ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1413/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregisrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/27.03.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat contestație împotriva Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr. x/16.03.2017 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, solicitând anularea acesteia, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința nr. 158/CA din 26 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel, în contextul reținerii dispozițiilor art. 213 din Codul de procedură fiscală și art. 10 din Legea nr. 554/2004, a apreciat că prin actul contestat, respectiv Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii emisă de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, nu se stabilesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii, pentru a fi incident criteriul valoric, ci se dispun măsuri asigurătorii urmare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/07.03.2017 prin care s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 12/1990, aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a confiscării sumei de 1.451.945 RON, aceasta decizie neinstituind obligația de plată a unui impozit sau taxe suplimentare, pentru determinarea competenței de soluționare a cererii de anulare a acesteia, astfel încât urmează a se aplica criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ a cărui anulare se cere.

2.2. Prin sentința nr. 1925/CA din 10 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat intervenit conflict negativ de competență.

S-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul, reținând dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu invocarea și a Deciziei nr. 2072/31.05.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de criteriul organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat, având în vedere că prin decizia contestată s-a stabilit o valoare estimată a prejudiciului de 1.451.945 RON, a considerat că este de competența Curții de apel soluționarea prezentei cauze.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanța de contencios administrativ a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a formulat contestație împotriva Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 2182/16.03.2017 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, solicitând anularea acesteia.

Înalta Curte reține că inspectorii antifraudă din cadrul instituției pârâte, în temeiul art. 213 alin. (2) și (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscală, prin Decizia nr. 2182/16.03.2017 de instituire a măsurilor asigurătorii emisă în baza procesului-verbal nr. x din 7 martie 2017, au dispus instituirea măsurii asiguratorii - confiscarea veniturilor în sumă de 1.451.945 RON, în limita a 150% din suma estimată, prin poprirea conturilor bancare - motivat de faptul că, în perioada 01.01.2016 - 31.12.2016, a fost derulată de către societate activitatea de Comerț cu ridicata a cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului, pentru care nu s-au prezentat documente de achiziție a bunurilor necesare realizării producției de cereale obținute.

Constată instanța că actul administrativ dedus judecății este un act administrativ, emis în urma unui control fiscal, prin care s-a evidențiat, un total obligații de plată la bugetul general consolidat, în cuantum de 1.451.945 RON.

Pentru recuperarea acestui prejudiciu, Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a emis Decizia nr. 2182/16.03.2017 de instituire a măsurilor asigurătorii, în temeiul prevederilor art. 213 din Codul de procedură fiscală.

Potrivit dispozițiilor art. 213 alin. (13) din Codul de Procedura Fiscală, "împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii (...) cel interesat poate face contestație la instanța de contencios administrativ competentă".

Așadar, dispozițiile noului Codul de procedură fiscală fac trimitere, în ceea ce privește stabilirea instanței competente, la dispozițiile de drept comun, respectiv art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Conform prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Înalta Curte constată că, în cauză, valoarea acestor obligații de plată este mai mare de 1.000.000 RON, prag valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, ceea ce atrage competența de soluționare a curții de apel.

Având în vedere cele arătate anterior, Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

De altfel, această problemă de drept a făcut și obiectul unei soluții de principiu din data de 22 mai 2017, în care s-a stabilit că instanța de contencios administrativ competentă să judece în fond litigiile având ca obiect deciziile A.N.A.F. de instituire a măsurilor asiguratorii se determină în funcție de criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât actul contestat privește o creanță fiscală, soluție adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126 (3) din Constituția României și de art. 18 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară a legii.

II. Temeiul legal al regulatorului de competență

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2018.