cadrul poliției Marmaris a rezultat că numitul C.B. nu mai locuiește în prezent la adresa indicată, și nu se poate afla noul domiciliu. Din formularul de expediere a sumelor de bani, precum și din copia actelor trimise din Turcia, a rezultat însă, fără nici un dubiu, că în data de 06 octombrie 2005, cetățeanul turc a trimis prin serviciul M. suma de 420 de euro către inculpatul L.A.C., sumă care de altfel a și fost ridicată de către acesta pentru inculpații Z.V.M. și Z.V.C. Numitul C.B. nu s-a constituit parte civilă. Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termenul legal inculpații Z.V.C., Z.S., Z.V.M. și L.A.C., aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie. Prin apelurile formulate, inculpații Z.V.C. și Z.V.M. au solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., precum și în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina lor, iar în subsidiar reindividualizarea pedepselor aplicate sub aspectul cuantumului și modalității de executare. Prin apelul formulat inculpatul L.A.C. a solicitat, în principal, achitarea sa conform dispozițiilor art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar pe latură civilă obligarea sa la plata sumei de 353 euro și 328 dolari SUA reprezentând sumele de bani de care a beneficiat efectiv (20% din sumele ridicate). În susținerea orală a apelului, inculpata Z.S. a solicitat în principal, achitarea, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 74, 76 C. pen. Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin Decizia penală nr. 108/A din 9 noiembrie 2010 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații Z.V.C., Z.S., Z.V.M. și L.A.C. împotriva Sentinței penale nr. 57 din 29 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția penală. A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de apelanții Z.V.M., Z.V.C. și Z.S. prin Decizia penală nr. 146/2010 a Curții de Apel Alba Iulia. A obligat apelanții la plata sumei de câte 300 RON în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a dispus ca suma de 1.100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu să se înainteze din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Alba. În motivarea deciziei de mai sus, prima instanță de control judiciar a reținut următoarele: Prima instanță a interpretat just probele administrate în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecății și dispozițiile legale aplicabile. Curtea a apreciat că în cauză există probe certe care confirmă vinovăția inculpaților Z.V.C. și Z.V.M. la comiterea faptelor reținute în sarcina lor, soluția de condamnare fiind justă. S-a mai arătat de asemenea că în mod corect instanța de fond a reținut forma agravată a infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic și că infracțiunea de fals informatic prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 a fost corect încadrată din punct de vedere juridic. S-a mai reținut că din actele dosarului rezultă că inculpații au fost ajutați în desfășurarea activității infracționale de inculpații Z.S., L.A.C. și C.G. care ridicau sumele de bani expediate de persoanele induse în eroare, faptele acestora fiind corect încadrate în dispozițiile art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și ale art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Cu privire la criticile de netemeinicie aduse de inculpații apelanți Z.V.C., Z.V.M. și Z.S. împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, Curtea a reținut că prima instanță a realizat o justă evaluare a gradului de pericol social prezentat în concret de faptele inculpaților, aplicând sancțiuni corect individualizate prin prisma criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Totodată s-a mai reținut că latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de instanța de fond. Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recursuri inculpații : Z.V.C., Z.S., Z.V.M. și L.A.C., reiterând motivele formulate în fața instanței de apel. Criticile aduse nu sunt fondate. Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce urmează. Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor corespunde situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților sub aspectul infracțiunilor reținute în sarcina acestora. Pe baza probelor administrate în cauză, în esență se reține că în perioada 2005 - 2007 inculpații Z.V.C. și Z.V.M. s-au logat în mod neautorizat, prin încălcarea măsurilor de securitate, pe site-ul e., iar în scopul obținerii de beneficii materiale au indus în eroare mai multe persoane vătămate determinându-le să transfere diverse sume de bani prin sistemele M.G. și W.U., în schimbul achiziționării unor bunuri care în realitate nu existau. În mod corect a reținut instanța de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, prevăzută de art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003; fals informatic, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., reținută în sarcina inculpatului Z.V.C. În mod corect a reținut instanța de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de acces fără drept la un sistem informatic (art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003); fals informatic (art. 48 din Legea nr. 161/2003); fraudă informatică (art. 49 din Legea nr. 161/2003) și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., reținute în sarcina inculpatului Z.V.M. De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fraudă informatică (prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003) și înșelăciune (prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.) în forma complicității reținute în sarcina inculpaților Z.S. și L.A.C. Probele administrate în cauză dovedesc, mai presus de orice dubiu, că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor ce li se rețin în sarcină, în mod corect instanța de fond, dispunând condamnarea acestora, neexistând elemente care să facă posibilă adoptarea unei soluții contrare celei stabilite de instanțele inferioare, în sensul achitării inculpaților, așa cum în mod netemeinic susține apărarea. Sub aspectul pretinsei erori grave de fapt, este de menționat că prezentarea și analizarea probelor așa cum au rezultat din mijloacele de probă administrate nu sunt în contradicție totală sau vădit deformate pentru a ne regăsi în cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. Deși inculpații Z.V.C. și Z.V.M., prin apărători își susțin nevinovăția, se constată că în fața instanței de fond au recunoscut modul în care au acționat, prin punerea în vânzare a unor bunuri fictive, după ce în prealabil au obținut de pe internet conturile și parolele unor useri legitimi ai site-lui e. Declarațiile prin care inculpații au recunoscut comiterea faptelor se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, care ilustrează cu claritate preocupările inculpaților în domeniu precum și cu declarațiile coinculpaților L.A.C. și C.G. care au relatat modalitatea în care au fost racolați de inculpați în vederea ridicării sumelor de bani expediate de părțile vătămate induse în eroare. Faptul că inculpații nu postau ofertele de vânzare de pe propriul calculator precum și împrejurarea că nu au indicat numele persoanelor vătămate, ci au apelat la interpuși pentru primirea contravalorii bunurilor postate fictiv pe net, denotă o ingeniozitate deosebită în desfășurarea activității, având drept scop acoperirea oricăror urme ale infracțiunilor. Activitățile de ajutor acordat inculpaților Z.V.C. și Z.V.M. de către coinculpații Z.S. și L.A.C. au constat în aceea că acești din urmă inculpați ridicau sumele de bani expediate de persoanele induse în eroare. Deși inculpata Z.S. a susținut că nu cunoștea activitatea infracțională desfășurată de fiii săi, iar banii pe care i-a ridicat erau expediați de diverse rude din străinătate stabilite în Spania și Italia, apărările sale nu pot fi primite, din actele depuse la dosar rezultând că aceasta a ridicat sume de bani expediate din Philippines (parte vătămată M.A.Q.), din Marea Britanie (parte vătămată P.I.), din Belgia (parte vătămată D.M.). Nu poate fi primită favorabil nici solicitarea de achitare formulată de inculpatul L.A.C. Acesta a acceptat să înlesnească activitatea desfășurată de inculpații Z. fiind de acord să ridice sumele de bani expediate de diverse părți vătămate din străinătate, în schimbul unui procent de 10 - 20% din sume. Faptul că a stopat orice activitate când a aflat despre prinderea unor tineri din Sibiu care acționau în mod similar nu sunt exoneratoare de răspundere, în condițiile în care acest inculpat a declarat că a văzut personal când dintr-un internet cafe inculpatul Z.C. trimitea emailuri către diverse persoane și comunica telefonic și pe messenger în limba engleză. Totodată a relatat că același inculpat i-a comunicat că se ocupă cu vânzări de telefoane, existând astfel suficiente indicii din care rezultă activitatea ilicită desfășurată de inculpații Z., activitate la care inculpatul L.A.C. și-a adus aportul, în schimbul obținerii unor sume de bani. Pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, instanța de fond având în vedere la individualizarea pedepsei toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de dispozițiile art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social concret al faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor. Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepselor aplicate acestea fiind deja orientate spre minimul prevăzut de lege și nici reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților, o pedeapsă într-un cuantum mai redus nefiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv și coercitiv prevăzut de art. 52 C. pen. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanțele au avut în vedere complexitatea activității infracționale desfășurate de inculpați și numărul mare al părților vătămate induse în eroare și cuantumul prejudiciilor cauzate precum și perspectivele medii de reintegrare în societate a inculpaților, relevate de referatele de evaluare întocmite în cauză de Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Față de implicarea inculpaților Z.V.C. și Z.V.M. în coordonarea activității infracționale, de perioada îndelungată de timp în care au acționat, modul de săvârșire a faptelor și scopul urmărit, Înalta Curte apreciază că nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepselor, neexistând garanții suficiente că simpla pronunțare a condamnării ar constitui un avertisment pentru inculpați și chiar fără executarea pedepsei, aceștia nu ar mai săvârși alte infracțiuni. În cauză nu pot fi identificate date care să facă posibilă reducerea pedepselor aplicate inculpaților sau schimbarea modalității de executare, faptele comise de inculpați prezentând un grad ridicat de pericol social ce impun aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție pentru inculpații Z.V.C. și Z.V.M. Față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate în cauză. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;