ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 445/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 445/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Asupra cererii de revizuire;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 4799 din 5 iunie 2014, a respins contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 3546 din 25.04.2014, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2014 al Curții de Apel Cluj.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul A. prin mandatar B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin Decizia nr. 2110 din 21 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de A. prin mandatar B. împotriva Deciziei nr. 4799 din 5 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a reținut că recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Această concluzie rezidă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac și cum acest drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori, în aceeași cale de atac.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 și art. 325 C. proc. civ.
Se susține de revizuent că prin Decizia nr. 4799 din 5 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația în anulare fără a fi avute în vedere probele depuse la dosar.
Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii
Examinând cererea în raport cu art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casație și Justiție constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuent pentru următoarele motive:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.
Articolul menționat reglementează condițiile de admisibilitate, atât cu caracter comun, pentru toate motivele ce pot fi invocate pe această cale, cât și condițiile specifice fiecăruia dintre acestea, la pct. 1 - 10.
Condiția de admisibilitate comună se referă la obiectul revizuirii, respectiv la hotărârile care se pot ataca pe această cale:
"Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...)".
Astfel, se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești numai dacă este vorba despre
- o hotărâre definitivă pronunțată de instanța de apel,
- o hotărâre definitivă a primei instanțe împotriva căreia nu s-a declarat apel;
- o hotărâre pronunțată de instanța de recurs, hotărâre prin care evocă fondul.
În ceea ce interesează materia revizuirii, a evoca fondul înseamnă, în primă instanță, a examina raportul juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză, iar în recurs, aceasta presupune schimbarea situației de fapt în urma analizării materialului probator.
Din această perspectivă, hotărârea judecătorească (decizia) prin care s-a constatat inadmisibilitatea recursului nu se circumscrie sferei hotărârilor ce evocă fondul în sensul prevederilor art. 322 din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 322 cu referire la art. 326 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. prin mandatar B. împotriva Deciziei nr. 2110 din 21 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2016.
Procesat de GGC - NN