ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 957/2019

Ședința publică din data de 7 mai 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 4 aprilie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. l-a chemat în judecată pe intimatul A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună întoarcerea executării silite și obligarea intimatului la restituirea sumei de 7.252 RON, reprezentând diferențe salariale nedatorate și a sumei de 278 RON, reprezentând dobânda legală, pentru care reclamanta a fost executată silit.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 723 C. proc. civ.

La 29 august 2018, contestatoarea a depus o cerere, prin care a precizat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Prin sentința civilă nr. 4103/2018 din 18 octombrie 2018, Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Piatra Neamț a constatat că acțiunea precizată este una complexă, având două capete de cerere, respectiv contestație la titlu, formulată pe cale principală și întoarcere la executare, formulată pe cale accesorie, depinzând de soluția dată contestației la titlu, conform art. 30 alin. (4) C. proc. civ.

După ce a evocat dispozițiile art. 714 alin. (1) și (3) C. proc. civ., aceeași judecătorie a reținut că soluționarea cererii de întoarcere a executării silite este de competența instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci a instanței de executare.

Aplicând dispozițiile art. 99 alin. (2) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Piatra Neamț a constatat că titlul executoriu a cărui lămurire se cere, constând în decizia civilă nr. 293 din 19 martie 2018, a fost pronunțat de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2017.

Pentru aceste motive, Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la 17 decembrie 2018, sub același număr de dosar.

Prin decizia nr. 193/2019 din 20 februarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capătul de cerere având ca obiect lămurire dispozitiv de capetele de cerere având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării silite; a respins ca nefondată cererea de lămurire dispozitiv; a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a capetelor de cerere având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării silite în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Bacău și Judecătoria Piatra Neamț și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., chiar dacă între lămurirea titlului executoriu, contestația la executare și întoarcerea executării silite există o strânsă legătură. Aceasta întrucât, din coroborarea art. 714 alin. (1) cu art. 714 alin. (3) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că într-o astfel de situație operează o excepție de la regula prevăzută de art. 99 alin. (2) din același act normativ, în sensul că lămurirea titlului executoriu se soluționează de o altă instanță decât cea de executare, și anume instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Contestația la executare și întoarcerea executării silite se soluționează întotdeauna de instanța de executare. Or, în prezenta cauză, instanța de executare este Judecătoria Piatra Neamț.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 135 și art. 139 alin. (5) C. proc. civ., a disjuns cererea de lămurire a titlului executoriu de celelalte capete de cerere și a declinat competența de soluționare a acestora din urmă în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 martie 2019, sub același număr de dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Judecătoria Piatra Neamț și Curtea de Apel Bacău - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Conflictul negativ de competență vizează numai capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite, întrucât soluțiile de declinare a competenței au vizat numai acest capăt de cerere, contestația la titlu fiind soluționată de Curtea de Apel Bacău.

Potrivit art. 724 alin. (3) teza I C. proc. civ., "dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare".

Textul de lege anterior evocat stabilește competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării silite în favoarea instanței de executare.

Art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. prevede că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Având în vedere că sediul debitorului inițial Compania Județeană Apa Serv S.A. se afla în Piatra Neamț la data începerii executării silite, rezultă că Judecătoria Piatra Neamț este instanța de executare competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite.

Mai mult decât atât, executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Piatra Neamț, prin încheierea nr. 5848 din 18 decembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, rămânând astfel învestită cu soluționarea incidentelor procedurale ivite în cursul executării silite.

Împrejurarea că în același litigiu a fost formulată și o contestație la titlu nu atrage incidența art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât normele de competență din materia executării silite au caracter special față de normele de competență după valoarea obiectului cererii.

Cum normele speciale derogă de la cele generale rezultă că normele de competență din materia executării silite se aplică cu prioritate față cele după valoarea obiectului cererii.

În plus, nu ar putea fi reținută competența Curții de Apel Bacău de a soluționa atât cererea de întoarcere a executării silite, cât și contestația la titlu, întrucât art. 724 alin. (3) teza finală C. proc. civ. prevede că hotărârea dată cererii de întoarcere a executării silite este supusă numai apelului.

Or, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența materială funcțională de a judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 97 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza I și art. 724 alin. (3) raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 mai 2019.