ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1164/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1164/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. S.R.L. și Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău, a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 2217/C4/2427 pronunțată la data de 24 decembrie 2015 de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Hotărârea primei instanțe
Prin Decizia civilă nr. 372 din 16 februarie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis plângerea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. S.R.L. și Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău, a modificat în tot Decizia nr. 2217/C4/2427 emisă de CNSC, în sensul că a respins contestația formulată de B. S.R.L. ca nefondată și a obligat intimata B. S.R.L. la plata către petenta A. S.A. a sumei de 8.662,50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Deciziei civile nr. 372/2016/16.02.2016 a formulat recurs pârâta B. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 483 - 500 C. proc. civ., precizând că va depune motivele de recurs după comunicarea hotărârii.
Apărările formulate în cauză
4.1. Intimata-reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității recursului, întrucât este declarat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă a mai fi atacată cu recurs, cu consecința respingerii recursului, ca inadmisibil.
4.2. Intimatul-pârât Serviciul Public Județean de Drumuri Bacău a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât este declarat împotriva unei hotărâri definitive.
Procedura de soluționare a recursului
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 martie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 9 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 6 martie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata A. S.A., Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta B. S.R.L. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Argumente de fapt și de drept relevante
În ordinea de soluționare a celor două categorii de excepții (excepția nulității recursului și excepția inadmisibilității recursului), Înalta Curte a dat prioritate excepției inadmisibilității întrucât vizează inexistența căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condițiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac, astfel că primează excepția inadmisibilității recursului.
Obiectul prezentului recurs îl formează Decizia civilă nr. 372 din 16 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost soluționată o plângere formulată împotriva unei decizii emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în soluționarea unei contestații.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 285 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006:
"Hotărârea prin care instanța soluționează plângerea este definitivă."
Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".
Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și cu dispozițiile art. 285 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006, se constată că Decizia civilă nr. 372 din 16 februarie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, este definitivă.
În cauză, recurenta a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor anterior reținute, este definitivă.
Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată intimata A. S.A., și va respinge recursul declarat de B. S.R.L., ca inadmisibil.
În temeiul prevederilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de control judiciar va dispune obligarea recurentei la plata către intimata A. S.A. a cheltuielilor de judecată în sumă de 4.320 RON, constând în onorariul de avocat achitat în faza procesuală a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare de intimata A. S.A.
Respinge recursul declarat de reclamanta B. S.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 372 din 16 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Obligă recurenta-reclamantă B. S.R.L. la plata către intimata A. S.A. a sumei de 4.320 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 martie 2019.
Procesat de GGC - NN