ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 478/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 478/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 22 februarie 2018
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 25.03.2011 pe rolul Judecătoriei Târgu- Jiu, secția Civilă, sub nr. x/2011*, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B. S.A. Târgu - Jiu, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 3 miliarde RON vechi cu titlu de daune morale, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, ca urmare a prejudiciului estetic ce constă în schimbarea totală a trăsăturilor sale fizice urmare accidentului de muncă din 12.05.2008.
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2011* pe rolul Judecătoriei Tg. - Jiu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B. S.A., solicitând acordarea unei rente globale ce reprezintă diferența dintre pensia primită și salariul postului pe care a fost încadrat, respectiv acordarea unei rente periodice lunare ce reprezintă diferența de la pensia pe care o primește reclamantul și salariul pe care trebuia să-l primească înainte de a fi victima accidentului de muncă, obligarea pârâtului la plata anuală a două bilete de tratament pentru refacerea stării de sănătate, precum și bonurile valorice pe care le primea ca salariat.
Judecătoria Tg. -Jiu, prin încheierea din 23.09.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2011 a admis excepția conexității formulată de apărătorul reclamantului și a conexat respectiva cauză la dosarul nr. x/2011 al Judecătoriei Tg. -Jiu.
Prin sentința civilă nr. 2821/07.04.2017, Judecătoria Târgu- Jiu, secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Societatea B. S.A. Tg-Jiu, și a obligat pârâta să plătească reclamantului contravaloarea în RON la data plății a sumei de 300.000 EURO cu titlu de daune morale, contravaloarea în RON la data plății a sumei de 100.000 EURO cu titlu de prejudiciu de agrement, rentă globală în cuantum de 222.051,19 RON actualizată la data plății efective, rentă periodică lunară pe toată perioada vieții reclamantului echivalentă cu diferența dintre pensia acordată acestuia și indemnizația acestuia de la data producerii accidentului de muncă, 2 bilete de tratament anual pentru reclamant și soția sa în calitate de însoțitor al reclamantului în stațiunile Mangalia sau Buziaș-Felix, pe toată durata vieții reclamantului, contravaloarea asistenței medicale pentru recuperarea reclamantului la domiciliu o dată pe săptămână în valoarea de 150 RON, pe toată durata vieții reclamantului, contravaloarea medicamentelor cumpărate de reclamant de la data producerii accidentului de muncă pe toată durata vieții reclamantului, cantitatea de 10 T de lemne pe an, inclusiv transportul acestuia sau contravaloarea materialului lemnos în funcție de prețul stabilit de C. la data plății, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, pe toată durata vieții reclamantului, contravaloarea energiei electrice consumată de reclamant la locuința acestuia pe toată durata vieții reclamantului începând cu data rămânerii definitive a sentinței, contravaloarea tichetelor valorice pe care reclamantul le primea ca salariat cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței și pe toată perioada cât reclamantul putea fi salariat al pârâtei și contravaloarea unui salariu minim pe economie cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței și pe toată perioada cât reclamantul putea fi salariat al pârâtei; a respins capetele de cerere privind obligarea pârâtei de a asigura soției reclamantului un loc de muncă în cadrul pârâtei și de a plăti rentă viageră pentru cei doi copii minori ai reclamantului, și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3038,25 RON cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, B. S.A. Târgu - Jiu a formulat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Gorj, secția I civilă, prin decizia nr. 1445/2017, pronunțată la data de 21 septembrie 2017, în dosarul nr. x/2011, a admis apelul declarat de apelanta pârâtă Societatea B. S.A. Tg - Jiu împotriva sentinței civile nr. 2821 din 07.04.2017, pronunțată de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimatul reclamant A., și a modificat sentința, în sensul că a obligat pârâta la plata rentei globale brute în cuantum de 213527,26 RON, în loc de 222051,19 RON; a respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii asistenței medicale la domiciliu în cuantum de 150 RON pe săptămână, a medicamentelor, a cantității de 10 tone de lemn pe an, inclusiv transportul acestuia sau contravaloarea materialului lemnos, contravaloarea energiei electrice la locuința personală, a tichetelor valorice și a unui salariu minim pe economie pe toată durata vieții reclamantului, și a menținut restul dispozițiilor sentinței; a respins cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2011, Tribunalul Gorj, secția I civilă a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul deciziei nr. 1445/21 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, privind pe apelanta - pârâtă S.C. B. S.A., în contradictoriu cu intimatul - reclamant A., în sensul că se va menționa cuantumul corect al rentei globale, acela de 213798,19 RON în loc de 213527,26 RON.
Împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, au declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și, pe fond, modificarea în tot a deciziei civile recurate, în sensul menținerii ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond a Judecătoriei Târgu - Jiu nr. 2821/07.04.2017, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, cât și pârâtul B. S.A. Târgu - Jiu, acesta din urmă declarând recurs și împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, prin care a solicitat: admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârilor recurate și, pe fondul cauzei, respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii în pretenții formulată de reclamant împotriva societății; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârilor recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă pentru completarea probatoriului, respectiv, pentru efectuarea unei noi expertize specialitatea contabilitate și a unei expertize tehnice de specialitate în domeniul minier. Soluționând litigiul pe fondul cauzei, recurentul- pârât a solicitat instanței de recurs diminuarea cuantumului despăgubirilor, ținând cont la aprecierea acestora de criteriul echității, păstrând principiul proporționalității și al justului echilibru între natura valorilor lezate și sumele acordate, despăgubirile pe care le consideră a fi posibil acordate să poată asigura o compensare, dar în nici un caz exagerată, a prejudiciului cauzat, având în vedere natura valorilor lezate, dar fără a se constitui un temei al îmbogățirii reclamantului.
Cu privire la cheltuielile de judecată, recurentul- pârât a solicitat: în principal, odată cu admiterea recursului său și respingerea acțiunii, respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant, iar, în subsidiar, în cazul admiterii în parte a recursului pârâtului, să se dispună cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate reclamantului, în funcție de cuantumul despăgubirilor ce le va acorda.
Recursurile au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Gorj, secția I civilă la data de 13.11.2017, și, respectiv, 15.11.2017.
La data de 06.12.2017 tribunalul a înaintat cererile de recurs, împreună cu dosarul, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul Curții de Apel Craiova.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 15.12.2017.
Dintru început, se cuvine a preciza că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012, în speță sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. din 1865, întrucât procesul a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010. Astfel, legea nouă de procedură a intrat în vigoare la 15.02.2013 (art. 82 din Legea nr. 76/2012, iar litigiul de față a început în anul 2011.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, excepție asupra căreia, în temeiul art. 158 alin. (1) și alin. (3), rap. la art. 3 pct. 3 și art. 4 pct. 4 C. proc. civ. de la 1865, reține următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani.
Judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanțelor de judecată, învestirea instanțelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanță de la un nivel intermediar.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ. de la 1865, "Curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.".
Prevederile legale anterior menționate consacră exclusivitatea de competență a curților de apel în soluționarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel și a hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale.
Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege."
De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 158 alin. (1) și (3) C. proc. civ. de la 1865.
Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Declină competența de soluționare a recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, și a recursului declarat de pârâtul B. S.A. TÂRGU - JIU împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017 și a încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2018.