KARADAĞ ET AUTRES c. TÜRKİYE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

27.11.2023

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Affaire communiquée

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

KARADAĞ ET AUTRES c. TÜRKİYE (CtEDO, 2023)

HUDOC · oficial

Publicat la 18 decembrie 2023 A DOUA RĂSPUNSURI NR 55549/20 Mustafa KARADA CJP-ul, pe baza unei vizite pe care ar fi efectuat-o în calitate de reprezentanți ai organizației lor la sediul cotidianului Cumhuriyet. Această zi a fost supusă unor motive și amenințări puternice, după ce a reprodus unele desene animate care fuseseră publicate anterior în ziarul satirice Charlie Hebdo, ca urmare a atacului terorist mortal împotriva acestuia. Ca urmare a evenimentelor referitoare la Charlie Hebdo din 7 ianuarie 2015 de la Paris, care a costat viața a 12 persoane și a rănit 11 persoane, la 14 ianuarie 2015, ziarul național Cumhuriyet a publicat un articol care a fost împotriva acestui atac, reproducând câteva caricaturi, iar această publicație a provocat o reacție puternică în marea parte a societății din Türkiye. Un sondaj a fost inițiat de procurori împotriva a doi jurnaliști de zi cu zi, iar protestele au fost organizate împotriva vieții de zi cu zi, iar declarațiile care amenință viața și securitatea persoanelor care lucrează în viața de zi cu zi, precum și siguranța bunurilor sale au fost împărțite pe mijloacele de comunicare socială. Reclamanții, membri ai Sindicatului judecătorilor, s-au dus în clădirea de zi cu zi după aceste evenimente (cum a fost cazul cu mai multe alte organizații și sindicate). instituție judiciară, că această situație nu putea fi acceptată de statul de drept democratic și că, în calitate de organizații judiciare, acestea veniseră pentru a susține libertatea presei. În urma unei proceduri disciplinare, declanșată cu privire la o plângere depusă de domnul Y.T., judecător la tribunalul din Antalya în 2016, CJP a adresat reclamanților, în temeiul articolului 65 alineatul (2) litera (a) din Legea nr. 2802 privind judecătorii și procurorii, o sancțiune de condamnare, pe motiv că au avut un comportament care ar putea aduce atingere reputației și încrederii cerute de poziția lor oficială, în exercitarea funcțiilor lor și în afara acestora. În decizia sa, CJP a constatat că persoanele în cauză erau prezentate zilnic imediat după deschiderea unei anchete judiciare împotriva jurnaliștilor, că această vizită fusese acoperită de presă și că reclamanții au făcut împreună o fotografie după ce a făcut o declarație presei în fața clădirii de zi cu zi. Prin urmare, ei erau îmbrăcați într-un mod care exprima și/sau își exprima opiniile cu privire la o chestiune care fusese rejudecată justiției și care provocase tulburări sociale. Invocând articolele 10 și 11 din Convenție, reclamanții se plâng că sancțiunea disciplinară pe care au făcut-o pe baza activităților lor în calitate de membri ai sindicatului judecătorilor constituie o încălcare a libertății lor de exprimare și a libertății lor de întrunire și de asociere. Ei au realizat această acțiune în conformitate cu statutul sindicatului lor, pe care l-au vizitat zilnic pentru a apăra libertatea de exprimare a jurnaliștilor și libertatea presei împotriva amenințărilor aduse acestora și pe care le-au întâlnit doar personalul de conducere. În plus, reclamanții subliniază că vizita lor nu a fost legată de deschiderea unei anchete asupra jurnaliștilor de zi cu zi, pe care nu au avut niciun aspect politic sau ideologic în acțiunile și discursurile lor și că aceste acțiuni au fost întreprinse în cadrul libertății sindicale. În cele din urmă, ei susțin că vizita în cauză nu se referea în niciun fel la exercitarea funcției lor de magistrat, nu era o luare de poziție politică, ci că era un comportament necesar într-o societate democratică și, dimpotrivă, privea un protest împotriva efectelor terorii internaționale la nivel intern. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții susțin, de asemenea, că dreptul lor la un proces echitabil a fost încălcat. Ei susțin că, în stadiul anchetei, ei nu au fost informați cu privire la norma care se aplica la presupusa lor infracțiune; că nu au beneficiat de posibilitatea de apărare efectivă din cauza predării tardive a documentelor din dosarul de acuzare. ; (c) au fost sancționați pe baza unei constatări faptice incorecte, în timp ce nu au nici o susținere față de cei doi jurnaliști care fac obiectul anchetei judiciare; că fotografia utilizată în reportaj a fost luată din contul social al unui reclamant fără autorizație ; că nici un comunicat de presă nu a fost făcut, cu excepția declarației unuia dintre reclamanți, domnul Emina RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Au beneficiat reclamanții de un proces echitabil în conformitate cu art. 6 alineatul (1) din Convenție Reclamanții au avut posibilitatea, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție, de a examina toate documentele pe care se întemeiază pedeapsa și de a-și prezenta obiecțiile? A fost respectat principiul egalității armelor De ce li s-a acordat suficient timp pentru a-și prezenta obiecțiile? Afirmațiile privind prescrierea termenului de 5 ani de la comisia pentru acțiune au făcut obiectul unei anchete și al unei evaluări eficiente (a se vedea, de exemplu, Ruiz-Mateos c. Spania, 23 iunie 1993, § 63, seria A n 262, McMichael c. Regatul Unit, 24 februarie 1995, § 80, seria A n 307-B, Vermeulen c. Belgia , 20 februarie 1996, § 33, Rec., 1996, I, Kress c. Franța [GC], n 39594/98, § 65, CEDO 2001-VI, Göç c. Turcia [GC], n 36590/97, § 55, CEDO 2002-V și Martinie c.France [GC], n 58675/00, § 46, CEDO 2006-VI) Părțile sunt invitate să transmită Curții documentele notificate reclamanților după declanșarea anchetei, precum și documentele care indică termenul de notificare. În lumina principiilor care decurg din jurisprudența Curții (a se vedea, de exemplu, Baka c. Ungaria [GC], n 20261/12, § 140-176, 23 iunie 2016, Emina în martie 2021, "Sarissu Pehlivan" c. Türkiye, n 62029/19, § 37-50, 6 iunie 2023 și, mutatis mutandis "Smail Sezer c. Turcia , n 3607/07, § 49-56, 24 martie 2015"), faptul că Consiliul judecătorilor și procurorilor ( Pe baza unei vizite pe care au declarat că au efectuat-o în calitate de reprezentanți ai organizației lor la sediul cotidianului Cumhuriyet și pe baza opiniilor pe care unul dintre membrii Sindicatului le-a exprimat public în calitatea sa de membru a constituit o interferență în dreptul lor la libertatea de exprimare și în libertatea lor de asociere în sensul art. 10 și/sau 11 din Convenție? - Această interferență era prevăzută de lege, în sensul art. 10 alin. (2) și art. 11 alin. (2) din Convenție - a urmărit ea un scop legitim - această interferență a fost necesară împotriva membrilor Sindicatului de Judecători care doresc să participe la o dezbatere publică pe teme de o importanță deosebită într-o societate democratică și a respectat ea un echilibru corect între cerințele de interes general ale comunității și imperativele de protecție a drepturilor fundamentale ale reclamanților (Baka), A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-182/03 și C-212/03, ECLI:EU:C:2006:291, punctul 66. a fost examinat în ceea ce privește măsura în care comportamentul reclamanților a putut afecta continuarea anchetei împotriva celor doi jurnaliști [ Wille c. Liechtenstein [GC], nr. 28396/95, §§ 67-69, CEDH 1999-VII Emina Electroluxaolu, citată anterior, § 140-144) Pe de altă parte, echitatea procedurii și garanțiile procedurale acordate reclamanților, care sunt factori care trebuie luați în considerare atunci când Cerere nr. 55549/20 Prenume Nume Nume Anul nașterii: Cetățenia Locul de reședință Mustafa KARADA. 1963 Turcia Ankara Tamer AKGÖKÇE 1959 Turcia Istanbul Naciye Fusun çaA 10. maim Fikri TALMAN 1956 turc Istanbul