ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2017

Cererea de recuzare formulată în cauză La data de 28.09.2016, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată, în temeiul art. 42 pct. 1 C. proc. civ., motivat de faptul că respectivul complet de judecată și-a exprimat părerea cu privire la pricină, prin Decizia nr. 772/CA/2015. În motivarea cererii, petenta a arătat că cererea de recuzare poate fi formulată în temeiul art. 44 alin. (2) C. proc. civ., după începerea dezbaterilor, dacă motivele au fost cunoscute la acel moment. A arătat petenta că instanța, în momentul concluziilor finale, i-a adus la cunoștință faptul că Decizia nr. 772/2015 a fost pronunțată de același complet, iar, referitor la considerentele Hotărârii nr. 772/2015, s-a reținut refuzul justificat al recurentei de a elibera autorizația de funcționare. Apreciind că instanța și-a exprimat părerea cu privire la fondul cauzei, petenta a solicitat admiterea cererii de recuzare. La data de 30.09.2016, recurenta a formulat precizări suplimentare la cererea de recuzare, prin care a arătat următoarele: Prin decizia civilă nr. 772/CA/2015, pronunțată de același complet de judecată, ce a avut ca obiect anularea actului administrativ, a fost respinsă cererea de prelungire a autorizației de funcționare din 11.04.2013. În considerentele hotărârii instanța a reținut că refuzul recurentei UAT Murighiol de prelungire a autorizației de funcționare este justificat. Petenta a subliniat faptul că prezenta cauză are ca obiect atât obligarea autorității publice să prelungească autorizația de funcționare, cât și suplinirea consimțământului vecinilor necesar pentru prelungirea autorizației. În opinia petentei, dacă instanța de recurs a motivat Decizia nr. 772/2015 în sensul că refuzul privind prelungirea autorizației de funcționare a fost justificat, probabil că își va menține aceeași părere și în prezenta cauză, motiv pentru care a apreciat că soluția corectă ar fi ca judecarea prezentei cauze să se facă de un alt complet care nu are o părere deja formată în cauză. În opinia petentei, cu ocazia concluziilor pe fond în prezenta cauză instanța a limitat concluziile orale pe motivul cunoașterii situației de fapt, întrucât același complet a soluționat și cealaltă cauză, acesta fiind momentul când reclamanta a aflat de existența motivului de recuzare. În opinia reclamantei, chiar dacă pe portalul instanței este menționat completul C1R, aceasta nu cunoștea componența completului pentru a avea posibilitatea să formuleze cerere de recuzare la un moment anterior. Arată petenta că din împrejurarea că președintele completului nu a permis reclamantei să-și exprime punctul de vedere complet asupra cauzei, cu motivarea că este cunoscută situația de fapt, rezultă că președintele s-a antepronunțat, lăsând să se întrevadă soluția în cauză. În drept, petenta a invocat dispozițiile art. 42 pct. 1 și art. 44 din C. proc. civ.

Încheierea instanței de fond Prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 3 octombrie 2016, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de recuzare formulată de intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L., ca tardiv formulată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 44 pct. 2 C. proc. civ.: "când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute". Instanța a apreciat că, în cauză, intimata-reclamantă a formulat cererea de recuzare după rămânerea dosarului în pronunțare și nu în momentul când i s-a adus la cunoștință faptul că Decizia nr. 772/2015 a fost pronunțată de același complet, așa cum prevăd dispozițiile art. 44 alin. (2) C. proc. civ., mai sus citat. Drept urmare, completul investit cu soluționarea cererii de recuzare a constatat că aceasta cerere a fost formulată tardiv, motiv pentru care a respins-o ca atare.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate Împotriva încheierii pronunțate în Camera de Consiliu la data de 3 octombrie 2016 de către Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. (S.C. "A." SRL) În esență, prin criticile dezvoltate, S.C. "A." S.R.L. a arătat că prin decizia civilă 772/CA/2015, pronunțată de același complet de judecată ce a avut ca obiect anularea actului administrativ, a fost respinsă cererea de prelungire a a unei autorizații de funcționare, cu nr. x din 11.04.2013, iar obiectul prezentei cauze, în legătură cu care s-a și formulat cererea de recuzare, vizează obligarea autorității publice la prelungirea autorizației de funcționare cât și suplinirea consimțământului vecinilor necesar în acest sens, cauzele purtându-se între aceleasi părți. Prezenta cauză a fost soluționată, definitiv, la data de 5 octombrie 2016 -ulterior soluționării cererii de recuzare la data de 3 octombrie 2016 - prin admiterea în parte a recursului declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Murighiol, admiterea excepției de prescripție și respingerea cererii de obligare a Unității Administrativ Teritoriale Comuna Murighiol la prelungirea autorizației de funcționare. Recurenta S.C. "A." S.R.L. a menționat că potrivit art. 43 C. proc. civ., judecătorul este obligat a se abține de la judecarea unei pricini dacă există un caz de incompatibilitate în privința sa, iar în speță, cazul de incompatibilitate este chiar cel prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., adică situația în care judecătorul și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția în cauza în care a fost desemnat să judece. Art. 49 alin.  (2) din același cod prevede faptul că pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare. În fine, recurenta S.C. "A." S.R.L. a arătat că s-a adus la cunoștință despre existența motivului de recuzare în timpul prezentării concluziilor pe fond în prezenta cauză, când instanța a limitat concluziile orale pe motivul cunoașterii situației de fapt, întrucât, întâmplător, același complet soluționase și o cauză anterioară. Partea reprezentată de avocat, la termenul respectiv, a realizat că există motivul recuzării cu ocazia susținerii concluziilor orale de către apărător, pe fondul recursului. Textul legal prevede că cererea de recuzare se va face "de îndată" ce partea a aflat despre existența motivului de recuzare, și în adevăr, o astfel de cerere s-a formulat imediat după prezentarea concluziilor orale, partea fiind intrigată de faptul că prezenta cauză va fi soluționată de același complet de judecată care a soluționat o pricină anterioară și menționând despre aceasta avocatului. În plus din împrejurarea că președintele completului de judecată nu a permis reclamantei să-și exprime punctul de vedere, integral, asupra cauzei, cu motivarea că-i este cunoscută situația de fapt, rezultă că președintele completului s-a antepronuntat, lăsând să se întrevadă soluția în cauză și refuzând să se abțină de la judecată.

Apărările intimatei pârâte Intimata pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Murighiol a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluția și considerentele instanței de recurs. Înalta Curte a fost investită în condițiile art. 53 C. proc. civ. cu soluționarea recursului promovat de recurenta-reclamantă SC "A." S.R.L. împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 03 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de S.C. "A." S.R.L., ca tardiv formulată. În limitele investirii sale, raportat la prevederile legale incidente, respectiv la conținutul art. 44 și următoarele din C. proc. civ., Înalta Curte reține că, chestiunea ce se impune a fi dezlegată în soluționarea recursului declarat vizează interpretarea sintagmei "de îndată" în raport de motivele invocate și de circumstanțele concrete ale cauzei. Din această perspectivă se reține, în concret, că la data de 28 septembrie 2016, în cauza cu numărul de mai sus, părțile, respectiv recurenta pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Murighiol și intimata reclamantă S.C. "A." S.R.L. au prezentat concluziile orale în dezbaterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 201 din 09.02.2016 și a unei încheieri de ședință, ambele pronunțate de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu și cu doi intimați pârâți persoane fizice. La data de 28 septembrie 2016, după cum s-a consemnat în încheierea de dezbateri, aflată la fila 110 din dosarul curții de apel, în fața instanței a răspuns numai pentru intimata reclamantă, apărător B., conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar, fiind lipsă celelalte părți. Conținutul încheierii de dezbateri, atestă totodată că instanța de recurs, solicitând apărătorului intimatei reclamante SC "A." S.R.L. să-și prezinte concluziile pe recurs, a învederat că situația de fapt îi este cunoscută având în vedere că același complet a soluționat un alt litigiu dintre părți. La aceeași dată, respectiv 28 septembrie 2016, ora 1245 a fost înregistrată cererea de recuzare formulată de SC "A." S.R.L., în cuprinsul vizei de primire a cererii (a se vedea înscrisul depus la fila 96 în dosarul curții de apel) menționându-se expres că cererea a fost primită după rămânerea cauzei în pronunțare. Ulterior acestui moment, SC "A." S.R.L. a mai depus în scris la dosar precizări suplimentare în legătură cu motivele cererii de recuzare precum și taxa de timbru legal datorată. În esență, în cuprinsul cererii de recuzare întemeiată pe dispozițiile art. 42 pct. 1 și a art. 44 alin. (2) C. proc. civ., SC "A." S.R.L. a susținut că solicitarea sa este generată de împrejurarea că în momentul prezentării concluziilor finale s-a adus la cunoștința apărătorului său faptul că decizia civilă nr. 772/2015, ce vizează aceleași părți, a fost pronunțată de același complet de judecata. Completul constituit pentru soluționarea cererii de recuzare a apreciat că această cerere este tardivă, cu motivarea că a fost formulată după rămânerea dosarului în pronunțare, și nu în momentul dezbaterilor, în care s-a adus la cunoștință faptul că decizia civilă nr. 772/2015 a fost pronunțată de același complet, astfel cum prevăd dispozițiile art. 44 alin. (2) C. proc. civ. Verificând legalitatea încheierii pronunțate, strict sub aspectul tardivității reținute, Înalta Curte constată, în raport de conținutul textelor de lege incidente și față de motivele invocate că este întemeiat recursul de față, în considerarea celor în continuare arătate. Potrivit art. 44 alin. (2) C. proc. civ., când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea ei sunt cunoscute. După cum în mod constant s-a reținut în doctrină, din interpretarea acestei norme legale rezultă că momentul până la care poate să apară motivul de incompatibilitate și partea să-l cunoască, pentru a formula cererea de recuzare, este darea hotărârii finale în cursul judecății într-o anumită etapă procesuală. Momentul la care partea interesată a cunoscut despre existența motivului de recuzare constituie o împrejurare de fapt care va fi apreciată de instanța care soluționează cererea de recuzare, iar partea trebuie să probeze nu doar cazul de incompatibilitate ci și împrejurările în care a luat cunoștință de aceasta, astfel încât să se poată determina când a aflat că judecătorul este incompatibil. Din perspectiva considerațiilor teoretice sus enunțate și față de situația de fapt concretă, a cauzei, Înalta Curte reține că cererea de recuzare de față nu poate fi apreciată ca fiind tardiv formulată în condițiile în care a fost depusă în aceeași zi în care au avut loc dezbaterile orale asupra recursului și practic imediat după încheierea acestora, înainte de darea hotărârii finale, la un interval de timp prezumat a fi scurt, dată fiind viza de primire a cererii de recuzare ce indică ca oră de depunere, ora 1245, după reținerea cauzei în pronunțare. În aprecierea Înaltei Curți cererea de recuzare de față, pentru motivele invocate și dată fiind modalitatea concretă de derulare a momentelor procesuale relevante, satisface exigentele normei legale incidente, sus arătată. Rezultă astfel, atât din actele dosarului cât și din motivele invocate în cererea de recuzare că apărătorul SC "A." S.R.L. a luat cunoștință despre existența unui motiv de incompatibilitate chiar în cursul dezbaterilor orale, dar în lipsa părții la momentul respectiv, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul încheierii de ședință din 28 septembrie 2016, a depus cererea de recuzare, imediat după încheierea dezbaterilor, în aceeași zi, în timpul orelor de activitate, într-un interval de timp apreciat de Înalta Curte ca fiind suficient de scurt și rezonabil, pentru a se aprecia că a fost respectată cerința normei incidente - de a solicita recuzarea de îndată - în considerarea faptului că, în mod obiectiv, a fost necesară și consultarea părții în vederea formulării recuzării. Așa fiind, Înalta Curte apreciază, în situația de fapt, concretă a cauzei de față, raportat la motivele invocate dar și la momentul necontestat al aflării despre existența cazului de incompatibilitate, că cererea de recuzare înregistrată de SC "A." S.R.L. a formulată, de îndată, în sensul prevederilor art. 44 alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, apreciind nelegalitatea încheierii recurate din perspectiva excepției de tardivitate reținute, pentru argumentele înfățișate, Înalta Curte urmează a admite recursul de față, în temeiul art. 53 cu referire la art. 44 alin. (2) C. proc. civ., cu consecința casării încheierii recurate și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru soluționarea cererii de recuzare pe fondul său.