ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 329/2018

Ședința publică din data de 14 februarie 2018

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 14.02.2013, sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.R.L. solicitând, în principal, rezilierea contractului de asociere în participațiune nr. 1 din 08.04.2011 ca urmare a neînțelegerilor ivite între asociați și a intenției comune a acestora de a nu mai continua asocierea; să se dispună ca rezultatul asocierii, respectiv întreg patrimoniul creat și rezultat din asociere să fie atribuit în totalitate reclamantei, cu plata către pârâtă a unei sulte corespunzătoare; în subsidiar să se dispună rezilierea contractului de asociere în participațiune nr. 1 din 08.04.2011 ca urmare a neînțelegerilor ivite între asociați și a intenției comune a acestora de a nu mai continua asocierea, cu data de referință 30.01.2013, data eșuării medierii; să se dispună numirea unui lichidator al asocierii, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 289 din 26 mai 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2013, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis în parte acțiunea precizată, a dispus rezilierea contractului de asociere în participațiune încheiat între S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. la data de 07.04.2011, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1.309.101,69 RON reprezentând valoarea aportului reclamantei la asociere; a respins ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 26007,02 RON cu titlul de cheltuieli de judecată aferente pretențiilor admise.

Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 629A/2017 din 29 martie 2017 a admis apelul declarat apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 2898/26.05.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a civilă, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L.; a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a respins integral acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii apelului declarat de către apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. ca nefondat și neîntemeiat și în consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 2898/26.05.2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă.

Recurenta - reclamantă a fost citată conform normelor legale, pentru termenul din data de 14 iunie 2017 cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 8606 RON și de a depune timbrul judiciar în valoare de 5 RON .

La data de 14.06.2017 recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de ajutor public judiciar, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din data de 20 septembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

La data de 11.10.2017 recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de reexaminare a încheierii din data de 20 septembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, cerere de reexaminare ce a fost respinsă prin încheierea din data de 16 noiembrie 2017.

Înalta Curte, conform art. 11 și 20 (1-3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată și a dispozițiilor art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare obligația de achitare a taxei judiciare a cererii de recurs și a reținut:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până la termenul stabilit de instanță.

Înalta Curte în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 a stabilit în sarcina recurentei, obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă 8606 și timbru judiciar în valoare de 5 RON .

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca netimbrată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația emisă pentru termenul din 14 iunie 2017 când procedura a fost legal îndeplinită.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare, Înalta Curte de Casație și Justiție va anula recursul ca netimbrat.

În ceea ce privește cererea formulată de intimata S.C. B. S.R.L. cu ocazia dezbaterilor, prin apărătorul ales, de acordare a cheltuielilor de judecată, Înalta Curte, va respinge cererea având în vedere că intimata S.C. B. S.R.L. nu a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată și, ca atare, cererea nu este întemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 629A/2017 din 29 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca netimbrat.

Respinge cererea formulată de intimata S.C. B. S.R.L. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 14 februarie 2018.