ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.03.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2018

HOTĂRÂRE
22.03.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 10.07.2014, astfel cum a fost precizată la data de 30.06.2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâților să includă în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) în regim de compensare 100%, și să asigure reclamantei medicamentul respectiv pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), pe toată durata tratamentului.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 3049 din 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.

A susținut recurenta-reclamantă, în esență, că hotărârea instanței este în contradicție cu faptele stabilite, în sensul că este îndreptățită la includerea medicamentului în lista medicamentelor acordate pe bază de prescripție medicală în regim de compensare 100% și asigurarea acestui medicament în regim de compensare 100% pe toată durata tratamentului.

De asemenea, hotărârea încalcă normele de drept material, respectiv Directiva 89/105 a Uniunii Europene și art. 22 alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la viață.

3.1. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că autoritățile au acționat în conformitate cu prevederile legale, instanța în mod corect constatând că nu se poate vorbi de un refuz nejustificat de includere a medicamentului pe lista medicamentelor compensate.

3.2. Intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat. A arătat că, începând cu 09.06.2015, Comisia de negociere a contractelor cost volum/cost volum rezultat, constituită potrivit art. 1 alin. (1) din Ordinul ministrului Sănătății și al Președintelui CNAS, a demarat procedura de negociere pentru medicamentul Vemurafenibum. Negocierea nu a fost finalizată, întrucât deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentului nu a dorit încheierea procesului de negociere.

De asemenea, procesul de negociere s-a finalizat în vederea includerii condiționate în listă a DCI-ului Dabrafenib, moleculă care are aceeași indicație terapeutică ca și molecula Vemurafenibum.

3.3. Și intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 septembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 16.10.2017, după comunicarea raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a depus punct de vedere asupra acestuia, prin care a precizat faptul că, prin Hotărârea nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008, a fost introdusă poziția 100 cu DCI Vermurafenibum.

De asemenea, prin Ordinul nr. 475/308/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului Sănătății Publice și al președintelui CNAS nr. 1301/500/2008, a fost introdus și protocolul terapeutic corespunzător DCI Vemurafenibum, cu indicația în monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu melanom inoperabil și metastatic, pozitiv la mutația BRAV V600.

Astfel, a solicitat intimata-pârâtă să se constate ca rămasă fără obiect cererea de recurs.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017, Completul de filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, apreciază că recursul este fondat, în limitele arătate în continuare.

Reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâților să includă în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) în regim de compensare 100%, și să asigure reclamantei medicamentul respectiv pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), pe toată durata tratamentului.

În cauză, Înalta Curte constată că, până la soluționarea recursului, prin Hotărârea nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, la punctul "P3: Programul național de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", a fost introdusă poziția 100 cu DCI Vermurafenibum.

De asemenea, prin Ordinul nr. 475/308/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului Sănătății Publice și al președintelui CNAS nr. 1301/500/2008, a fost introdus și protocolul terapeutic corespunzător DCI Vemurafenibum, cu indicația în monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu melanom inoperabil și metastatic, pozitiv la mutația BRAV V600.

Prin urmare, avându-se în vedere că ceea ce s-a dedus judecății - introducerea medicamentului Vemurafenibum pe lista medicamentelor compensate - a fost executat de pârâți înainte de finalizarea definitivă a procesului, urmare a unor împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în raport cu art. 194 lit. c) C. proc. civ., apreciază că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

4.3. Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, pe fond, va respinge acțiunea, ca rămasă fără obiect.

Admite recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 3049 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 martie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-12-07
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3435/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclama
ÎCCJ 2019-02-06
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 491/2019
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 17 no
ÎCCJ 2016-11-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3020/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios admini
ÎCCJ 2015-09-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2923/2015
, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a obligat pârâții să asigure reclamanților, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2/2014 al Curții de Apel Bucu
ÎCCJ 2017-11-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3452/2017
ții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a obligat pârâții să asigure reclamanților până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x aflat pe rolul Curții de Apel București următoarele medic
Sursă