ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2167/2019

HOTĂRÂRE

21.11.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2167/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data 05.02.2019, sub nr. x/2019, pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Mehedinți solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați la: reîncadrarea și recalcularea drepturilor salariale și a celorlalte drepturi aferente, raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 09.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 01.12.2015; plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care este îndreptățită și venitul efectiv plătit, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

În fapt, reclamanta a arătat că face parte din categoria personalului conex, în funcția de aprod, în cadrul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin

Prin sentința nr. 777/06.06.2019 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Mehedinți.

În soluționarea excepției s-a reținut că reclamanta este aprod la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în cauză nefiind incidente disp. art. 127 alin. (1), (3) C. proc. civ. care se referă la litigiile în care este implicat un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, normă juridică ce este de strictă interpretare și aplicare.

Față de disp. art. 210 din Legea nr. 62/2011 s-a reținut că litigiul este un conflict de muncă, iar potrivit art. 94, 95 C. proc. civ. este de competența tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamanta, respectiv la Tribunalul Mehedinți în circumscripția căruia se află Judecătoria Dr. Tr. Severin.

Urmare a declinării, dosarul a fost înregistrat la data de 17.07.2019, sub nr. x/2019, pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale .

Verificând din oficiu, conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., competența teritorială a Tribunalului Mehedinți, în soluționarea acțiunii deduse judecății, a constatat următoarele:

Reclamanta A. este personal conex, fiind încadrată ca aprod la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Acțiunea de față a fost formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Mehedinți și are ca obiect plata unor diferențe salariale calculate în raport de o valoare de referință sectorială majorată în raport de venitul efectiv plătit.

Având în vedere pârâții chemați în judecată și disp. art. 127 alin. (2)

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ., s-a apreciazat că Tribunalul Mehedinți nu este competent teritorial în cauză.

Art. 127 C. proc. civ. reglementează competența facultativă a instanței care se determină în raport de calitatea reclamantului/pârâtului de judecător, procuror, asistent judiciar, grefier și corelativ de instanța de judecată, care poate sta în judecată ca reclamantă/pârâtă.

Față de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., relevantă pentru stabilirea instanței competente teritorial în soluționarea acțiunii pendinte nu este funcția îndeplinită de reclamantă, care este încadrată ca aprod la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, funcție care nu se regăsește în enumerarea limitativă prevăzută în art. 127 alin. (1), alin. (3) C. proc. civ., ci faptul că între pârâții chemați în judecată sunt și Tribunalul Mehedinți, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Față de dispozițiile exprese ale art. 127 C. proc. civ. și de faptul că Tribunalul Mehedinți este pârât în acțiunea dedusă judecății, s-a apreciat că această instanță nu este competentă teritorial în cauză și întrucât, anterior, Tribunalul Vâlcea și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Mehedinți, s-a constatat că, potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ. s-a ivit un conflict negativ de competență iar în baza art. 134 C. proc. civ. a suspendat, din oficiu, judecata în cauză și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe -Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Mehedinți- s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Reclamanta A. este personal conex, fiind încadrată ca aprod la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, acțiunea fiind formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Mehedinți.

Pentru stabilirea instanței competente teritorial în soluționarea acțiunii de fașă nu este relevantă funcția îndeplinită de reclamantă, care este încadrată ca aprod la Judecătoria Drobeta Turnu Severin ci faptul că între pârâții chemați în judecată sunt și instanțe, respectiv Tribunalul Mehedinți, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Conform art. 127 alin. (2) C. proc. civ., în cazul unei cereri introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea, sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Art. 127 alin. (2)

C. proc. civ. prevede că dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de pârâtă, ca atare, în speță, competența teritorială se determină în raport de pârâții chemați în judecată.

Litigiul de față este un conflict de muncă, de competența materială a tribunalului în primă instanță, iar Tribunalul Mehedinți este chemat în judecată în calitate de pârât și potrivit art. 127 alin. (2)

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. reclamanta a introdus acțiunea la Tribunalul Vâlcea, care se află în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripție se află Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Potrivit art. 127 alin. (2)

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. reclamanta poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad, în cauză reclamanta exprimând această opțiune a sesizat Tribunalul Vâlcea.

Acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 05.02.2019, ca atare sunt aplicabile cauzei disp. art. 127 alin. (2)

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce privește alegerea instanței competente de către reclamantă, cât timp Tribunalul Mehedinți, în circumscripția căruia desfășoară activitate, are calitatea de pârât în cauză.

Raportat la cadrul procesual stabilit de reclamantă, în cauză nu sunt incidente disp.art. 210 din Legea nr. 62/2011 referitoare la stabilirea competenței teritoriale de drept comun în materia conflictelor de muncă, prevederi invocate de Tribunalul Vâlcea prin sentința de declinare a competenței.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum, în cauză, este îndeplinită condiția premisă, respectiv calitatea de pârâtă a instanței, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești, învecinată Curții de Apel Craiova, care are calitatea de pârâtă în cauză.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.