ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 52/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 52/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra contestației de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I Penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
În baza art. 103 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Judiciar Lyon, față de persoana solicitată A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare franceze, cu respectarea regulii specialității prevăzute de art. 117 din Legea nr. 302/2004, sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, să fie transferată în România, conform art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
S-a luat act că persoana solicitată nu a consimțit la predare.
S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 10 ianuarie 2020 și până la data de 8 februarie 2020 inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută 24 ore, începând din data de 9 ianuarie 2020, ora 17:35.
S-au reținut, în esență, următoarele:
La data de 10 ianuarie 2020, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. x/2020, Sesizarea nr. 48/II-5/2020 din data de 10 ianuarie 2020, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de autoritățile judiciare din Republica Franceză față de persoana solicitată A., urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313 - 2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 și art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 și art. 324-8 din C. pen. francez și participare la o asociație de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) și (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez.
Prin Ordonanța de reținere nr. x din 9 ianuarie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus reținerea numitului A., pentru 24 de ore, începând de la data de 9 ianuarie 2020, ora 17:35, până la data de 10 ianuarie 2020, ora 17:35.
Audiată fiind, persoana solicitată A. a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare franceze și înțelege să se prevaleze de regula specialității.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de apel a reținut următoarele:
În privința persoanei solicitate A., Parchetul de pe lângă Tribunalul Judiciar Lyon a emis la data de 9 ianuarie 2020 un mandat european de arestare, în baza mandatului de arestare emis la data de 9 ianuarie 2020 de judecătorul de instrucție din cadrul Tribunalului Judiciar Lyon, în vederea efectuării urmăririi penale, în dosarul parchetului cu număr de referință x, respectiv dosarul de anchetă dirijată de judecătorul de instrucție x, pentru săvârșirea unui număr total de trei infracțiuni de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 și art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 și art. 324-8 din C. pen. francez și participare la o asociație de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) și (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez.
În fapt, s-a reținut că din 2015 până în 2017, A. era administrator al unei societăți bulgare fără realitate economică, B., care, fără a se achita ea însăși de plata TVA, factura în sistem toate taxele incluse unor societăți importatoare franceze, vânzarea de vehicule cumpărate fără taxă din Germania, realizând astfel fapta de înșelăciune privind TVA. Importatorii francezi îi indicau vehiculul de comandat în Germania și el încasa venituri din viramentele făcute în conturile bancare deschise în România prin retrageri de bani, dintre care o parte era transferată cu deosebire importatorilor francezi care erau complici la săvârșirea fraudei, iar o altă parte transferată pentru cumpărarea în Franța de ceasuri C., amploarea fraudei ridicându-se la mai multe milioane de euro. Acesta administra și alte societăți bulgare de același tip și societatea română D., ale căror administratori era persoane din anturajul său.
Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată sunt sancționate de legea statului francez cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, condiție care este însă oricum îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română, și, totodată, că nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004.
Critica privind nedescrierea faptelor imputate persoanei solicitate nu este întemeiată, fiind menționate circumstanțele comiterii infracțiunilor, perioada în cursul căreia s-a desfășurat presupusa activitate infracțională, locul săvârșirii, contribuția concretă a persoanei solicitate, precum și încadrarea juridică a faptelor.
Faptul că acuzațiile aduse de către procurorii francezi, ca urmare a ordinului european de anchetă, sunt mai multe decât cele la care se face referire în mandatul european de arestare, invocat de persoana solicitată, nu împietează asupra punerii sale în executare.
Totodată, este precizat actul care a stat la baza emiterii mandatului european de arestare și anume, un mandat de arestare preventivă emis de către judecătorul de instrucție.
Au fost invocate trei motive de refuz facultativ al executării mandatului european de arestare, respectiv cele prevăzute de art. 99 alin. (2) lit. e), f) și g) din Legea nr. 302/2004, însă prima instanță a constatat că acestea nu sunt incidente în cauză.
Astfel, consumarea unor infracțiuni cu privire la care se solicită predarea s-a produs pe teritoriul Franței, cu privire la infracțiunile comise în afara teritoriului României, legea română permite urmărirea acestora, iar, conform legislației române, nu a intervenit prescripția răspunderii penale, raportat la perioada reținută a săvârșirii faptelor, 1 ianuarie 2015 - 9 aprilie 2019.
Curtea de apel a reținut că persoana solicitată, cetățean francez, are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României, pentru o perioadă mai mare de 5 ani, față de înscrisurile depuse la dosar, fiind asociat în mai multe societăți comerciale, începând cu anul 2012 și având, în momentul de față, rezidență permanentă pe teritoriul României, potrivit cărții de rezidență permanentă eliberată la data de 23 iunie 2017.
Împotriva sentinței penale sus-menționate a formulat contestație persoana transferabilă A., solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar, dat fiind că are un domiciliu stabil, este rezident de mulți ani și nu se va sustrage procedurilor judiciare.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că prima instanță a dispus, în mod corect, admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cu privire la executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A. și a dispus arestarea în vederea predării acesteia, pe o durată de 30 zile, de la 10 ianuarie 2020 și până la data de 8 februarie 2020 inclusiv.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că față de persoana solicitată a fost emis mandatul de arestare din 9 ianuarie 2020 de către judecătorul de instrucție din cadrul Tribunalului Judiciar Lyon, în vederea efectuării urmăririi penale, în dosarul parchetului cu număr de referință x, respectiv dosarul de anchetă dirijată de judecătorul de instrucție x, pentru săvârșirea unui număr total de trei infracțiuni de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 și art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 și art. 324-8 din C. pen. francez și participare la o asociație de infractori în vederea pregătirii unui delict, prev. de art. 450-1 alin. (1) și (2), art. 450-1 alin. (2), art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez.
În fapt, s-a reținut că din 2015 până în 2017, A. era administrator al unei societăți bulgare fără realitate economică, B., care, fără a se achita ea însăși de plata TVA, factura în sistem toate taxele incluse unor societăți importatoare franceze, vânzarea de vehicule cumpărate fără taxă din Germania, realizând astfel fapta de înșelăciune privind TVA. Importatorii francezi îi indicau vehiculul de comandat în Germania și el încasa venituri din viramentele făcute în conturile bancare deschise în România prin retrageri de bani, dintre care o parte era transferată cu deosebire importatorilor francezi care erau complici la săvârșirea fraudei, iar o altă parte transferată pentru cumpărarea în Franța de ceasuri C., amploarea fraudei ridicându-se la mai multe milioane de euro. Acesta administra și alte societăți bulgare de același tip și societatea română D., ale căror administratori era persoane din anturajul său.
Drept urmare, din conținutul mandatului de arestare rezultă că față de persoana solicitată A. s-a emis un mandat în faza de urmărire penală.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt întrunite condițiile în vederea efectuării urmăririi penale față de persoana solicitată, în contextul în care, din mențiunile cuprinse în mandatul de arestare rezultă că acesta a fost emis pentru efectuarea urmăririi penale.
În raport cu dispozițiile legale mai sus-menționate, se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, în vederea predării.
Astfel, în condițiile existenței cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze la data de 9 ianuarie 2020 și în raport cu natura și gravitatea acuzațiilor aduse persoanei solicitate, pentru săvârșirea infracțiunilor de escrocherie în bandă organizată, prev. de art. 313-2 alin. (7), art. 313-1 alin. (1), art. 132-71, art. 313-2 alin. (7), art. 313-7, art. 313-8 și art. 131-26-2 din C. pen. francez, spălare de bani în formă agravantă prin modalitatea plasării, disimulării sau conversiei produsului unui delict, prev. de art. 324-1 10, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 324-2 alin. (1), art. 324-2 alin. (1), art. 324-6", art. 324-7 și art. 324-8 din C. pen. francez și participare la o asociație de infractori în vederea pregătirii unui delict, fapte incriminate și de legea penală română, instanța de control judiciar constată că este oportună și necesară arestarea persoanei solicitate.
Măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată și de celeritatea acestei proceduri de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfășurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care s-a dispus predarea către autoritățile judiciare franceze.
Pentru aceste considerente, se va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana transferabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I Penală.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 964 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana transferabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 4/F din 10 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I Penală.
Obligă contestatorul persoană transferabilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană transferabilă, în sumă de 964 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limba franceză se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2020.
Procesat de GGC - MM