ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3580/2015

Decizia nr. 3580/2015

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamanta Asociația de Proprietari Bloc A., în contradictoriu cu pârâții SC B. Popești-Leordeni SA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Instituția Prefectului - Ilfov, a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației la 26 martie 1998; obligarea pârâtelor la atribuirea în proprietate, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, a terenurilor aferente locuințelor cumpărate în baza Decretului nr. 61/1990.

S-a arătat în susținerea acțiunii că la momentul emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației la 26 martie 1998, nu s-a ținut cont de faptul că locuințele construite din fondurile statului și terenurile aferente acestora erau locuințe de serviciu puse la dispoziția salariaților fostei Întreprinderi Agricole de Stat Popești-Leordeni, în acest certificat fiind incluse și terenurile aferente locuințelor cumpărate de reclamanți.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.

Prin sentința nr. 6848 din 08 decembrie 2014 a Judecătoriei Cornetu a fost admisă excepția necompetenței materiale, dispunându-se declinarea cauzei in favoarea Curții de Apel, ca instanță de contencios administrativ.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cornetu a reținut că paratul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este o autoritate publica centrală, iar în cauza de față se solicita să se constate nulitatea absolută a actului emis de intimată, fiind incidente prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 1441 din data de 21 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta în favoarea Judecătoriei Cornetu; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență; a fost suspendată judecata cauzei și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 instanța competentă cu soluționarea excepției de nelegalitate este instanța fondului.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Argumente de fapt și de drept relevante.

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamanta Asociația de Proprietari Bloc A. a solicitat atribuirea în baza art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/91, a terenurilor aferente locuințelor cumpărate în baza Decretului nr. 61/1990.

Este adevărat că, în mare parte, confuziile privind obiectul raportului de drept litigios provin din modul în care reclamanta și-a conceput demersul în justiție, dar Judecătoria Cornetu avea îndatorirea să pună în discuția părților împrejurările de fapt și de drept apte să ducă la clarificarea obiectului acțiunii și cadrului procesual.

Astfel, în mod judicios Curtea de Apel București a reținut că nu poate fi considerată stabilirea dreptului de proprietate ca fiind o cerere accesorie constatării nulității unui act administrativ.

De asemenea, se reține că partea și-a întemeiat cererea de constatare a nelegalității certificatului de atestare a dreptului de proprietate in temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, ale cărui dispoziții sunt neechivoce, in sensul că „(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. (2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul”.

De altfel, nici în situația în care capătul de cerere ar reprezenta o acțiune directă în anularea actului, iar nu o excepție de nelegalitate, nu ar opera o astfel de prorogare de competență, în sensul că stabilirea unui drept de proprietate nu intră în competența instanței de contencios administrativ, practica instanței supreme fiind unitară în sensul disjungerii unor astfel de acțiuni mixte.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, instanța fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația de Proprietari Bloc A. în contradictoriu cu pârâții SC B. Popești Leordeni SA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Instituția Prefectului Județ Ilfov, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2015.