ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.10.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3275/2015

HOTĂRÂRE
22.10.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3275/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 3275/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta Asociatia de Proprietari A., în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Popești Leordeni, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Instituția Prefectului Ilfov, a solicitat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2083 emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației la 26.03.1998 și obligarea pârâtelor la atribuirea în proprietate, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, a terenurilor aferente locuințelor cumpărate în baza Decretului nr. 61/1990.

De asemenea, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2083 emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației la 26.03.1998.

Prin sentința civilă nr. 3 din 07.01.2015, Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cornetu și a declinat competenta soluționării cauzei privind pe reclamanta Asociatia de Proprietari A. și pe pârâții B. SA Popești Leordeni, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și Institutia Prefectului Județ Ilfov, în favoarea Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 1184 din 27.04.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

Regulatorul de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 C. proc. civ., va pronunța în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Judecătoria Cornetu a fost învestită cu o acțiune având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2083 emis de fostul Minister al Agriculturii și Alimentației la data de 26.03.1998 și obligarea pârâților la atribuirea în proprietate, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, a terenurilor aferente locuințelor cumpărate în baza Decretului nr. 61/1990, iar în cadrul acestei acțiuni a fost invocată, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2083 din 26 martie 1998.

Art. 4 din Legea nr. 554/2004 a fost modificat prin art. 54 din Legea nr. 76/2012, astfel încât, odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., această excepție se va soluționa de către instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția, atunci când constată că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, pronunțându-se asupra excepției fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul. În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată. Rezultă că, în prezent, excepția de nelegalitate reprezintă o chestiune prealabilă soluționării fondului, în competența aceleiași instanțe.

Înalta Curte reține că, sub aspectul aplicării legii în timp, noua formă a art. 4 din Legea contenciosului administrativ se aplică numai proceselor începute după data intrării în vigoare a noului C. proc. civ.

În speță, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., respectiv după data de 15 februarie 2013.

Referitor la dispozițiile art. 99 C. proc. civ., republicat, care reglementează cazul mai multor capete de cerere, Înalta Curte reține că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces aflat în desfășurare pentru alte temeiuri decât nelegalitatea actului administrativ, una din părți, amenințată să i se aplice un act nelegal, se apară invocând acest viciu și cere ca actul sa nu fie luat in considerare la soluționarea cauzei.

Prin urmare, invocarea excepției de nelegalitate prin cererea de chemare în judecată nu conduce la schimbarea regimului juridic al acesteia.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația de Proprietari A., în contradictoriu cu pârâții B. SA Popești Leordeni, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Instituția Prefectului Județul Ilfov în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-11-04
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3469/2015
, în condiții similare cu alte persoane cărora li s-au atribuit în proprietate terenurile aferente locuințelor. Față de aceste împrejurări, au invocat excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra t
ÎCCJ 2013-01-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 115/2013
nțată de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate. Reclamantele intimate au solicitat instanței de contencios administrativ, prin acțiunea precizată, formulată în contradictoriu cu autoritatea recurentă A.D.S.,obligarea a
ÎCCJ 2015-03-31
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1474/2015
Decizia nr. 1474/2015 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea cu care a fost învestită instanța de contencios administrativ; Prin cererile înregistrate pe rolul Judecătoriei Cornetu s
ÎCCJ 2015-11-24
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3761/2015
țiunea predecesorilor săi. A precizat, totodată, recurentul că au existat motive legale care au dus la imposibilitatea executării hotărârii, aspecte care nu au fost analizate cu ocazia pronunțării sentinței nr. 6466/2011. În acest sens, a i
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1384/2017
de 9.900 m.p., situat în comuna Colentina, județul Ilfov. Potrivit certificatului de moștenitor nr. X/1981, de pe urma defunctei F. au rămas ca moștenitori A., I., E., C. și B., iar de pe urma defunctului E. au rămas ca moștenitori A., I.,
Sursă