ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 331/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 331/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 331/2017
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 621 R din
1 iulie 2016 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a
admis cererea de recurs formulată de recurenții A. și B.
împotriva Deciziei civile nr. 384 din 24 martie 2016 pronunțată de
Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimații
C., D. și Orașul Pantelimon reprezentat de Primar, a modificat
decizia menționată și a respins ca nefondate cererile de apel
formulate de apelanții-reclamanți D. și C. împotriva
Sentinței civile nr. 8605 din 19 decembrie 2013 pronunțată de
Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimații pârâți A.,
B. și E.
Pentru a
pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a
reținut următoarele:
Prin
Sentința civilă nr. 8605 din 19 decembrie 2013 Judecătoria
Cornetu a respins cererea formulată de reclamanții D. și C.
împotriva pârâților F., A., B. și Orașul Pantelimon, cererea
având ca obiect constatarea dobândirii de către reclamanți a unei
suprafețe de teren prin uzucapiune.
Pentru a
pronunța această sentință, instanța a reținut, în
esență, că detenția exercitată de reclamanți
asupra terenului în litigiu a fost precară, deoarece terenul a fost primit
în folosință de la G. Pantelimon, ca lot de casă, iar cei doi
reclamanți nu fac dovada unei posesii publice, nefiind deschise roluri
fiscale pentru imobilele în cauză, pe numele lor.
Curtea de
apel a reținut că, deși reclamanta D. susține că
posedă fără titlu de proprietate suprafața de teren de 451
mp de la autorul ei H., ea nu a făcut dovada în sensul celor solicitate,
iar pârâtul C. a declarat că posedă terenul de la G., aspecte care,
coroborat cu toate probele administrate în cauză, au impus concluzia
că pe perioada anterioară anului 1990, terenul s-a aflat în
proprietatea G. Pantelimon, mai puțin terenul în suprafață de
400 mp.
Prin prezenta
cerere, numitul I. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 621 R din 1 iulie
2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă,
susținând că este contradictorie și potrivnică
Sentinței civile nr. 2784 din 08 octombrie 2001 pronunțată de
Judecătoria Cornetu.
Se arată
că, având în vedere existența Sentinței civile nr. 2784 din 08
octombrie 2001 în Dosarul nr. x/1748/2008, definitivă și
irevocabilă, prin care o altă instanță de judecată a
stabilit cu puterea lucrului judecat că terenul reclamanților nu se
învecinează cu terenul pârâților F., A. și B., instanța de
apel era obligată să țină cont de această
sentință a Judecătoriei Cornetu.
În mod
corect, dacă instanța de apel ar fi avut în vedere Sentința
civilă nr. 2784 din 08 octombrie 2001, ar fi trebuit să respingă
recursul ca fiind formulat de o persoană care nu justifică legitimare
procesuală în cauză, câtă vreme terenul pe care încearcă
să-l uzucapeze reclamanții C. și D. nu se învecinează cu
terenul deținut de recurenții-pârâți.
Analizând
excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată pe
dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., excepție invocată
prin întâmpinare de către intimați, Înalta Curte de Casație
și Justiție constată că aceasta este fondată pentru
considerentele ce succed:
Deși
revizuentul a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 621 din 01 iulie 2016
a Curții de Apel București la data de 12 iulie 2016, această
primă cerere a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 C.
proc. civ.
Ulterior, la
data de 13 septembrie 2016 revizuentul a depus o altă cerere de revizuire
a aceleiași decizii, precizând că invocă drept temei al
pretențiilor sale dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Dispozițiile
art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevăd că cererea de
revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se
va formula în termen de o lună de la pronunțarea ultimei
hotărâri, în situația solicitării revizuirii pentru
contrarietate de hotărâri.
Art. 103
alin. (1) C. proc. civ. stabilește că neexercitarea oricărei
căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură
în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea
dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată
printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În ceea ce
privește calculul termenului prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc.
civ., se vor aplica dispozițiile art. 101 alin. (3) din același cod,
care dispun în sensul că "Termenele statornicite pe ani, luni sau
săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau
săptămânii corespunzătoare zilei de plecare".
Se
observă că revizuentul nu a solicitat și nici nu a făcut
dovada că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința
sa în exercitarea căii de atac a revizuirii în termenul prevăzut de
art. 324 alin. (1) C. proc. civ.
Cum
revizuentul a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 621R din 01 iulie 2016 a
Curții de Apel București pe motivul contrarietății cu
Sentința civilă nr. 8605 din 19 decembrie 2013 pronunțată
de Judecătoria Cornetu, termenul de revizuire este de o lună de la
data pronunțării Deciziei civile nr. 621 R din 1 iulie 2016 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În
speță, numitul I. a formulat cererea de revizuire la data de 13
septembrie 2016, deci cu depășirea termenului reglementat de
dispozițiile art. 324 alin. (1) C. proc. civ., care s-a împlinit la data
de 1 august 2016.
Deoarece la
această dată ulterioară, revizuentul a învederat care sunt
hotărârile judecătorești arătate ca fiind potrivnice,
precum și motivele care justifică, în opinia sa, revizuirea deciziei
civile sus-menționate pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nu se
poate aprecia că cererea de revizuire întemeiată pe contrarietate de
hotărâri judecătorești a fost formulată de revizuent la
data de 12 iulie 2016 (în termen legal) deoarece aceasta vizează alte motive
de fapt și de drept decât cele precizate de revizuent ulterior.
Drept urmare,
față de data depunerii, 13 septembrie 2016, prezenta cerere de
revizuire este formulată peste termenul legal prevăzut de lege,
urmând a fi apreciată ca tardivă, încălcarea termenului
atrăgând sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita
această cale de atac.
În acest
context, obligația părților de a-și exercita drepturile
procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre
consecințele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului
său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6
paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale.
Pentru aceste
considerente, se va respinge ca tardivă cererea de revizuire
formulată de numitul I. împotriva Deciziei nr. 621 R din 1 iulie 2016 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Se va face
aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ. care prevăd că partea
care cade în pretenții va fi obligată la cerere să
plătească cheltuieli de judecată, precum și a
dispozițiilor art. 274 alin. (3) din același cod, care prevăd
că judecătorii au dreptul să mărească sau să
micșoreze onorariile avocaților potrivit cu cele prevăzute în
tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt
nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau
complexitatea muncii îndeplinită de avocat.
Dispozițiile
art. 274 C. proc. civ. sunt aplicabile în raport de culpa procesuală a
părții care a pierdut procesul, revizuentul urmând a fi obligat la
plata cheltuielilor de judecată către intimata B. care a depus la
dosar înscrisuri care atestă plata onorariului de avocat în cuantum de
2000 lei. Aceste cheltuieli de judecată urmează însă a fi reduse
la suma de 1000 lei, în analiza culpei procesuale a revizuentului avându-se în
vedere de judecată faptul că suma de 1000 lei reprezintă limita
unui cuantum rezonabil, raportat la valoarea pricinii și
proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea
apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea
sau dificultatea litigiului.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul I. împotriva
Deciziei civile nr. 621R din 1 iulie 2016 a Curții de Apel București,
secția a IV-a civilă.
Obligă
pe revizuentul I. la plata sumei de 1.000 lei către intimata B.,
reprezentând cheltuieli de judecată, reduse, conform art. 274 alin. (3) C.
proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 17 februarie 2017.
Procesat de GGC - CT