ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.10.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4686/2013

HOTĂRÂRE
22.10.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4686/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului civil

de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Cornetu la 29 noiembrie 2011, reclamantul I.L. a chemat în judecată pe pârâtul Orașul

Pantelimon prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea se va pronunța să

dispună obligarea acestuia la întocmirea formalităților necesare aducerii la îndeplinire

a dispozițiilor sentinței civile nr. 2318 din 02 august 1995, la întocmirea documentațiilor

necesare înregistrărilor fiscale, respectiv cadastrale, a suprafeței de 10.000 mp

situată in orașul Pantelimon.

În motivarea în fapt a

acțiunii sale, reclamantul a arătat că s-a adresat instanței, cu solicitarea de

a pronunța în contradictoriu cu pârâtul I.G. o hotărâre care să țină loc de act

autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul mai sus individualizat, iar prin sentința

civilă nr. 2381 din 2 august 1995 (definitivă și irevocabilă) Judecătoria S.A.I.

i-a admis acțiunea și a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare,

care a fost ulterior învestită cu formulă executorie.

Mai arată reclamantul

că, deși s-a adresat Primăriei orașului Pantelimon cu cererea pentru întocmirea

formalităților necesare înregistrării fiscale și cadastrale, urmare refuzului repetat

al pârâtei sus menționate de a da curs cererii sale, a învestit Judecătoria Cornetu

cu soluționarea acțiunii ce formează obiectul litigiului de față.

Prin sentința civilă

nr. 6719 din 22 noiembrie 2012 Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetentei

sale materiale și, pe cale de consecință, a declinat in favoarea Tribunalului Ilfov

competența de soluționare a cauzei dedusă judecății.

Pentru a se dezinvesti,

judecătoria a reținut, în esență, că acțiunea reclamantului vizează refuzul unei

autorități publice de a emite un act administrativ și este potrivit prevederilor

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1

lit. c) din C. proc. civ. de competența instanței de contencios administrativ.

Tribunalul Ilfov, prin

sentința civilă nr. 749 din 27 martie 2013, la rându-i, și-a declinat competenta

de soluționare a cererii având ca obiect obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităților

de punere în posesie cu privire la suprafața de 10.000 mp situată în orașul Pantelimon,

județul Ilfov în favoarea Judecătoriei Buftea.

A constatat ivit conflictul

negativ de competență și a înaintat cauza pentru soluționarea conflictului Curții

de Apel București.

A dispus disjungerea cererii

formulate de reclamantul I.L. în contradictoriu cu pârâtul Orașul Pantelimon prin

primar, având ca obiect refuzul pârâtei de a întocmi documentațiile necesare înregistrării

fiscale și cadastrale a imobilului teren în suprafață de 10.000 mp și de a îndeplini

formalitățile pentru aducerea la îndeplinire a sentinței civile nr. 2318/1995 și

formarea unui alt dosar, pentru care a stabilit termen la 8 mai 2013, cu citarea

părților.

Pentru a se dezinvesti,

Tribunalul Ilfov a apreciat că prin cererea dedusă judecății se solicită obligarea

pârâtei la îndeplinirea formalităților de punere în posesie cu privire la suprafața

de 10.000 mp situată în orașul Pantelimon și, potrivit dispozițiilor art. 64

alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată, „în cazul în care comisia locală refuză

înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă

în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază

teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Ca atare, s-a apreciat

că în speță, în acord cu cele reținute în considerentele mai sus redate, competența

de soluționare a acestui capăt de cerere revine Judecătoriei Cornetu.

Referitor la acțiunea

vizând refuzul pârâtei de a întocmi documentațiile necesare înregistrării fiscale

și cadastrale a imobilului teren în suprafață de 10.000 mp și de a îndeplini formalitățile

pentru aducerea de îndeplinire a sentinței civile nr. 2318/1995, conform art. 165

din C. proc. civ., instanța a dispus formarea unui alt dosar.

Învestită a pronunța regulatorul

de competență, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind

proprietatea intelectuală conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia

nr. 7/F din 30 mai 2013 a stabilit în favoarea Tribunalului Ilfov competența de

soluționare a cauzei.

Pentru a decide astfel,

Curtea a reținut că, potrivit petitului acțiunii formulată de reclamant, acesta

a solicitat obligarea pârâtei la întocmirea formalităților necesare aducerii la

îndeplinire a dispozițiilor sentinței civile nr. 2318 din 02 august 1995, respectiv

la întocmirea documentațiilor necesare înregistrării fiscale și cadastrale a terenului

în suprafață de 10.000 mp, situat în orașul Pantelimon, respectiv la îndeplinirea

formalităților de punere în posesie.

Curtea de Apel a apreciat

că nu a rezultat formularea unui capăt de cerere distinct, privind solicitarea de

punere în posesie, iar acest aspect trebuia lămurit de instanța de fond, în aplicarea

principiului rolului activ, consfințit de dispozițiile art. 129 din C. proc.

civ.

Totodată, a mai reținut

Curtea de Apel București, în situația formulării distincte a unei astfel de cereri,

aceasta din urmă va urma cererea principală prin care s-a solicitat întocmirea documentațiilor

necesare înregistrări fiscale și cadastrale, conform principiului accesorium sequitur

principale, în conformitate cu prevederile art. 17 din C. proc. civ.

Concluzionând, instanța

care a pronunțat regulatorul a arătat că, referitor la cererea principală, ambele

instanțe de judecată au stabilit că aceasta revine în competența tribunalului conform

dispozițiilor art. 2 și art. 10 din Legea nr. 554/2004, aspect care nu face obiectul

conflictului de competență.

Împotriva deciziei

nr. 7F din 30 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă, și pentru

cauze privind proprietatea intelectuală conflicte de muncă și asigurări sociale

a declarat recurs pârâtul Orașul Pantelimon prin primar, invocând ca temei al nelegalității

prevederile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât susține

că în ceea ce privește refuzul unei autorități de a emite acte administrative privind

înregistrarea fiscală și cadastrală a terenului în cauză, această solicitare vizează

categoria conflictelor de natură administrativă ce sunt soluționate de instanța

de contencios administrativ a Tribunalului Ilfov, dar, procedurile de punere în

posesie sunt reglementate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, dispoziții ce

au fost greșit interpretate și aplicate de instanța care a stabilit prin regulator

competența de soluționare a cauzei.

Recursul este fondat și

urmează a fi admis pentru considerentele ce succed:

Potrivit prevederilor

art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 „în cazul în care comisia locală refuză

înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă

în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază

teritorială este situat terenul”.

Alin. (2) al aceluiași

articol din Legea nr. 18/1991 stipulează că „dacă instanța admite plângerea, primarul

va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz,

punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități.”

Cât privește competența

de soluționare a petitului referitor la punerea în posesie, aceasta revine judecătoriei

în a cărei rază teritorială este situat terenul, în acest sens fiind și prevederile

art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „împotriva hotărârii comisiei

județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este

situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare”.

Reglementarea competenței

judecătoriei în a cărei circumscripție este situat imobilul se regăsește și în

H.G. nr. 890/2005 privind Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar, la

Capitolul V intitulat „Punerea în posesie a proprietarilor și emiterea titlurilor

de proprietate”, care prevede în cuprinsul art. 34 (1) că „punerea în posesie cu

terenuri agricole a persoanelor îndreptățite (…) se va efectua în conformitate cu

prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările

ulterioare (…). Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse

de către comisii, în posesie, provizoriu, cu suprafețele stabilite pe baza hotărârii

comisiei județene, până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.

Așa fiind, constatând

că instanța care a pronunțat regulatorul de competență a dat o interpretarea greșită

dispozițiilor art. 2 și 10 din Legea nr. 554/2004, cu privire la petitul având ca

obiect obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităților de punere în posesie,

referitor la suprafața de 10.000 mp situată în orașul Pantelimon, care nu se configurează

din punct de vedere al competenței materiale de soluționare pe tărâmul contenciosului

administrativ, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât.

În raport de reglementarea

cu caracter special înscrisă în Legea nr. 18/1991, astfel cum aceasta a fost modificată,

care stabilește competența judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat

imobilul, nu se poate reține că o altă instanță ar fi competentă material să soluționeze

acest petit, întrucât terenul cu privire la care se solicită punerea în posesie

este situat în raza de competență teritorială a Judecătoriei Cornetu.

Ca atare, în aplicarea

prevederilor art. 312 alin. (2) și (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va modifica

decizia atacată, în sensul că va stabili în favoarea Judecătoriei Cornetu competența

de soluționare a capătului de cerere sus menționat.

Admite recursul declarat

de pârâtul Orașul Pantelimon prin primar împotriva deciziei nr. 7F din 30 mai 2013

a Curții de Apel București, secția a-IX-a civilă, și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, conflict de muncă și asigurări sociale.

Modifică decizia recurată, în sensul că stabilește

în favoarea Judecătoriei Cornetu competența de soluționare a capătului de cerere

privind obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităților de punere în posesie,

referitor la suprafața de 10.000 mp situată în orașul Pantelimon.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie

2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 848/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 30 aprilie 2010 la Judecătoria Cornetu reclamantul G.N. a chemat în judecată pe pârâții C.C. și C.I. solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre care să ți
ÎCCJ 2015-03-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1227/2015
ințării de plată din 12 noiembrie 2011, cuprinzând valoarea redevenței percepute în temeiul art. III din contractul de concesiune La baza pretențiilor deduse judecății, se află contractul de concesiune din 11 martie 2014, încheiat între Pri
ÎCCJ 2013-11-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5336/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 28 martie 2006, reclamantele C.A.I. și D.M.C. au solicitat instanței – în contradictoriu cu B.T. și B.M. – să dispună obligarea pârâților de a le lăsa în deplină propri
ÎCCJ 2017-02-17
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 331/2017
Decizia nr. 331/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 621 R din 1 iulie 2016 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis cererea de recurs formulată de recurenții A. și B. împotriva Deciziei c
ÎCCJ 2012-11-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6788/2012
, str. D., județ Ilfov și a construcțiilor identificate ca C1., C2., C3., C4., C5., C6., C7. și C8., în suprafață totală de 372,25 m.p., aflate pe teren, dobândite prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. V1. din 15 februarie 2008
Sursă